2,274 matches
-
Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu la Dumnezeu m-am rugat”, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 520-521) Sfârșitul unor mari eretici „... Libaniu, fiindcă era păgân și aștepta biruința lui Iulian și totodată era înșelat de lăudăroșeniile acestuia, luând în râs învățăturile noastre a întrebat pe acest pedagog zicând: Ce face acum Fiul teslarului? Iar acesta, fiind plin de harul divin, a prezis ceea ce era să se întâmple în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
al luptelor, se vede cum înfruntarea dintre ahei și troieni nu se poate hotărî pe câmpul de luptă. Ruperea de echilibru pe care o produce inactivitatea de numai trei zile a lui 41 Ahile era gata să le aducă troienilor biruința. Dar Ahile se întoarce, crâncen, în luptă și îl răpune pe Hector. Din acest moment, soarta Ilionului pare hotărâtă. Însă n-a fost scris așa. Mai târziu, în afara poemului, Troia va fi cucerită de Odiseu, printr-o stratagemă. În această
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
într-un nor întunecat. Și mai sunt zarva, vuietul, vacarmul câmpiei cotropite de luptă. Se aud până în eter strigăte de războinici și de zei, strigăte de luptă, de amenințare și de spaimă, de chemare, de încurajare și de îndemn, de biruință sau de deznădejde, sau de furie oarbă, sau țipăte, urlete, gemete. Pământul însuși geme sub povara pașilor, a copitelor și a carelor, a trupurilor grele care cad. E o zarvă uriașă și cumplită de arme și de care ce se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
înfățișase sub chipul unui scutier al lui Ahile): „Așa era băiatul meu - dacă îl voi fi avut vreodată.“ Pentru ca mai apoi aceste vieți fracturate să se recompună în durata fără hotar a unei mai cuprinzătoare amintiri, în care durerea și biruința devin comemorare și cânt. Îi spune Elena 71 lui Hector: „Zeus ne-a făcut să avem o soartă amară, dar astfel vrednici de cânt o să fim cândva pentru oameni.“ Iar Hector, cu câteva clipe înainte de moarte, va spune: „Nu, n-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
că o va lua pe Briseis. Ahile, furios, se stăpânește totuși și cedează. După ce Briseis îi este luată, o cheamă pe Tetis și o roagă să intervină pe lângă Zeus, ca acesta să-i ajute pe troieni, dându-le o mare biruință împotriva aheilor. Tetis îi făgăduiește că așa va face și îl sfătuiește să nu mai ia parte la lupte. Ceea ce Ahile, din momentul acela, și face, atât el, cât și, la porunca lui, mirmidonii. Apoi, dat fiind că Zeus i-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
la atacul cetății, se întoarce cu gândul la Patrocles și le spune aheilor că nu-l va uita niciodată, atâta timp cât va sălășlui pe pământul celor vii și va avea încă putere. Apoi se întorc în tabără cu toții, cântând peanul de biruință. Urma să-l înmormânteze pe Patrocles. Împreună cu întreaga armată, îl plânge din nou, în timp ce războinicii înarmați, în care, ocolesc de trei ori leșul. Și îi spune, din nou cu mâinile pe pieptul lui, că s-a ținut de cuvânt, ca să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
poem al luptelor, se vede cum înfruntarea dintre ahei și troieni nu se poate hotărî pe câmpul de luptă. Ruperea de echilibru pe care o produce inactivitatea de numai trei zile a lui Ahile era gata să le aducă troienilor biruința. Dar Ahile se întoarce, crâncen, în luptă și îl răpune pe Hector. Din acest moment, soarta Ilionului pare hotărâtă. Însă n-a fost scris așa. Mai târziu, în afara poemului, Troia va fi cucerită de Odiseu, printr-o stratagemă. În această
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
într-un nor întunecat. Și mai sunt zarva, vuietul, vacarmul câmpiei cotropite de luptă. Se aud până în eter strigăte de războinici și de zei, strigăte de luptă, de amenințare și de spaimă, de chemare, de încurajare și de îndemn, de biruință sau de deznădejde, sau de furie oarbă, sau țipăte, urlete, gemete. Pământul însuși geme sub povara pașilor, a copitelor și a carelor, a trupurilor grele care cad. E o zarvă uriașă și cumplită de arme și de care ce se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
înfățișase sub chipul unui scutier al lui Ahile): „Așa era băiatul meu - dacă îl voi fi avut vreodată.“ Pentru ca mai apoi aceste vieți fracturate să se recompună în durata fără hotar a unei mai cuprinzătoare amintiri, în care durerea și biruința devin comemorare și cânt. Îi spune Elena lui Hector: „Zeus ne-a făcut să avem o soartă amară, dar astfel vrednici de cânt o să fim cândva pentru oameni.“ Iar Hector, cu câteva clipe înainte de moarte, va spune: „Nu, n-o să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
