2,615 matches
-
diurne, iluminatul cu gaz este treptat, șovăitor, fluid. Primul are un rol preponderent instrumental, acela de a asigura condiții pentru continuarea activității din timpul zilei, de a face practicabile străzile, în ciuda întunericului nopții. Cel de-al doilea, dimpotrivă, are pentru Benjamin o semnificație ma gică, aceea de a oferi lucrurilor o cale de acces spre originea lor pândită de semnele morții. Departe de a încerca spulberarea întunericului nopții, felinarele cu gaz îl pun în evidență, îi certifică prezența impunătoare deasupra orașului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este unul dintre personajele a căror dispariție marchează începutul dezvrăjirii lumii urbane. În același timp însă, el marchează un punct de inflexiune al memoriei, o fantasmă aparte a orașului în care formele obiectelor încă mai puteau găzdui similitudini, înrudiri magice. Benjamin trimite la aceste similitudini într-un text nepublicat din 1933, Zur „Lampe““. Lampa cu gaz este mobilă, poate fi purtată prin cameră, spre deosebire de cea electrică, țintuită de cabluri și contacte electrice. Aparent un amănunt fără semnificație, acest fapt este, pentru
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
trimite la aceste similitudini într-un text nepublicat din 1933, Zur „Lampe““. Lampa cu gaz este mobilă, poate fi purtată prin cameră, spre deosebire de cea electrică, țintuită de cabluri și contacte electrice. Aparent un amănunt fără semnificație, acest fapt este, pentru Benjamin, revelator: purtatul lămpii este „begleitet immer von dem Klirren des Zylinders in der Scheide [...] und dieses Scheppern gehört dem dunklen Lied der Brandung an, das in der Mühsal des Jahrhunderts schläft.““ Lampa este centrul unui univers acustic, din care fac
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
scrâșnetul sticlei pe inelul de fier, zăngănitul cheilor mamei, când aceasta purta lampa dintr-o cameră în alta, glasul tăcut al fitilului arzând. Simțul modern pentru similitudini este slăbit, șovăielnic, astfel încât se colul al XIX-lea ajunge să fie, pentru Benjamin, unul searbăd, gol. Sunetele pe care lampa le conține ca urme ale materialității ei recompun doar gesturi, locuri private, incomplete, fragmentare. La fel cum felinarele cu gaz ale străzilor dispun de o forță magică slabă prin care visul urban nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
veritabile bulevarde ale nopții, pe de alta faptul că slujbele diurne nu mai cunosc, pe timpul nopții, o întrerupere veritabilă. Telegraful cere răspunsuri în timp real, lumina poate prelungi efectuarea sarcinilor dincolo de sfârșitul programului. Un fragment despre efectele electricității pe care Benjamin îl notează pe urmele lui Jacques Fabien atrage aten ția asupra pericolului luminii artificiale: orbire și, în ultimă in stanță, nebunie. Efectele economice și sociale ale ilumina tului ge neralizat, public sau în spațiul intim al locuinței, sunt majore. Experiența
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în forme diverse. Puterea ei mimetică, de a vădi similitudini și de a întruchipa vise, se retrage. În strălucire, orașul modern își ascunde slăbiciu nea și atotprezenta, persistenta moarte. * Este greu de recompus o imagine a Berlinului în scrierile lui Benjamin. Cel puțin, nu poate fi vorba de o descriere a orașului, nici de un „reportaj“ în sensul tradițional al termenului. Berlinul se prezintă, pentru Benjamin, ca succesiune fragmentară de instantanee, în care locurile sunt saturate de tensiuni istorice: „Und mir
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și atotprezenta, persistenta moarte. * Este greu de recompus o imagine a Berlinului în scrierile lui Benjamin. Cel puțin, nu poate fi vorba de o descriere a orașului, nici de un „reportaj“ în sensul tradițional al termenului. Berlinul se prezintă, pentru Benjamin, ca succesiune fragmentară de instantanee, în care locurile sunt saturate de tensiuni istorice: „Und mir scheint, wenn ich an Berlin denke, die Seite der Stadt, der wir [ich und Franz Hessel] damals nachgingen, die einzige, die wirklich der photographischen Aufnahme
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fi surprinsă sau descrisă tocmai absența oricărei obiectualități constituite a orașului; cum poate fi înțeleasă lumea metropolei ca interpelare a memoriei, ca ecou vizibil în forma materială a obiectelor, în trăsăturile mulțimii sau în întâlnirea mirabilă a numelor de străzi? Benjamin răspunde: ca momente de ilumi nare momentană (Augenblicke plötzlicher Belichtung), care co respund, din punctul de vedere al cunoașterii istorice, acelui „Jetzt der Erkennbarkeit“ care se vădește a fi forma privilegiată a timpului mesianic. Nici o descriere, nici o narațiune nu pot
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
