1,474 matches
-
120 mm - Moluscă (Chlamys spp.) 40 mm - Scoică (Ruditapes decussatus) 40 mm - Scoică (Venerupis pullastra) 40 mm - Bivalve (Ruditapes philippinarum) 40 mm - Bivalve (Venus verrucosa) 40 mm - Bivalve (Callista chione) 5 cm Scoică brici (Ensis spp., Pharus legumen) 10 cm Bivalve (Spisula solidisima) 25 mm Bivalve (Donax spp.) 25 mm Melc de mare (Buccinum undatum) 45 mm - Caracatiță (Octopus vulgaris) 750 grame Pește spadă (Xiphias gladius) (4) 25 kg sau 125 cm (mandibula inferioară) Ton roșu (Thunnus thynnus) (5) 6,4
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
40 mm - Scoică (Ruditapes decussatus) 40 mm - Scoică (Venerupis pullastra) 40 mm - Bivalve (Ruditapes philippinarum) 40 mm - Bivalve (Venus verrucosa) 40 mm - Bivalve (Callista chione) 5 cm Scoică brici (Ensis spp., Pharus legumen) 10 cm Bivalve (Spisula solidisima) 25 mm Bivalve (Donax spp.) 25 mm Melc de mare (Buccinum undatum) 45 mm - Caracatiță (Octopus vulgaris) 750 grame Pește spadă (Xiphias gladius) (4) 25 kg sau 125 cm (mandibula inferioară) Ton roșu (Thunnus thynnus) (5) 6,4 kg Raci /languste (Palinurus spp
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
5. Dimensiunea unui păianjen de mare sau a unui crab comestibil se măsoară ca în Figurile 4A și respectiv 4B, fiind reprezentată de lățimea minimă a carapacei măsurată perpendicular pe linia de centru anterior-posterior a carapacei. 6. Dimensiunea oricărei moluște bivalve se măsoară ca în Figura 5, peste partea cea mai lungă a cochiliei. 7. Dimensiunea unui melc de mare se măsoară ca în Figura 6, fiind reprezentată de lungimea cochiliei. (Nephrops) (Homarus) Langustină Homar (a) Lungimea carapacei (b) lungimea totală
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
lungimea totală ANEXA XIV DENUMIREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI DENUMIREA ȘTIINȚIFICĂ DENUMIREA ÎN ROMÂNĂ DENUMIREA ȘTIINȚIFICĂ Crevetă Esop Pandalus montagui Hamsie Engraulis encrasilocus Pește undițar Lophiidae Argentine Argentinidae Crevetă baltică Palaemon adspersus Capelin Trisopterus luscus Ton obez Thunnus obesus Moluște bivalve Bivalvia Crevete albastre și roșii Aristeus antennatus Mihalț de mare albastru Molva dipterygia Putasu Micromesistius poutassou Ton roșu Thunnus thynnus Bops Boops boops Plătică Bramidae, Berycidae Calcan mic Scophthalmus rhombus Moluscă Venerupis pullastra Moluscă cu negi Venus verrucosa Cod de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
Mora moro Crevetă comună Pandalus spp. Crevetă de nisip Crangon spp. Murenă Conger conger Raci, languste Palinurus spp. Sepie Sepia officinalis, Sepia spp. Limandă Limanda limanda Crevetă roz de adâncime Parapaneus longinostris Rechin cu spini, rechin cu spini pătat Scyliorhinidae Bivalve Donax spp. Crab Cancer pagurus Anghilă Anguilla anguilla Limbă de mare Micrichirus occelatus Cambulă Platichthys flesus Cambule Pleuronectidae Phycis blennoides Phycis spp. Zărgan Belone spp. Gastropode Gastropoda Crevetă roșie gigant Aristaeomorpha foliacea Grenadier Malacocephalus spp., Nezumia spp., Trachyrhynchus spp. Barbun
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
spp. Gastropode Gastropoda Crevetă roșie gigant Aristaeomorpha foliacea Grenadier Malacocephalus spp., Nezumia spp., Trachyrhynchus spp. Barbun Mugilidae Rândunică de mare cenușie Eutriglia gurnandus Scoică Ruditapes decussatus Rândunici de mare Triglidae Eglefin Melanogrammus aeglefinus Myxine glutinosa Myxinidae Trichiuridae Merluciu Merluccius merluccius Bivalvă Mercenaria mercenaria Hering Clupea Harengus Stavrid Trachurus spp. Zeus Zeus faber Nouă-ochi Petromyzonidae Limandă de mare Microstomus kitt Mihalț de mare Molva molva Homar Homarus gammarus Lumpus Cyclopterus lumpus Macrou, macrou de Atlantic Scomber spp., Scomber scombrus Crevete mantis Squilla
