1,734 matches
-
să-l bombardeze, deoarece trupe germane se aflau în satul nostru sau pe câmpul dinspre nord. Timp de vreo trei zile cât a ținut lupta, am patru amintiri care mi-au rămas în memorie. Noi căutam să ne ascundem în beci sau într-o râpă din apropiere de unde oamenii luau lut pentru lipit pereții sau pe jos, în casă, un lut galben și în malului râpei săpau și ieșeau niște mici grote unde te puteai adăposti. Deci, cu încă o familie
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
explodat un brand, o bombă de dimensiuni mai mici trasă de rușii care ce aflau pe culmea dealului, spre satul Curteni. Când a făcut explozie brandul, două schije mici i-au ciuruit fundul fratelui Gelu. Speriat, s-a întors în beci unde noi stăteam ascunși. Mama i-a scos la lumina lămpii schijele, iar bunica Maria a ars o cârpă de lână și i-a pus scrumul în carnea tăiată spre a opri sângerarea și o posibilă infecție. Noi, toți, am
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
a ars o cârpă de lână și i-a pus scrumul în carnea tăiată spre a opri sângerarea și o posibilă infecție. Noi, toți, am început să tremurăm de teama ca nu cumva o bombă să lovească și casa și beciul și să ne omoare pe toți. Trăgeau rușii de pe deal, trăgeau și nemții de pe câmpul din fața satului. Multe case au fost distruse. După ce neam retras din râpă, revenind acasă, bunica Marghiola m-a luat cu ea la adus apă. Fântâna
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
imperceptibil făcea să vibreze un mușchi de sub pleoapa grafului, trădându-i voluptuoasa durere și vinovata plăcere. Un frison molipsitor de agitație lacomă străbătu plantele din jur, ale căror glande tainice secretară lichide catifelate și aburi străvezii cu miasme grele, de beci plin cu prune putrede. Simțind primejdia, Bătrânul încercă să rezite, ținându-și respirația, dar aerul greu și material îi atacă mucoasele. Abandonă, în cele din urmă, lupta inegală cu narcoza, lăsându se biruit de o amețitoare sfârșeală tranchilizantă. Chipul spân
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
-se cu câinele său lup. Jordan îl scăpase de ocnă și de atunci nu s au mai despărțit, călătorind și vânând împreună. Principalul lor venit era acum datorat câtorva sute de broaște țestoase, pe care bătrânul slujitor le creștea în beciul umed și întunecos al castelului și a căror carne, ouă și carapace le vindea duminica în târg. Rufus se îngrijea singur de castel, fără să-l disturbe pe graf sau să-și facă în vreun fel simțită prezența. Puțina hrană
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
prididea cărând vinul cu vedrele dintr-o subpământă noroită de poșirca vărsată. Cârciumarul îl punea să fluiere, ca semn că nu se cinstește din licoare. Când obosea pierzându-și suflul sau când era acoperit de cântul lăutarilor, cârciumarul deschidea trapa beciului, se lăsa într-un genunchi și răcnea congestionat: "Suflă din gură, pungașule!". Din timp în timp, băiatul dădea fuga în spatele coșmeliei unde spânzura de crengile unui dud, de picioarele dinapoi, câte un berbec înjunghiat pe care îl belea mânuind cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
jandarmeriei. În fiecare an, de "Ziua de pravilă", târgul era împresurat de jandarmi, morți și ei de frică, reușind mai mult să incite populația la violență decât să instaureze ordinea. Cei ce se știau vinovați de ceva se ascundeau prin beciuri sau în pădure. Ceilalți, mascați de data asta spre a nu fi recunoscuți, cotrobăiau prin toate cotloanele târgului și răscoleau coclaurii împăduriți să-și astâmpere setea mocnită de dreptate, pedepsind cum le venea mai bine nedreptățile de peste an. După câțiva
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de ploaie. Penele impermeabile băteau aerul, răcorind fața lui Emil. Daniel se culcă la pământ, însă Emil rămase în furtuna de sub aripile ce-i trecură exact deasupra capului. Apoi i se făcu frig. Jungla cu toată vegetația ei părea un beci întunecat în care cei doi se învârteau în cerc, iar păsările colorau cerul cu penele. — Hai să mergem. Daniel se scutură de noroi și vru să-l tragă și pe Emil după el. — Nu pot, mi-e frig. — Hai, că
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
