1,501 matches
-
principali exponenți erau: C. Stere, Z. Arbore, dr. P. Cazacu. Scopul declarat al ligii era acela de a informa opinia publică românească despre situația moldovenilor dintre Prut și Nistru. Unul dintre cele mai emoționante discursuri rostite în Parlament a aparținut basarabeanului Constantin Stere, mesajul acestuia era cât se poate de zguduitor: ”nimeni nu are dreptul de a dispune de suflete românești”, nimeni nu are voie să renunțe „la mormintele strămoșești care zac peste Prut”. Constantin Stere afirma în cunoștință de cauză
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
programul P.N. Moldovenesc se referea la dobândirea drepturilor naționale și cetățenești pentru locuitorii Basarabiei prin intermediul acțiunii Partidului National Moldovenesc; la libertatea cuvântului, a tiparului, a adunărilor, a credinței și pentru alegerea modului de conducere a țării de către reprezentanții politici ai basarabenilor; la lupta P.N. Moldovenesc pentru dobândirea celei mai largi autonomii administrative judecătorești, bisericești școlare și economice a Basarabiei. Conform programului acestui Partid National Moldovenesc, toate legile care priveau viața internă a Basarabiei trebuiau să fie întocmite de către Sfatul Țării; în
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
în limba moldovenească; să fie oprite colonizările de străini în Basarabia și să se distribuie loturi de pământ țăranilor plugari care nu aveau deloc sau dețineau pământ insuficient. Tot acum s-au intreprins și unele acțiuni de organizare a românilor basarabeni aflați în diferite centre din Rusia. Astfel, la Odessa, studenții basarabeni au întocmit un manifest intitulat „Către cetățenii pământeni” pe care l-au răspândit în rândurile militarilor români basarabeni frați, în număr mare în garnizoana Odessa 27. Pe de alta
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
de alta parte la Kiev, studenții moldoveni și-au elaborat un „program care cuprindea ca punct de plecare Unirea Basarabiei cu toate provinciile românești”28. La 18 aprilie 1917, în Odessa s-a organizat un mare miting al ostașilor români basarabeni din garnizoană, la care au participat aproape 10.000 de oameni. Acest miting a fost condus de căpitanul Emanuel Catelli, Pantelimon Halippa, voluntarul Păscăluță și Ion Pelivan, reprezentant al cercului moldovean din Bolgrad. Printre hotărârile luate la acest miting, la
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
măsura angajării în lupta națională și a altor categorii sociale: preoții, învățătorii, țăranii etc., activitatea comitetelor ostășești s-a amplificat și încă din aprilie 1917, capitala Basarabiei a devenit centrul principal al organizării și conducerii întregii activități naționale a românilor basarabeni. La Chișinău exista un „comitet executiv al soldaților și muncitorilor” alcătuit în majoritate din ruși, care se opuneau cu îndârjire la toate revendicările românilor, mai ales dacă acestea erau de esență națională. Acest „Comitet” se afla instalat în „Palatul Libertății
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
dovadă de o mentalitate abuzivă de cuceritori, împărțeau țara și bogățiile ei după voia lor. Dincolo de Prut, conducerea județelor Soroca și Bălti cereau Unirea Basarabiei cu Romania în condițiile în care guvernul din Kiev reluase problema incorporării Basarabiei la Ucraina. Basarabenii nu aveau decât o singura cale de urmat, aceea a Unirii cu România. Astfel, la 2/25 martie 1918, o delegație a Basarabiei alcătuită din: Inculeț, Halippa, Ciugureanu s-a prezentat din nou la Iași cu propunerea de Unire, dar
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
populația orășenească să fie constituită din 37,2% evrei, 24,4% ruși, 15,8% ucraineni și doar 14,2% moldoveni. De asemenea, anumite mutații au survenit în structura confesională a Basarabiei. La sfârșitul secolului al XIX‐lea, 84,36% dintre basarabeni erau ortodocși, 11,65% erau mozaici, 2,88% protestanți, 0,95% catolici, 0,13% reprezentanți ai altor culte creștine și 0.03% musulmani. În urma politicii de colonizare, populația Bugeacului va crește de la circa 40.000 de locuitori, în anul 1812
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
proiect nerealizat. După căderea comunismului stema a devenit un subiect de dispută. Până la urmă, a fost elaborată o stemă de compromis, adoptată de Consiliul Municipal Bălți și Comisia Națională de Heraldică în 2006 . Primul simbol utilizat a fost stema ținutului basarabean Iași (din 1884 - redenumit în ținutul Bălți), cu capitala la Bălți, aprobată de împăratul rus Nicolae I la 2 aprilie 1826. Stema reprezenta un scut dreptunghiular, ascuțit în partea de jos (scut francez), încadrat într-un chenar, pe câmpul căruia
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
Stema județului Bălți, de la 1826, simboliza divizarea ținutului istoric moldovenesc Iași, din care făceau parte Bălții până în 1812, al cărui însemn heraldic era un cal întreg . Originea calului din stema ieșeană n-a fost până în prezent explicată suficient. Pentru județul basarabean Iași/Bălți, însă, pe parcursul secolelor XIX-XX, au fost invocate drept posibile explicații comerțul larg cu cai din județ, iarmaroacele de cabaline de la Bălți și stepa Bălților, interpretatorii făcând abstracție de faptul că calul ca element heraldic apare pe stema ținutul
