4,306 matches
-
rusești În jurul Capitalei și stabilirea unor regimente În diferite puncte strategice ale țării, ce echivala cu o ocupare militară efectivă. În astfel de Împrejurări alarmante, ministrul de Externe adresa În acest sens, la 12/24 aprilie 1878, o notă diplomatică baronului Stuart, rămasă Însă fără răspuns <ref id="100"> 100 Ibidem, dosar nr. 17/1878, f. 100-104.</ref>. Ca atare, Consiliul de Miniștri, convocat de urgență, avea să decidă ca armata să ia „pozițiune de apărare”, Domnitorul Însuși efectuând inspecții militare
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
potrivit căreia România s-ar putea alătura, la momentul oportun, alianței germano-austro-ungare <ref id="151">151 Memoriile Regelui Carol I al României, p. 327 328. </ref>. O asemenea manieră de a vedea lucrurile era Însușită și de succesorul lui Andrássy, baronul Haymerle, cu atât mai mult cu cât Însuși Bismarck Îndemnase diplomația vieneză să acționeze În sensul unei apropieri de România <ref id="152"> 152 V. Cristian, Politica externă a României În lupta pentru consolidarea Independenței și realizarea unității naționale, În
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
egipteni și Hermes Trismegistus. Fludd credea că rozicrucienii erau „mecanici” și „matematicieni”, urmași ai lui Roger Bacon și Albertus Magnus. Presupunea că erau pricepuți la geometrie, la arta militară, la aritmetică și la algebră. Erau discipline pe care celălalt Bacon, baronul contemporan, le disprețuia, așa cum făcuse în The Advancement of Learning. Or, rozicrucienii nutreau idei similare celor baconiene. Baronul de Verulam se dorea „părintele științei experimentale”, dar respingea cu mânie legăturile sale cu „știința matematică”. Fludd era prieten cu Michael Maier
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Albertus Magnus. Presupunea că erau pricepuți la geometrie, la arta militară, la aritmetică și la algebră. Erau discipline pe care celălalt Bacon, baronul contemporan, le disprețuia, așa cum făcuse în The Advancement of Learning. Or, rozicrucienii nutreau idei similare celor baconiene. Baronul de Verulam se dorea „părintele științei experimentale”, dar respingea cu mânie legăturile sale cu „știința matematică”. Fludd era prieten cu Michael Maier, medicul lui Mauriciu, landgraful de Hessen. Este aproape sigur că vraciul a fost unul dintre cei mai însemnați
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost foarte încântat de descrierile psihologice ale personalității sale și sugestiile date, „însușindu-și” trăsăturile care i-au plăcut. El fusese în tinerețe influențat de ocultismul „cosmicilor” („Ordinul Noului Templu”, întemeiat de un fost călugăr cu vederi ariene, autointitulat „Baronul Lancz”) și s-a identificat cu psihologia servită de analiști, devenind mai Hitler decât era, căpătând accentele care-i lipseau personalității sale fără culoare. Nu de puține ori am pacienți care vor de la mine o „psihologie” cu care să se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lacrimi și extazuri, până la sfârșitul patetic al celor doi. Fata moare de ftizie, iar contele de prea multă durere. Lecturile, trimiterile livrești sunt puse mereu, din plin, la contribuție. În descrierea ambianței sau a personajelor (visătorul conte, însetat de absolut, baronul de Brinville, juisor cinic și amoral, nefericita actriță Aurélie, un „înger căzut”, încercată, ca și contele, de ardoare mistică pentru sublimități), scriitorul se folosește de foarte multe referințe, îndeosebi din domeniul picturii și al sculpturii. De altfel, în „Trompeta Carpaților
PREDESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289004_a_290333]
-