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
Cepolidae Chefal de stâncă Mullidae Specii de pești de stâncă Scorpaenidae Cod negru Pollachius virens Somon Salmo salar Salmonide Salmonidae Pești lance Ammodytidae Sardină Sardina pilchardus Scoică Pecten maximus Biban comun Dicentrarchus labrax Sparide Sparidae Păstrăv de mare Salmo trutta Bivalve Ruditapes philippinarum Crevetă Penaeus spp. Cod argintiu Gadus argenteus Vulpi de mare și cocoși de mare Rajidae Ton dungat Katsuwonus pelamis Merlan Atherina spp., Osmerus spp. Limbă de mare Solea solea/vulgaris Păianjen de mare Maia squinado Cambulă pătată Citharus
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
și cocoși de mare Rajidae Ton dungat Katsuwonus pelamis Merlan Atherina spp., Osmerus spp. Limbă de mare Solea solea/vulgaris Păianjen de mare Maia squinado Cambulă pătată Citharus linguatula Șprot Sprattus sprattus Homari plați Galatheidae Calmari Loliginidae, Ommastrephidae, Alloteuthis spp. Bivalve Spisula solidisima Crab Polybius henslouwi Pește spadă Xiphias gladius Limbă de mare Microchirus variegatus Ton Auxis spp., Euthynnus spp., Katsuwonus spp., Thunnus spp. Calcan comun Psetta maxima Scoică multicoloră Chlamys varia Moluscă cu negi Venus verrucosa Limbă de mare triunghiulară
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
aparatului cardiovascular, ea fiind situată în cutia toracică. Are un rol vital în circulația sângelui și implicit în menținerea vieții. Râma nu are de fapt „inimă”. La această specie apar cinci arce aortice care deservesc acest rol. Multe nevertebrate, precum bivalvele (scoicile), au un sistem circulator deschis, unde sângele circulă liber prin cavitatea corporală. La aceste animale sângele este de obicei colectat într-o serie de cavități specializate, de unde este îndreptat către inimă și reeliberat în organism. Inimile peștilor sunt bicamerale
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
Tarcău"), creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, avene ("Licaș"), peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin ("Cheile Șugăului"). În zona parcului abundă siteuri paleontologice din mezozoic, în care se găsesc recife fosilizate cu amoniți, bivalve, brachiopode, gastropode, belemniți, echinoide, corali, crinoide, plante, aulacostefanide. Au fost astfel identificate areale: Marea biodiversitate a arealului, este un rezultat al condițiilor variatelor geomorfologice, pedologice, de expunere a versanților, de microclimat, etc. Zona parcului a fost în general slab populată
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
Perla (în română și "mărgăritar") este un obiect rotund din sidef, produs în interiorul unor moluște bivalve, de obicei stridii. Perla este o combinație dintre carbonat de calciu (aragonită, calcită), cristale care determină prin fenomemul interferență luciul perlei și o substanță organică proteică complexă numită „conchin“ respectiv „conchiolină”. Cuvântul „perlă” a devenit metaforă pentru ceva extrem de rar
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
organisme unicelulare) sau calcare formate din depunerile scheletelor de corali (organisme marine din clasa Anthozoa ce trăiesc în general în mările calde tropicale) O altă sursă de calcar biogen sunt scheletele unor animale marine moluște (Mollusca) ca: melci (Gastropode), scoici (Bivalva) sau bureți de mare (Spongieri). Acesta ia naștere în apele cu concentrație mare de hidrocarbonat de calciu, care este mult mai solubil în apă decât carbonatul adăugat ulterior; aceasta este o reacție reversibilă: formula 1 Acesta va fi calciul sub formă