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
simbolizează unitățile administrativ- teritoriale istorice din care a făcut parte localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu capitala la Iași, a cărui stemă a fost un cal trecând. Calul din senestra se referă la ținutul/județul basarabean Iași/Bălți, a cărui reședință a fost întotdeauna la Bălți . Inițial, Comisia Națională de Heraldică a propus deviza „Nu în arcul meu voi nădăjdui”, însă consilierul Aurel Filip a cerut înlocuirea ei prin deviza „Armele să cedeze locul togii”, una
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
fost printre principalele ținte ale represiunilor comuniste, iar ultimii doi mari Brătieni, Constantin I.C. Brătianu și Gheorghe I. Brătianu, un mare istoric, isi sfârșesc zilele, împreună cu alți liberali, în gulag-ul comunist din România. Aceeași soartă au avut-o liberalii basarabeni în gulag-ul sovietic. PNL, partid istoric, sugrumat de comuniști, a renăscut printre primele partide politice pe cele două maluri ale Prutului, imediat după căderea totalitarismului sovietic. Prăbușirea spectaculoasă a comunismului la începutul anilor '90 ai secolului trecut le-a
Partidul Național Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325627_a_326956]
-
respectiv Ministerul de externe astăzi, haiducii au fost extrădați turcilor. Trebuiau menajate pretențiile puterii suzerane, nu trebuia să te pui rău cu acestea din cauza unora pe ocolo ce năzuiau să revină la credință lor creștină. Cam cum o pățeau și basarabenii noștri mai încoace cu pretențiile bolșevicilor la “cetățenia” lor. Predarea reiese din balada care spune: Au în Beci când îl prindea, La Vidin că-l trimetea. Mi-l lega și-l fereca c’acolo-i cere pasă. Iar în altă
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
discuțiile din Parlament, Ioan Bianu și Ermil Pangrati au salutat această inițiativă privată, subliniind penuria locurilor de cazare în București pentru studenții din provincie lipsiti de mijloace materiale. Această lipsă era resimțită acut mai ales în contextul sosirii tinerilor ardeleni, basarabeni și bucovineni dornici de a urma studii universitare în capitala României Mari. La scurt timp după înființare, fondatorul donează Fundației suma, impresionantă pentru acele vremuri, de douăsprezece milioane lei, sumă ce o depășea pe cea cea alocată în bugetul național
Fundația Universitară Constantin N. Vasiliu Bolnavu () [Corola-website/Science/329607_a_330936]
-
largă activitate publicistică, în special prin propagarea unor teme istorice necunoscute și care în trecutul sovietic fuseseră interzise, precum mișcarea națională românească din Basarabia în anii 1917-1918, foametea organizată de sovietici în acest ținut în anii 1946-1947, deportările staliniste, lupta basarabenilor împotriva ocupației sovietice, dar și a unor teme actuale, precum problema cursului național de istorie în Republica Moldova, starea limbii române, a învățămîntului și a culturii române în această fostă republică sovietică Domeniul predilect al lui Ion Țurcanu a rămas însă
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
anexă, cîteva zeci de documente istorice care dezvăluie realizarea fenomenului pe etape, de la răsturnarea țarisumului rus și pînă la Conferința de Pace de la Paris din anii 1919-1920. În anul 2000, a ieșit de sub tipar cartea „"Moldova antisovietică. Aspecte din lupta basarabenilor împotriva ocupației sovietice. 1944-1953"”. Aceasta aduna sub o singură copertă experiența din anii ᾽90 a autorului de cercetare a fenomenului rezistenței populației basarabene la regimul sovietic. Este singura lucrare de acest fel; din momentul apariției ei, tema respectivă nu a
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
de limbă română scot în evidență caracterul de rebeliune armată declanșată de un atac al unor bande înarmate, bolșevice (sau ale rușilor albi). În literatura occidentală mai este întâlnit și termenul de confruntare armată între unități militare române și țărani basarabeni alăturați unor forțe de dincolo de Nistru. Alți istorici occidentali, precum și de limbă română sau ucraineană alătură evenimentelor și caracterul de revoltă populară. Alte texte cu origine ucraineană descriu cele întâmplate ca revoltă eșuată a unor țărani ucraineni, condusă de bolșevici
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
următoarele 2 zile întreaga regiune a intrat în stăpânirea rebelilor. Puterea a fost asumată de către noul "Directorat de la Hotin" format din 5 membri (cu M. Liskun în calitate de conducător și L. Tokan în calitate de secretar), care a proclamat dreptul la autodeterminare al basarabenilor și "„răsturnarea jugului românesc”", solicitând unirea cu Republica Populară Ucraineană, aflată în vecinătate. Acest "Directorat" s-a adresat președintelui Statelor Unite, guvernelor Marii Britanii, Franței, Italiei și Rusiei cu o notă de protest împotriva a ceea ce considera acesta a fi regimul de
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