Sabin, personajele politice locale ale momentului, presa locală, apoi orașul și satul bihorean, frontul, evenimentele social-politice. Drept rezultat, scrierea restituie atmosfera epocii și în spațiul ei circulă o diversitate de tipuri. Suslănescu, Potra, Craioc, Vâslan, Robber, Salvator Varga, Emil Motzeanu, baronul Romulus Papp de Zerind compun o galerie de portrete caricaturale, în care abjecția, atribuită fără nuanță, din principiu, unor reprezentanți ai claselor posedante și ai micii burghezii se exprimă în forme grotești. Un moment caricat semnificativ e cel care, descriind
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
pământ, ci însuși timpul istoric: țărănimea săracă, „îndrumată” de comuniști, și clasele avute. Momentul culminant al confruntării, realizat, în pofida tezismului, cu talent, e cel în care luncanii se bat cu țăranii unguri. Țăranii săraci se pregătesc să-și împartă moșia baronului Papp. Atmosfera e tensionată, și tensiunea crește la apariția pe șosea a unei lungi coloane de bărbați zdrențăroși cu chipuri sălbatice. Poartă la brâu cuțite și, în mâinile uriașe, butucănoase, au sticle de rachiu. Localnicii recunosc în oamenii aceia colonia
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
maya e aztechi e delle antiche civiltà messicane, Milano, 1996. Traduceri: Louis Bromfield, Cabaretul 55. Spioana. Vas de lux. Ce devin?, București, 1943; Femei „eroi ai Uniunii Sovietice”, București, 1944; André Goujon, Pământul, izvor de bogății, București, 1943; Münchhausen. Isprăvile baronului Minciună. Călătorii minunate pe apă și pe uscat, București, 1943; Wanda Wasilewska, Dragoste simplă, București, 1944; Gaston Baty, Doamna Bovary, București, f.a.; Victor Hugo, Lucrezzia Borgia, București, f.a.; K. Winter, Fascinație, București, f.a. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Sângele”, ALA, 1935
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
și Florica, 7 apartamente, București, str. Pitar Moș 18. Târgoviște, str. 30 Decembrie 1. 894. Bechereanu Petruta, 4 apartamente, București, str. Vaselor 30. 895. Braunstein C. și N. și fii și N. Klipar, 20 apartamente, București, str. Stupinei 12. 896. Baron Avram și Clară, 5 apartamente, București, str. Anton Pan, 54 b, str. Olimp 62. 897. Belizan Ion, 3 apartamente, București, str. Mihail Cornea 33. 898. Bălan Ion și Maria, 6 apartamente, București-Grivița, str. Pieții 18. 899. Buzescu Gheorghe și Evdochia
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
excepționale puse în serviciul casei de Habsburg - este numit regent al Ungariei (1562). Prinț al Bisericii, O. îl încoronează pe Maximilian ca rege al Ungariei și tot el rostește discursul funebru la moartea lui Ferdinand I. Diploma de reînnobilare ca baron imperial, în 1548, îi va reaminti originea și genealogia ilustră ce îl legau de vechi familii domnitoare românești.Detractorii și invidioșii nu au lipsit să se manifeste în fața acestei personalități proeminente. Din cauza războaielor religioase dintre catolici și luterani, O. se
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
cu Alexandru Aldea, Remus Luca și Nicolae Străvoiu); Donáth András, Fáskerthy György, Haás Endre, Misterele unei curse, I-V, București, 1958; Illés Béla, Moara de vânt, București, 1958, Cartea anecdotelor, București, 1961; Ady Endre, Nuvele, pref. Méliusz József, București, 1961, Baronul și cumanii, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1977; Kovács György, Mormântul ostașului, București, 1962; Marianne Pándi, Claudio Monteverdi, București, 1963; István Katona Szabó, Borika, București, 1964; Papp Ferenc, Sub rădăcini și încă o povestire, București, 1966; Szakony Károly, Până și
OLARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288519_a_289848]
-
