2,081 matches
-
desene; - Profesorul diriginte partener al tinerilor în lupta contra violenței (ora de diriginție); - Mă cunosc, mă iubesc, mă respect te cunosc, te cunosc , te respect, oră de consiliere colectivă la clase; - Lanțul iubirii, lanțul păcii - tinerii non violenți la balul bobocilor. C. “DĂRUIND VEI DOBÂNDI!” “Tăcuți, blajini și singuri, Îndurerați și triști, Străini în astă viață, Înfricoșați de moarte, Acoperiți de îngeri, Dar izolați de oameni, Îmbătrâniți de tineri Dar tot copii fiind, Așteaptă să ne vadă, Ar vrea să ne
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar pete de culoare galbenăargintie, în special în lungul nervurilor (fig, 126 c). Plantele atacate nu mai vegetează normal, rămân mici, iar producția scade până la 40 - 60 %. Pe bobocii florali și petale apar pete de decolorare, astfel că florile nu mai au valoare comercială. Thrips tabaci Lind, este vector al unor boli virotice de la tomate, salată etc. Populațiile acestui dăunător sunt menținute într-un echilibru biologic de prădători, cum
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
celular. Provocă gofrarea frunzelor și strângerea lor în buchete compacte. Plantele atacate nu se mai dezvoltă, rozeta de frunze bazală este puternic gofrată și uneori cu secreții aderente de substrat. La culturile semincere poate cauza dereglări în formarea lăstarilor și bobocilor florali. Măsuri de prevenire și combatere. La semnalarea primelor colonii de afide se aplică tratamente foliare, prin alternanță cu insecticidele Cess 25 WP - 0,04 %, Confidor 20 SL - 0,04 %, Actara 25 WG - 0,02 %, Confidor 70 WG - 0,02
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
lăstarii și florile, înțepând și sugând seva din țesuturi. În urma atacului apar pete caracteristice albeargintii, cu aspect mozaicat (fig. 53 b), țesuturile se necrozează, iar la atacuri puternice, frunzele se brunifică și cad. Plantele atacate stagnează în creștere, se debilitează, bobocii florali nu se mai deschid, iar florile sunt decolorate, fără miros caracteristic, iar valoarea lor comercială este redusă. Măsuri de prevenire și combatere. Se pune accent pe măsurile de igienă culturală și anume: - distrugerea plantelor spontane din jurul serelor; - introducerea în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
frunzelor și gofrarea acestora, deprecierea petalelor, distrugerea anterelor și polenului, avortarea florilor. Când atacul apare imediat după plantare, mugurii apicali ai tulpinilor se usucă și se produce o înfrățire a bazei tulpinilor. Când atacul se produce în faza de îmbobocire, bobocii nu se mai deschis, iar dacă înfloresc, florile sunt asimetrice, fără valoare comercială. La flori, atacul se manifestă și prin apariția de pete argintii, urmată de necrozarea țesuturilor (fig. 54 c). Larvele tripsului californian transmit boli virotice la tomate și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate frunzele din vârful plantelor, iar cele din etajele inferioare își păstrează aspectul normal. În urma atacului, pe frunze apar pete de decolorare, rămân mici, cu marginile îndoite spre partea inferioară, cu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
celular. Sunt atacate frunzele din vârful plantelor, iar cele din etajele inferioare își păstrează aspectul normal. În urma atacului, pe frunze apar pete de decolorare, rămân mici, cu marginile îndoite spre partea inferioară, cu tendință de brunificare și suberificate. Atacul pe bobocii florali se manifestă prin brunificarea, suberificarea și uscarea acestora. Fructele de ardei atacate rămân mici, au suprafața suberificată și sunt de calitate inferioară. La fructele de pătlăgele vinete, atacul se manifestă La atacuri puternice, culturile atacate sunt compromise și trebuie