obiective ale campaniei sunt: crearea unei instituții în subordinea primului ministru care să se ocupe de coordonarea strategiilor pentru cel de al doilea stat românesc, obținerea mai ușoară a vizelor de intrare în România de către românii de peste Prut precum și integrarea basarabenilor în viața socio-culturală din România. Proiectul nu are impact asupra caracterului suveran al Republicii Moldova, dar este primul pas pentru Unirea României cu Republica Moldova Unirea TV este vitală în Republica Moldova în contextul în care peste 80% din spațiul media este dominat
Acțiunea 2012 () [Corola-website/Science/330059_a_331388]
-
al Ninei Arbore. Atitudinea artistei în fața acestei teme este una contemplativa, păstrând totdeauna interesul pentru subiect, chiar și atunci când florile par un pretext pentru un exercitiu cromatic, aidoma lui Matisse”. (Gh. Vida)A realizat desene și diverse gravuri. Împreună cu pictorii basarabeni V. Manoli, I. Filatiev și V. Ivanov, execută în frescă, tempera și mozaic/ulei, lucrările monumentale la Biserică Sf. Împărați Constantin și Elenă, Constantă (1936-1937), si la Biserică Sf. Ilie Tesviteanul, Sinaia (1938-1939), acestea constituind un prinos înnoitor, neo-bizantin, marcat
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
și scriitorului Gala Galaction în provinciile românești și în străinătate (Ungaria, Italia, Egipt, Muntele Athos etc.). Împreună cu Sergiu Roșca, distins preot și publicist basarabean, au colaborat la alcătuirea unei lucrări privind viața și activitatea publicistică ale părintelui profesor și publicist basarabean Vasile Țepordei, precum și o postfață la „Amintirile din Gulag” ale acestuia. Gheorghe Cunescu a avut o colaborare prodigioasă cu diferite publicații laice și bisericești, cum ar fi: “Glasul Bisericii”, “Biserica Ortodoxă Română”, “Mitropolia Olteniei”, “Raza”, “Vatra”, “Magazin istoric”, “Literatura și
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
ciclu de dialoguri cu distinse personalități ale vieții literare, culturale, științifice etc. din Republica Moldova și de peste hotare. Decisive în procesul de promovare și cristalizare a opțiunilor științifice privind redimensionarea moștenirii literare, încetățenirea denumirii corecte a limbii, stabilirea adevărului despre istoria basarabenilor sunt convorbirile cu academicienii Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, Mihai Cimpoi, profesorii Aurelia și Valeriu Rusu, Eugen Holban (Franța), Nicolae Mătcaș, Ion Borșevici, Vasile Pavel, Ion Dediu, scriitorii Grigore Vieru, Ion Ciocanu, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă, Mihail Gh. Cibotaru
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
Comunicări. Memorii" (Chișinău, 2010, 256 p.) etc. De curând a lansat proiectul „Efigii identitare românești” care își propune prin intermediul unor reprezentanți notorii ai lingvisticii și literaturii naționale să ofere o imagine clară și argumentată a reperelor identitare fundamentale ale românilor basarabeni, perseverând asupra cauzelor ce au condus la degradarea limbii române, la erodarea conștiinței naționale a românilor din stânga Prutului. Lucrările editate în cadrul acestui proiect includ articole de polemică, studii, comunicări, dialoguri, abordând denumirea corectă a limbii vorbite de populația majoritară a
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
declararea independenței și suveranității R. Moldova, textele incluse în volume oferă publicului larg șansa de a se iniția, în baza unui bogat material factologic, în anevoioasa problemă de renaștere națională și de reanimare a conștiinței identitare etnice și lingvistice a basarabenilor. La revista „Limba Română” a lansat mai multe proiecte culturale, finalizate cu editarea unor numere speciale care au avut un impact direct asupra cunoașterii fenomenelor culturale și sociale de pe cele două maluri ale Prutului ("Limba română este numele corect al
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
sovietice, dar cei dintre ei care erau negustori, având magazine și case, precum și cei care fuseseră salariați ai statului român, au fost deportați spre Kazakhstan ca "exploatatori ai norodului" sau ca "lachei ai ocupantului burghezo-moșieresc român". Ceilalți evrei bucovineni și basarabeni și-au afirmat credința în Uniunea Sovietică, fie nevoiți ca toți Basarabenii indiferent de neam, fie din convingere pentru cei care erau comuniști. Dintre aceștia din urmă, o parte s-au dedat la acte de jaf și de cruzime, împreună cu
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
precum și cei care fuseseră salariați ai statului român, au fost deportați spre Kazakhstan ca "exploatatori ai norodului" sau ca "lachei ai ocupantului burghezo-moșieresc român". Ceilalți evrei bucovineni și basarabeni și-au afirmat credința în Uniunea Sovietică, fie nevoiți ca toți Basarabenii indiferent de neam, fie din convingere pentru cei care erau comuniști. Dintre aceștia din urmă, o parte s-au dedat la acte de jaf și de cruzime, împreună cu ceilalți comuniști de diferite naționalități; altă parte, idealiștii care nu cunoșteau realitatea
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]