că o va lua pe Briseis. Ahile, furios, se stăpânește totuși și cedează. După ce Briseis îi este luată, o cheamă pe Tetis și o roagă să intervină pe lângă Zeus, ca acesta să-i ajute pe troieni, dându-le o mare biruință împotriva aheilor. Tetis îi făgăduiește că așa va face și îl sfătuiește să nu mai ia parte la lupte. Ceea ce Ahile, din momentul acela, și face, atât el, cât și, la porunca lui, mirmidonii. Apoi, dat fiind că Zeus i-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
la atacul cetății, se întoarce cu gândul la Patrocles și le spune aheilor că nu-l va uita niciodată, atâta timp cât va sălășlui pe pământul celor vii și va avea încă putere. Apoi se întorc în tabără cu toții, cântând peanul de biruință. Urma să-l înmormânteze pe Patrocles. Împreună cu întreaga armată, îl plânge din nou, în timp ce războinicii înarmați, în care, ocolesc de trei ori leșul. Și îi spune, din nou cu mâinile pe pieptul lui, că s-a ținut de cuvânt, ca să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Lui îngerii și stăpânirile și puterile” (1 Petru 3, 22); „Întru nimeni altul nu este mântuirea, căci nu este sub cer nici unalt nume dat între oameni, în care trebuie să ne mântuim noi” (Fapte-le Apostolilor 4, 12). În urma biruinței și „slavei” lui Hristos princruce, Sfântul Apostol Petru spune: „Potrivnicul vostru, diavolul,umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită, căruia stați îm potrivă tari în credință” (1 Petru 5, 8 9).Mărturisirea credinței, pentru „șederea” în „Lumina
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
în drumul său către „pământul făgăduinței” să nupiardă acel „adânc” al lepădării de sine, și să nu ajungă din nou la„suprafața” lumii plină de deșertăciunea ei din cauza neascultăriide Dumnezeu, așa cum era Faraon și oștile lui. Adevărul lui Dum-nezeu ca biruință în Hristos este „arma care încinge” (Ps.90,4) cuputere, la care Mântuitorul cheamă pe cei ce urmează Lui: „să aibămijloacele încinse și făcliile aprinse” (Luca 12, 35) prin „adevărul”Său (Efeseni 6, 14).Puterea Mântuitorului de a certa vânturile
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
celei deoființă și nedespărțite, pentru odihna conștiinței și bucuria inimii: „Veniți la Mine, toți cei ostenițiși împovărați și Eu vă voi da odihnă... veți afla odihna sufletului”(Matei 11, 28-29). Părtășia la crucea lui Hristos în numele SfinteiTreimi este părtășie la biruința lui Hristos prin șederea de-a dreapta.Mărturisind: „Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru?”,îngerii știau că numai Dumnezeu poate birui pe Lucifer prin întru-parea lui Hristos. „Dușmănie voi pune între tine și femeie, între să mânța ta și sămânța
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
adevăr este semnificat de „steaua”magilor la Betleem, ca mărturisire îngerească în cer, continuată pepământ prin „magi” și toți cei au crezut și urmat lui Hristos până labiruința Sa prin Jertfă: „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!” (Ioan 16, 39).Este biruința șederii de-a dreapta prin cruce, atât pentru că Hristosva învia, cât mai ales pentru că s-a semănat în cei ce au urmat Luica părtașii Săi, care odată cu îngerii devin părtași la biruința Lui, obiruință nu a „Atotputerniciei” sau violenței, ci a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!” (Ioan 16, 39).Este biruința șederii de-a dreapta prin cruce, atât pentru că Hristosva învia, cât mai ales pentru că s-a semănat în cei ce au urmat Luica părtașii Săi, care odată cu îngerii devin părtași la biruința Lui, obiruință nu a „Atotputerniciei” sau violenței, ci a sfințeniei atotții-toare a lui Dumnezeu întreit, despre care vorbește lămurit SfântaScriptură: „I-a dus la hotarul sfințeniei Lui, la muntele pe care l-adobândit dreapta Lui” (Psalm 77, 59); „Ai dat celor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Psalm 76, 13); „Veți vedea deosebirea dintre cel dreptși cel păcătos, dintre cel care slujește pe Dumnezeu și cel care nu-Lslujește” (Maleahi 3, 18); „Și va răsări vouă, celor ce vă temeți denumele Meu, Soarele dreptății...” (Maleahi 3, 20). Această biruință prin Jertfa și Învierea lui Hristos este arătată înrugăciunea liturghisitorilor la Sânta Liturghie înainte de invocarea Duhului Sfânt: „Mulțumim pentru această Liturghie pe care ai binevoit a o primi din mâinile noastre, deși stau înaintea Ta mii de arhangheli și zeci