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
reuniunii sale din 1 și 2 iunie 2004, Comitetul mixt de gestionare înființat în conformitate cu articolul 16 din Acord (denumit în continuare "Comitetul") a emis o recomandare privind stabilirea echivalenței dintre cerințele sanitare pentru embrioni de bovine, vânat cu pene, moluște bivalve vii pentru consumul uman, miere și lână. De asemenea, Comitetul a recomandat stabilirea echivalenței sistemelor de certificare pentru produse pescărești și a emis recomandări privind formatul general al anexei V. (3) Ca urmare a respectivelor recomandări, este adecvat să se
32004D0751-ro () [Corola-website/Law/292524_a_293853]
-
a Consiliului din 22 iunie 1995 privind condițiile de întocmire, pentru o perioadă de tranziție, a listelor provizorii cu unitățile din țările terțe din care statele membre sunt autorizate să importe unele produse de origine animală, produse pescărești sau moluște bivalve vii1, în special articolul 2 alineatul (4), întrucât: (1) Decizia 97/252/ CE a Comisiei din 25 martie 1997 de stabilire a unor liste provizorii ale unităților din țările terțe din care statele membre autorizează importurile de lapte și produse
32004D0807-ro () [Corola-website/Law/292549_a_293878]
-
și acarieniidin sistemele agricole.. Din crustacee se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind filopodele, copepodele, podocopidele și amfipodele. Moluștele sunt reprezentate de gasteropode - 60 de specii acvatice și 70 terestre ("Helix pomatia", "Carychium minimum") și bivalve - 30 de specii ("Anodonta cygnea", "Adacna vitrea). Anelidele din Moldova aparțin la trei clase: polichete (2 specii, incl. "Hypania invalida"), oligochete - întâlnite în mediul acvatic și terestru ("Achaeta bohemica", "Lumbricus terrestris") și hirudinee ("Hirudo medicinalis", "Helobdella stagnalis"). O atenție deosebită
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de midii și stridii. Etajul mediolitoral nisipos cuprinde în special animale capabile de îngropare rapidă în substrat. Biocenoza caracteristică zonei de spargere a valurilor pentru mediolitoralul nisipos de granulație medie și grosieră este cea a bivalvei "Donacilla cornea" și polichetului "Ophelia bicornis", cărora li se mai asociază misidul "Gastrosaccus sanctus" și polichetele "Nerine cirratulus", "Pisione remota" și "Saccocirrus papillocercus" (Băcescu. et al 1967). Mediolitoralul nisipurilor fine este caracterizat de predominarea populațiilor amfipodului "Euxinia maeotica" și turbelariatul
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
culicul mare (Numenius arquata), sfranciocul roșiatic negru (Lanius collurio), rata sulițar sau fluierarul de mlaștină. Specii care au fost observate rar: acvila mică, șoimul dunărean sau vânturelul mic. Moluștele: sunt reprezentate de aproximativ 30 specii de gasteropodele terestre, acvatice și bivalve (scoici) Pești: sunt reprezentate speciile de apă dulce cum ar fi tiparul, linul, știuca, crapul, salăul, somnul. Sunt și specii fără valoare economică precum obletele (Alburnus alburnus), svârluga (Cobitis taenia), tiparul (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus amarus). Reptile: șarpele rău (Coluber
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
alge. Prin mai-iunie femela depune de obicei 3 ouă galbene, pătate cu brun. Clocitul durează circa 26-27 de zile și este asigurat de ambele sexe. Puii sunt nidifugi. Când se află pe malul mării, scoicarul se hrănește îndeosebi cu moluște bivalve (midii, scoici). Hrana este completată cu gasteropode (litorine), crabi și viermi marini. Când se află în interiorul uscatului, hrana constă în principal din râme și insecte. În România cuibărește rar, pe solul scoicos al litoralului, în lagune sau sărăturile de lângă Dunăre