prietenului, o mână de ajutor? Aurel nu mai zise nimic. Apucă o față de masă, i-o azvârli pe după gât, Îl Îndesă În canapeluță și se apucă de lucru. Tu, nevastă, până fac eu ce-oi face, aici, coboară, tu, În beci, și adă o ulcică de vin. Asta atâta a așteptat. Cât ai număra până la cinci, era, cu oala de cinci chile, afară. Mesuța de alături era pregătită, parcă, anume, pentru așa-ceva. Și tunsoarea continuă. Clientul și soția gazdei se
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de ar fi fost doar numai atât: fu sesizată, după cum era de așteptat, și procuratura. Miliția descinse În gospodăria ei, cu câini dresați și detectoare, răscolind fiecare petec de pământ. Oamenii legii se cățărară În pod, apoi pătrunseră și În beci, unde mai rămăseseră o damigeană de vin pe jumătate plină și trei canistre de murături, care puțeau Îngrozitor. Duhoarea Îi induse În eroare nu numai pe milițieni, ci și pe câinii lupi, care Începură să urle Îngrozitor. Milițienii dădură butoaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
plină și trei canistre de murături, care puțeau Îngrozitor. Duhoarea Îi induse În eroare nu numai pe milițieni, ci și pe câinii lupi, care Începură să urle Îngrozitor. Milițienii dădură butoaiele și lăzile la o parte, săpând șanțuri adânci În beci, dar În afara unor bucăți de cărămizi și țiglă spartă, rămase de la vechea temelie, nu găsiră altceva și se lăsară păgubași. Plecară Însă abia după trei zile, după ce terminară de băut tot vinul găsit În beci, și o interogară pe Mașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
parte, săpând șanțuri adânci În beci, dar În afara unor bucăți de cărămizi și țiglă spartă, rămase de la vechea temelie, nu găsiră altceva și se lăsară păgubași. Plecară Însă abia după trei zile, după ce terminară de băut tot vinul găsit În beci, și o interogară pe Mașa, făcându-i tot felul de propuneri rușinoase. Dar până la urmă o lăsară În plata Domnului și Mașa Își văzu de viața ei. Fostul soț Îi mai apărea din când În când În vis. De obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
lipsite de griji, dar și de bucurii ce se rostogoleau una după alta, ritmic, monoton. Gândindu-se la viața ei, Mașa o asemăna cu un sac peticit, umplut cu cartofi, pe care cineva (ea Însăși?) Încerca să-l ducă În beci. Și, pe măsură ce cobora, cartofii curgea prin gaură, sacul se golea, iar trupul i se Îngreuna, devenind din ce În ce mai mic, dar din ce În ce mai greu, până se făcea una cu pământul. „Nici nu apucă omul să se așeze bine pe scaun și tu sari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și acesta, ca și ugerele vacilor, descântat? Ce căuta acum la poarta ei? Evadase cumva din lumea umbrelor ce se animau pe micul ecran și coborâse În lumea celor vii, ascunzându-se când În cimitir, când În pridvorul bisericii, În beciuri sau fântâni!? Unde erau cărțile sale de joc pe care, mânuindu-le, le prefăcea În lapte? Babulea se aprinsese, Necuratul Îi tulburase mințile, că altfel nu s-ar fi Încumetat În vecii vecilor să ia numele Domnului-n deșert. Îndurase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cârpa cu care se apucase să șteargă vitrinele dulapului și luând de pe masă farfuria În care mai erau resturi de castraveciori, Mașa ieși În cerdac, unde avea trei borcane cu murături pregătite pentru iarnă. Nu apucase să le coboare În beci și să le verse În putina mare, unde mai punea și gogonele, și păstăi de toamnă: ultimele ierni fuseseră lungi, Mașa se aprovizionase și cu cartofi, și cu sfeclă roșie, și cu ridichi negre, pusese la păstrat și făcuse provizii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
votcă și, atunci când erau mahmuri, se Înfățișau cu ochi spășiți la poarta ei. Mașa Întâi Îi blagoslovea cum se cuvine, stropșindu-se la ei și făcându-i În toate felurile, apoi inima sa bună se Înmuia și femeia cobora În beci să scoată moare de varză roșie sau cvas și, bineînțeles, castraveciori crocanți. Bețivanii mormăiau „Bogdaproste“ și, desprinzându-se de gard, se Îndreptau spre cârciuma lui Ițco.. Mașa era vestită pentru murăturile pe care le făcea, instinctul o Împingea să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Oaspetele părea pregătit de un drum lung. La picioarele sale era așezată o valijoară neagră, care părea extrem de grea. Mașa se aștepta să-l vadă mahmur, după ce dăduse pe gât atâta horilcă. Ba chiar se gândise să-i scoată din beci un castron de moare de varză, amestecată cu cea de mere acre. Rețeta aceasta o știa de la babulea și, de fiecare dată când Onisei bolea după o noapte de beție, Îi punea la căpătâi o Întreagă oală. Moarea Însă trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