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de diluare vinul cel bun al Evangheliei luiHristos, ci prin sensul de „ședere în Hristos” se apără și deplina sademnitate și putere ca adevăr al mântuirii, se eliberează din cadrulstrâmt al disputei, i se dă puterea crucii ca semn al biruinței, se facepărtașă la șederea lui Hristos de-a dreapta lui Dumnezeu prin În-truparea Sa și i se dă valoarea de piatră pusă la temelia Bisericii. Cuaceste însușiri dogmele nu sunt o lucrare omenească, nici a unei sin gure Biserici în parte
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fața în glod, tăvălindu-se în vale, iar peste dânsul un alt turc, mătăhălos, căzu și el străpuns de o baionetă, pană‟n gardă. Din urmă, ceilalți dorobanți veneau năvală, ca aduși de-o vijelie... înaintau neînfricați, orbiți de setea biruinței în fața morții ce fulgera din mii de puști. Răcnetele lor sălbatice în iureșul luptei, îmi răsună în urechi chiar ș‟acu ...ca și goana nebună, a cailor, cu ochii aprinși, cu urechile ciulite și coama zburlită. Pădurarul povestea... povestea, întâmplări
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
chipul în lumina lunii, ca o cioplitură în piatră. Ochii i se umplură de lacrimi, povestind cum ostașii noștri au biruit numai cu nepăsarea lor față de moarte, căci nu mai era luptă... era jertfă, o jertfă răsplătită de Dumnezeu cu biruința! Se aruncau înaintea morții ca niște orbi!.. Urmă o clipa de tăcere... - Da‟ dispri Ion... spuni-ni, dispri Ion, se auzi glasul sfios al bătrânului Toma, abia șoptit. Avea bătrânul ceva pe suflet pe seama lui Ion, și nu-și afla liniștea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
forței și al vicleniei, căci omul a putut să devină om numai pentru că nu s-a ferit din calea animalului de pradă... și a vrut să-l întreacă... * ...Zăpada ajunge până la genunchi. Fiecare pas e o trudă, fiecare pas o biruință. Codrii bătrâni ai Fălciului, acoperă aici, coama dealului Rediu-Mârzac... Prin rămurișul îngreunat de zăpadă, al coroanelor, pătrunde tăcută dimineața de iarnă. Trunchiuri uriașe de fagi și goruni străpung ziua cenușie, dar puterea din inima stejarilor pare să crească în ciuda iernii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
aflată în apropierea Curții. Domnul descălecă și păși în întunecimea sălii tronului, luminată, sporadic, de lampioanele aduse cu multă trudă de la Veneția, loc de surghiun al tinereții sale mult prea zbuciumate. Vodă se închină la icoana Sf. Gheorghe, purtătorul de biruință, mulțumind pentru darurile aduse. Apoi, porunci logofătuluiDumitrașcu să vestească aprozii începerea Divanului. Lângă domn, Radu diacul, un tânăr înalt, cu nasul coroiat și ochi pătrunzători, însemna, cu slove meșteșugite, deprinse la mănăstirile de la Muntele Athos, jalbele ticluite ale boierilor și
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
dintr-un sonet de Rilke sau, în întregime, El Desdichado al lui Nerval. Sub poza Nadiei Comăneci... Sprijinit de gărdulețul pistei de săritură în lungime, împreună cu Angeru, șters și rânjit, Papa cânta acum "Sus, muncitori și-nainte/ Pe drumul marii biruinți", cu un refren improvizat care suna obsesiv: "Inți, inți, ia-o-n dinți", la care cei din jur se strâmbau de râs. Buzdugan, căruia-i creștea o barbă verzuie încă din clasa a noua, răsfoia, rezemat de bara panoului, o
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
un răcnet de triumf, mișcând din fund cu o pasiune grotescă: "Ah, darling, ce bună ești!" "Să vină negresele, să-nceapă dezmățul!" striga și Titina, pe când Papa și Angeru își reluaseră duetul obsedant: Sus, muncitori, și-nainte/ Pe drumul marii biruinți, al cărui refren, îngînat vicios de mai toți cei din 164 dormitor, suna ca un răspuns în falsetto, nici măcar polemic, mai curând indiferent și batjocoritor, dat oceanului de propagandă în care trăiam și care nu reușea să ne ude: Inți
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
al sălciilor tale. În norii timpului e un poet învins Și-o inimă învinsă prin gânduri ideale. Cum suflă vântul peste toamna grea Și saltă nemurirea dintre noi dorințe, Doar fericita clipă ne va da Cântecul dragostei lungit pe-o biruință. Cum sufletul mai plânge peste-un orizont Și nopțile destramă chipuri neștiute, Legenda tremurândă în sufletul de sorți, Lacătele se-nfundă-n tainele nuntite. Cum fiecare timp își cântă dorul Și fiecare om își vrea menirea Din cerul sfânt mai
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]