locul de muncă” - Casa Presei Libere, fostă Casă a Scânteii, este locul simbolic al acestei generații spontanee - și rezistent vreme de cel puțin un lustru la profesionalizarea precedată de formare riguroasă, a mobilizat mii și mii de „știriști” improvizați, consacrând „baroni de presă” cu trecut tulbure și pamfletari de o virulență suburbană, „deontologi” de ocazie și editorialiști egolatri, „analiști” semidocți și „comentatori” agramați. Din acest grup agitat, pestriț și ars de febra rostirii publice, s-au desprins, în ciuda dificultăților - controlul politico-mafiot
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
folosindu-mi degetele. Sunt sănătos, dar îmi masez zonele reflexele în fiecare zi ca să fiu în formă. Cu prietenie, Dl E.S.C. Regăsirea tinereții cu ajutorul unui Ponce de Leon contemporan Un articol din ziarul Dispatch din Columbus, Ohio, îl numește pe baronul Andrew von Salza, doctor din San Francisco, acum pensionat, locuind în Santa Barbara, California, un Ponce de Leon contemporan. Doctorul Von Salza este un bun prieten al meu care m-a ajutat de multe ori când studiam metodele naturale de
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
numită și Mysticetus îadică balena normală), însuși Scoresby, un om cu multă experiență în materie, afirmă că ea nu-și are nici un echivalent în natură. Dar culmea enormităților debitate pe această temă i-a revenit savantului Frederic Cuvier, fratele faimosului baron. în 1836 el a publicat o Istorie naturală a balenelor, în care dă ceea ce el numește o imagine a cașalotului. înainte de a pune această imagine sub ochii oricărui locuitor al Nantucketului, ați face bine să vă pregătiți pentru o retragere
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a-ți prelungi viața să-ți pierzi toate motivele pentru a trăi”. (Vezi E.A.Ch. Wasianski, Immanuel Kant in seinen letzten Lebensjahren, Gräfe und Unzer Verlag, Königsberg, 1941.) 5. Pentru formularea și discuția unor asemenea întâmpinări, vezi, de exemplu, Marcia W. Baron, Kantian Ethics allmost without Apology, Cornell University Press, Ithaca and London, 1993. 6. „Cu plăcere îmi slujesc prietenii Dar din păcate o fac cu înclinație Si astfel mă roade adesea gândul Că nu sunt virtuos.” 7. Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
prietenii Dar din păcate o fac cu înclinație Si astfel mă roade adesea gândul Că nu sunt virtuos.” 7. Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 18. 8. Bunăoară un recenzent al lucrării, mai sus amintite, a Marciei W. Baron scrie: „Oricine respinge etica lui Kant drept iremediabil rigoristă și lipsită de sentimente trebuie mai întâi să citească lucrarea îngrijită a lui Baron”. 9. Vezi Ioan Humă, Geneza conștiinței morale, Editura Academiei Române, București, 2004, p. 30. 10. Ibidem, p. 31
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
moravurilor, ed. cit., p. 18. 8. Bunăoară un recenzent al lucrării, mai sus amintite, a Marciei W. Baron scrie: „Oricine respinge etica lui Kant drept iremediabil rigoristă și lipsită de sentimente trebuie mai întâi să citească lucrarea îngrijită a lui Baron”. 9. Vezi Ioan Humă, Geneza conștiinței morale, Editura Academiei Române, București, 2004, p. 30. 10. Ibidem, p. 31. 11. Immanuel Kant, Critica rațiunii practice, pp. 163-164. Pentru a obține un spor de claritate am introdus unele modificări în textul traducerii lui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
tronul Prusiei a regelui Friedrich Wilhelm al II-lea. Noul rege se deosebea în mod izbitor de predecesorul său, Friedrich cel Mare, prin înclinațiile sale obscurantist-bigote. El l-a numit ca ministru al Justiției și Învățământului pe teologul Wöllner în locul baronului von Zedlitz, protectorul lui Kant. Iritat de ceea ce a auzit despre noua scriere a lui Kant, regele i-a cerut ministrului său să intervină. În octombrie 1794, a fost promulgată o ordonanță de Cabinet în care i se reproșa filosofului
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