întrebării ale reprezentărilor noastre despre lume este tocmai acest presupus raport de emanație cu obiectul, resimțit ca activ chiar acolo unde rațiunea ne sugerează contrariul, calitatea fotografiei de semn indicial iconic.““ Se explică astfel o serie de afirmații ale lui Benjamin din Kleine Geschichte der Photographie, în care fotografia conferă obiectelor puterea magică de a „vorbi“ aparatului, prin hazardul amănuntului surprins, prin detaliul neintenționat care se insinuează în scenariul vizat de fotograf. Mai mult decât descrierea sau narațiunea, supuse intenționalității autorului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
die Kunst) pictorului, fotografia deschide drumul către inconștientul optic (Optisch Unbewußten“) al lumii, unde lucrurile își compun chipul lor istoric, nu pe cel natural. Chemarea memoriei in voluntare, recunoașterea chipului primejduit de uitare al ora șului sunt de regăsit, pentru Benjamin, în instantaneele fragmentare ale spațiului urban. Puterea eliberatoare a discontinuității, despre care am vorbit deja, transformă orașul dintr-un spațiu funcțional, uniform, supus legilor generale ale progresului, în tr-unul traversat de adâncimi mesianice și întruchipări, urme materiale ale memoriei. După cum
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a facultăților magice ale subiectului, resimțită ca înstrăinare și convertită ulterior în sarcina tragică a recuperării gesturilor uitate ale experienței. Traseul lecturii pe care am încercat-o aici este oarecum unul paralel. Am vizat în primul rând recompunerea fragmentelor lui Benjamin în așa fel încât să devină vizibil mecanis mul fizionomiilor sale fluide. Ontologia slabă a vaselor sparte din învățătura lui Isaac Luria, pe care autorul german o recuperează ca ontologie a lumii istorice a secolului al XIX-lea, „generează“, oarecum
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
citatele sunt întâmplări și personaje dintr-o poveste a copilăriei lui Mesia. CONCLUZII Primele două capitole ale încercării de față au ca miză prin cipală reconstrucția unui concept de „experiență“ plecând de la o serie de scrieri, aparent eterogene, ale lui Benjamin. Am identificat, mai întâi, câteva gesturi care îi conferă experienței semnificația unei forme de cunoaștere. Plecând de la scrierile despre drama barocă, trecând apoi prin teza lui Benjamin despre romantismul german și terminând cu scrierile sale zise „urbane“, aceste gesturi se
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
concept de „experiență“ plecând de la o serie de scrieri, aparent eterogene, ale lui Benjamin. Am identificat, mai întâi, câteva gesturi care îi conferă experienței semnificația unei forme de cunoaștere. Plecând de la scrierile despre drama barocă, trecând apoi prin teza lui Benjamin despre romantismul german și terminând cu scrierile sale zise „urbane“, aceste gesturi se compun în imaginea unei „asceze“ a subiectului și a structurilor sale constitutive pentru a lăsa locul survenirii obiectului în istoricitatea sa originară. Semnele acestei istoricități, arată Benjamin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Benjamin despre romantismul german și terminând cu scrierile sale zise „urbane“, aceste gesturi se compun în imaginea unei „asceze“ a subiectului și a structurilor sale constitutive pentru a lăsa locul survenirii obiectului în istoricitatea sa originară. Semnele acestei istoricități, arată Benjamin, se înscriu ca urme pe chipul lumii, transformând-o în alegorie. Imaginea dialectică este, pentru secolul al XIX-lea, ceea ce este alegoria pentru baroc. Descriind metropola ca imagine dialectică, Benjamin face o incursiune în caracterul istoric al lumii moderne, iar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
survenirii obiectului în istoricitatea sa originară. Semnele acestei istoricități, arată Benjamin, se înscriu ca urme pe chipul lumii, transformând-o în alegorie. Imaginea dialectică este, pentru secolul al XIX-lea, ceea ce este alegoria pentru baroc. Descriind metropola ca imagine dialectică, Benjamin face o incursiune în caracterul istoric al lumii moderne, iar „cunoașterea“ acestei lumi înseamnă, de fapt, identificarea amprentei autentice a originii în semnele materiale care îi com pun fizionomia. De data aceasta, memoria, pură (la Bergson)/in voluntară (la Proust
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în țesătura materială a lumii. Cel de-al doilea capitol are în vedere alte două dimensiuni ale conceptului de „experiență“: cea teologică și cea politică. Le discut împreună, pentru a evita un reducționism des în tâlnit în istoria receptării lui Benjamin: acela al înscrierii autorului în rândul teoreticienilor marxiști ai culturii. Scholem arată convingător cum opțiunea politică (de altfel, neasumată total) este accidentală la Benjamin și cum lectura pe care acesta o face istoriei poate fi înțeleasă mai degrabă plecând de la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