bun ca pâinea caldă. Era în stare să dea și cămașa de pe el pentru un prieten. Era iubit de toți oamenii comunei. Satul era alcătuit din bulgari, oameni gospodari, harnici. Iordache era directorul școlii și locuia la școală. Avea un beci, conform obiceiului locului: intrai într-o cameră văruită, cu masă și scaune, de aici încolo începând hruba propriu-zisă unde se ținea butoiul de vin și ce mai era de ținut. Și era tocmai locul potrivit pentru începutul sărbătorilor. Sărbători ca
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și cu Ștefan Luca. Nu i-am slăbit o clipă. Într-o zi m-am dus cu Vladimir, după lecții, la un cetățean în sat. Și bulgarii sunt foarte primitori și găgă uzii la fel. Cetățeanul ne-a poftit în beci, să scăpăm de zăduf ne-a adus pâine, cavarma, ghiudem și telemea. Mâncăm, bem, și ce-mi vine mie? Ies afară, chem băiatul gazdei și-l trimit după Ștefan Luca. Vă închipuiți întâlnirea. S-au uitat unul la altul mai
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
viețuia doctorul Noimann evolua după legi cu totul stranii. Aici formele Înlocuiau fondul, de aceea uneori tavanele se Învârteau, iar treptele pe care urca Îl trăgeau mereu În jos și Noimann, În loc să ajungă În salon, unde plana acvariul, ajungea În beci. Treptele erau fluide, puneai un picior pe ele și lunecai În hău, scăldat Într-o mâzgă ce mirosea ca propria ta vomă. Nu luneca numai el, ci lunecau și costumele, doar patul și amanții rămâneau sus. Dar și el Începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
vezi să fie una mare și grasă. Rapid, ea și-a pus șorțul, a dat foc în sobă și au început pregătirile Ajutată și de cumnata ei, au început să pregătească găina care era deja sacrificată. Amândoi am intrat în beci, am scos un vin alb cu miros îmbietor. Apoi am mai gustat din alte două butoaie pântecoase, dar ne-am hotărât că cel mai bun este vinul nohan. Au început discuțiile, pe prispă tronând cana de vin și pahare mari
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
să alegem calea sau priza, important este să o căutați și să doriți reîncărcarea bateriilor proprii, fiind o necesitate umană. În filosofia mea fantezistă, compar viața cu o casă, pe care noi am construit-o, cu pod, cu garaj sau beci și cuprinde de toate casa noastră, o avem acum întreagă și trebuie să o întreținem curată, nu? Facem zilnic curățenie, dar nu peste tot pentru că nu reușim, curățim camera de oaspeți, bucătăria și camera de dormit. Bine, dar de ce facem
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și camera de dormit. Bine, dar de ce facem mereu curățenie aici? Pentru că aici vin prietenii în vizită și vrem să arătăm că suntem curați, că ne menținem casa (viața) curată. Noi însă știm, că în pod și în garaj sau beci nu am mai umblat demult să facem curățenie, de ce? Pentru că nu avem timp de așa ceva, pentru noi este important ca prietenii să vadă curățenie acolo unde vrem noi și vine o zi când ne gândim că ar fi timpul să
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
spune vodă: „Adică au venit înaintea noastră...boiarinul nostru Andreiaș ce-au fostu șetrar, feciorul lui Toderașco ce-au fost logofăt mare...și au vândut a lui ocină și moșie...niște casă gata cu pivniță de piiatră suptu casă, și beci și iarăși de piiatră și cu altă pivniță de piatră deosăbi, ce aceste casă sîntu pre Ulița Strîmbă, în tîrgu în Iași...Și s-au sculat boiarinul nostru, Miron Costin marele comis, și au plătit toți banii deplin, 300 de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
gâscă. Își amintește că femeia de serviciu îi spusese de cu seară: "Domnișoară, puneți duna pe dumneavoastră, că în căsoiul ăsta e frig și în miezul verii ca în mormânt". A simțit de cum a intrat în cameră un miros de beci și un frig aproape neverosimil. Și-a zis că frigul vine din interiorul ei, vara nu poate fi atât de frig într-o încăpere, și totuși cu greu a adormit, zgribulindu-se în imensele falduri ale plăpumii de puf. Și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]