altor zeități, valorizând solidaritatea ca pe un dat fundamental al umanității, nesupus criteriilor pragmatice comune, dat care altminteri transformă acel ,,Important e să participi” al lui Coubertin într un îndemn vetust, irelevant pentru sport și mai ales pentru sportivi. Omologul baronului Pierre de Coubertin în cadrul mișcării paralimpice este Sir Ludwig Guttman. Acesta a organizat în anul 1948, la Stoke Mandeville, în Anglia, o competiție sportivă rezervată veteranilor din al Doilea Război Mondial care sufereau de grave afecțiuni ale măduvei spinării, având
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
Patul nr. 6). El este, în special, reporterul vieții nocturne, vag cunoscute, a marelui oraș. În reportajele - multe la limita scriiturii romanești, cu accente mateine - din ciclurile Apașii Capitalei, Nopți bucureștene ș.a., adulmecă și portretizează lumea „țațelor” și a proxeneților („baronul” Lăzărică, Sbonghici, „un simbol social”), a peripateticienelor uzate, a bandiților (Gaetan, asasinul „monden”), a „candriilor” brutali și pitorești. Conform principiului că mizeria își are „subdiviziunile” ei, anchetele lui sociale au ca teme: Cum trăiesc oamenii, Meserii umile, Bursa hainelor vechi
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
68-69 Ziua a treia 71 Absența viziunii strategice, 75-76 • Merele discordiei, 77 • Plăcerea de a delega lucrurile, 78 • Insider și outsider, 80 • Oglinda nemiloasă a organismelor internaționale, 81 • Prăpăd și căpătuială la locul de muncă, 81 • Oligarhie vs. ideologie, 81-82 • Baroni și interese, 82 • Personajul sui-generis, 83 • Semne de Întrebare din trecut, 83 • „Virusul Montesinos”, 83 • Personaje stranii, măsuri aberante, 84 • Placă turnantă pentru imigrația ilegală mondială, 84 • Cum ieșim din cerc?, 85 • Autoritarism competitiv, democrație de fațadă, 85-86 • Europa nu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Îl conduce. Cu sau fără titlu, el este liderul real al Partidului Social-Democrat. Nu știu dacă este el lider maximo, dar i se recunoaște preeminența și, de câte ori s-a ajuns la o situație potențial conflictuală Între el și oricare dintre baronii mai tineri sau mai bătrâni ai acestei formațiuni, s-a văzut clar cine câștigă partida. Ion Iliescu spunea că România a avut În istoria ei doar doi prieteni: Serbia, respectiv Iugoslavia, și Marea Neagră. În momentul În care a avut loc
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Iată În ce direcții au mers. Ziua a treiatc "Ziua a treia" Absența viziunii strategice • Merele discordiei • Plăcerea de a delega lucrurile • Insider și outsider • Oglinda nemiloasă a organismelor internaționale • Prăpăd și căpătuială la locul de muncă • Oligarhie vs. ideologie • Baroni și interese • Personajul sui-generis • Semne de Întrebare din trecut • „Virusul Montesinos” • Personaje stranii, măsuri aberante • Placă turnantă pentru imigrația ilegală mondială • Cum ieșim din cerc? • Autoritarism competitiv, democrație de fațadă • Europa nu și-a schimbat programul • În coada listeitc " Absența
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
democrație de fațadă • Europa nu și-a schimbat programul • În coada listeitc " Absența viziunii strategice • Merele discordiei • Plăcerea de a delega lucrurile • Insider și outsider • Oglinda nemiloasă a organismelor internaționale • PrăpĂd și căpĂtuială la locul de muncă • Oligarhie vs. ideologie • Baroni și interese • Personajul sui‑generis • Semne de Întrebare din trecut • „Virusul Montesinos” • Personaje stranii, măsuri aberante • Placă turnantă pentru imigrația ilegală mondială • Cum ieșim din cerc ? • Autoritarism competitiv, democrație de fațadă • Europa nu și‑a schimbat programul • În coada listei
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]