politică. Le discut împreună, pentru a evita un reducționism des în tâlnit în istoria receptării lui Benjamin: acela al înscrierii autorului în rândul teoreticienilor marxiști ai culturii. Scholem arată convingător cum opțiunea politică (de altfel, neasumată total) este accidentală la Benjamin și cum lectura pe care acesta o face istoriei poate fi înțeleasă mai degrabă plecând de la presupoziții și teze teologice. Ceea ce în primul capitol este discutat ca „index“ al fenomenelor culturale, anume caracterul lor istoric, în cel de-al doilea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este tematizat în mod direct. Lectura pe care o propun în acest moment pleacă de la o considerație a lui Jürgen Habermas, care, în Der Philosophische Diskurs der Moderne (1985), reconstruiește, plecând de la tezele de filozofie a istoriei ale lui Walter Benjamin, modalitatea autentică a modernului de a se raporta la temporalitate: nu ca divinizare oarbă a viitorului, nici ca „muzeificare“ istoristă a trecutului, ci ca responsabilitate față de tradiție a prezentului-acum (Jetztzeit), saturat de semnificație“. Conceptul de „experiență“ se defi nește, acum
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
evidență o relație interesantă între trei tipuri de discurs care sunt prin excelență considerate scenarii explicative ale modernității: teologie, epistemologie și politică. Miza principală a lecturii pe care o propun este că textele de fi lozofie a istoriei ale lui Benjamin permit o elucidare simultană, sistematică a celor trei discursuri și fac din conceptul de „expe riență urbană“ o metaforă complexă a modernității. Următoarele două etape ale acestei lecturi vizează experiența universului urban prin câteva dintre personajele paradigmatice care îl compun
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
personajele paradigmatice care îl compun: flaneurul, peticarul (Lumpensammler-ul) sau, cu o anume particularitate, copilul familiei burgheze a începutului de secol XX. La o primă vedere, s-ar putea spune că acest segment al cărții reprezintă o particularizare a primului. Pentru Benjamin însă, orașul nu reprezintă doar un exemplu de formulă culturală modernă, ci modernitatea însăși, în manifestarea ei privilegiată și completă. Miza regăsirii unui concept al experienței urbane poate fi asumată ca regăsire a posibilității experienței ca atare, în locul în care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și amenințată, și pusă în situația de a-și desfășura deplin posibilitățile. Flaneurul este, din această perspectivă, o figură centrală a istoriei, cu toate că, din punctul de vedere al percepției urbane cotidiene, el este doar un marginal. Fenomenologia flaneurului (dezvoltată de Benjamin în Charles Baudelaire. Ein Lyriker im Zeitalter des Hochkapitalismus sau Passagen Werk) îl arată pe acesta ca ascet al privirii, maestru al fizionomiei mulțimii și privitor nostalgic al orașului. Cele trei determinații descriu această modalitate a experienței urbane ca pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
materiale ale străzilor sau clădirilor. Flaneurul nu „contemplă“ orașul în manieră teoretică, ci îl constituie, îi salvează memoria și îi resemnifică traseele. Ultimul pas al lecturii recompune imaginea dialectică a Berlinului din Copilărie berlineză... Descoperirea orașului de către copil trimite, pentru Benjamin, la paradigma pierdută a unei experiențe magice: cea a identificării prin imitare cu lumea înconjurătoare, cu ritmurile cerești sau cu obiectele. Con ceptul de „experiență“ pe care îl construiește Benjamin este, prin actele sale (deconstrucție, colportaj, re memorare), o secularizare
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Berlinului din Copilărie berlineză... Descoperirea orașului de către copil trimite, pentru Benjamin, la paradigma pierdută a unei experiențe magice: cea a identificării prin imitare cu lumea înconjurătoare, cu ritmurile cerești sau cu obiectele. Con ceptul de „experiență“ pe care îl construiește Benjamin este, prin actele sale (deconstrucție, colportaj, re memorare), o secularizare“ mul tiplă și succesivă a acestei experiențe ma gice; privirea copilului, apoi a flaneurului sau a istoricului sunt episoade succesive ale poveștii arhaice a similarității și a cos mo sului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
onto logia rămășițelor, resturilor pe care peticarii le adună și de la care pleacă, pentru a recompune marea poveste a memoriei. Imaginea pe care copilul o are despre Berlin ajunge să fie fantasma pe care, în ajunul despărțirii definitive de oraș, Benjamin o aruncă asupra ruinelor pândite de uitare. Istoria receptării lui Benjamin este consistentă și, ulterior publicării ediției complete de către Rolf Tiedemann și Hermann Schweppenhäuser între 1972 și 1989, diversificată surprinzător. Atât teoriile culturii, cât și teoria literaturii, studiile media și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care pleacă, pentru a recompune marea poveste a memoriei. Imaginea pe care copilul o are despre Berlin ajunge să fie fantasma pe care, în ajunul despărțirii definitive de oraș, Benjamin o aruncă asupra ruinelor pândite de uitare. Istoria receptării lui Benjamin este consistentă și, ulterior publicării ediției complete de către Rolf Tiedemann și Hermann Schweppenhäuser între 1972 și 1989, diversificată surprinzător. Atât teoriile culturii, cât și teoria literaturii, studiile media și chiar studiile de gen găsesc în fragmentele autorului german un important
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]