Scoicar () [Corola-website/Science/330120_a_331449]
-
pectorale, ventrale și anală au marginile întunecate. Este o specie omnivoră. Adulții se hrănesc cu organisme bentonice, precum larve de insecte, crustacee, viermi și moluște, substanțe vegetale și detritus organic. O componentă importantă a hranei sunt diferite specii de moluște bivalve ("Mytilaster", "Abra", "Hydrobia"), pe care peștele le triturează cu ajutorul dinților faringieni. Se reproduce în fluvii, în martie-mai și apoi reintră în mare. Zonele de depunere a icrelor sunt situate în apele de mică adâncime și cu vegetație bogată, de obicei
Tarancă () [Corola-website/Science/331217_a_332546]
-
vârful îndărăt. Între ochii 2-3 dungi de culoare galbenă sau albastră tivite cu negru. Pe laturile capului câteva dungi albastre. Înotătoarele mediane (dorsală, anală și caudală) de culoare carmin, tivite cu galben. Se hrănesc cu mici crustacee, gasteropode și moluște bivalve, dar și cu icre de pești și pești mici. Ponta este depusă pe sub pietre în mai-iunie și este alcătuită din pături de câte 200-250 de ouă, dispuse pe un singur rând și păzită de către ambele sexe. Ouăle (icrele) de culoare
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
mai întunecate și străbătute de câteva benzi oblice, albicioase, la mascul pe laturile capului și pe înotătoarea anală există benzi oblice roșii-carmin sau pete roșii pe un fond mai întunecat. Se hrănesc cu nevertebrate bentonice: crustacee mici, gasteropode și moluște bivalve. Icrele sunt depuse în mai-iunie sub pietre sau scoici, în formă de strat unic. Mai multe femele pot depune icrele pe teritoriul unui mascul. Ponta este păzită de mascul. Icrele, sunt mici și au diametrul mare de 1,2 mm
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
de deasupra peșterilor se află aflorimentul cel mai bine conservat din Israel al unui coral din fosile rudiste, la origine niște moluște cu carapace mică, înalte de 10-30cm. În zona Levantului există trei specii de rudiste - Pelecypoda, din clasa scoicilor (Bivalve), Radiolitele din categoria Mollusca Faleză de deasupra peșterii s-a format din vechiul coral litoral, care în ere geologice cu vremea s-a ridicat trecute deasupra nivelului mării. În timp ce în fața mării, înălțimea muntelui este abruptă , în partea dinspre est, pe
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
și rod scoarța lăstarilor, iar în unele părți ale arealului lor, ei sunt foarte numeroși făcând pagube prin culturile rădăcinoase. Bizamul este un mare consumator de plante acvatice, dar și carnivor hrănindu-se cu cantități substanțiale de crustacee acvatice, moluste bivalve și vertebrate mici. Arvicolinele au o importanță mare în natură. Unele specii sunt dăunătoare importante a culturilor agricole, în special speciile cu fluctuații ciclice de arvicoline când densitățile lor devin foarte mari în timpul maximurilor populaționale. Acestea sunt dăunători a culturilor
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
păstrăvul arctic) datează din acea perioadă. Ulterior, lacul a devenit un golf al Mării Yoldia, fiind apoi conectat cu Lacul Ancylus. Lacul conține atât fitoplancton, cât și zooplancton, de exemplu copepode și cladocer. Speciile Bentos includ crustacee, oligochete, diptere și bivalve. Se regăsesc de asemenea și mai multe specii de pește, precum somonul. Lacul este renumit pentru păstrăvul său, cunoscut sub numele de păstrăv arctic. Există o legendă conform căreia un monstru ar locui în lac. Vättern este cunoscut pentru calitatea
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]