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ÎNVĂȚAREA PRIN COOPERARE ÎN LECȚIILE DE ISTORIE Prof. Cornelia Boboc, Școala cu clasele I-VIII nr. 3 Suceava În rândul multor profesori, este foarte larg răspândită opinia că numai relațiile competitive generează o motivație adecvată pentru Învățare. Cel mai convingător argument pentru stimularea Învățării prin cooperare În școală Îl reprezintă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cornelia Boboc () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93530]
-
bine, te-am văzut la brevetare", mi-a spus Pipițu. Și poate că avea dreptate. Dacă stau să mă gândesc, eu n-am stricat niciun aparat de zbor, niciodată". De aici, tânăra aviatoare merge la centrul militar de la Ziliștea-Buzău (actualul Bobocul), unde își reconfirmase deja brevetul civil (1942/1943) și, în martie 1943, urmează aici o specializare antrenându-se, alături de alte tipuri de avioane, și pe un RWD, trimis special pentru ea de general. Era avionul pe care se zbura în
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
nu este decât o "sămânță rea" aruncată de anglo-saxoni în "curata grădină" franțuzească 19. O sămânță rea care amenință să prindă rădăcini și să vestejească acest crin neprihănit, curat și nobil care este tânăra franțuzoaică. O sămânță rea sau un boboc de trandafir, plin de prospețime și gata să se deschidă? Așa cum vom vedea, este o chestiune de perspectivă. În orice caz, se știe cu certitudine că la mijlocul secolului al XIX-lea, pe când în Franța triumfă modelul gâsculiței neprihănite, multe dintre
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu înseamnă că asociază jocul acesta amoros cu moravurile țărilor protestante. Prin aceasta, tânăra dovedește o atitudine caracteristică epocii sale. Într-adevăr, în Franța flirtul nu mai era de ani buni comparat cu o sămânță rea sau cu un suav boboc de trandafir importate de dincolo de Canalul Mânecii și aruncate în neprihănita grădină franceză. Imaginea aceasta nu mai era necesară reprezentărilor colective. Ea pălise parcă, iar în același timp se vestejise și idealul de tânără asemenea unui "crin virginal". Flirtul se aclimatizase
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu câte o căruță, ne-am refugiat în România, în baza unor “foi de evacuare“ emise de Prefectura orașului Bălți, cu destinația Deva. Am mers trei săptămâni pe o vreme rece cu lapoviță și ploi ajungând într-un sat numit Boboc, comuna Cochirleanca unde era aeroport militar aproape de Buzău. Comandantul aeroportului ne-a sfătuit să rămânem acolo căci frontul nu se va opri la Deva, ci va merge mai departe și tot vom fi prinși de ruși. Toate cele 12 familii
AMINTIRI DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
aeroportului ne-a sfătuit să rămânem acolo căci frontul nu se va opri la Deva, ci va merge mai departe și tot vom fi prinși de ruși. Toate cele 12 familii de refugiați am fost cazate la diverși locuitori din Boboc și lucram pe aeroport la construcția de piste betonate pentru avioanele românești și germane. Oamenii erau mulțumiți de noi și ne înțelegeau necazurile. Când rușii s-au apropiat de satul Boboc, toate familiile de refugiați sau retras într-un cătun
AMINTIRI DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
de refugiați am fost cazate la diverși locuitori din Boboc și lucram pe aeroport la construcția de piste betonate pentru avioanele românești și germane. Oamenii erau mulțumiți de noi și ne înțelegeau necazurile. Când rușii s-au apropiat de satul Boboc, toate familiile de refugiați sau retras într-un cătun de lângă Boboc, unde erau 20 -30 de case în care locuiau vara proprietarii pământurilor din jur, care aveau locuințele pe Valea Buzăului până la Nehoiu. În anul 1946 la Buzău era o
AMINTIRI DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
lucram pe aeroport la construcția de piste betonate pentru avioanele românești și germane. Oamenii erau mulțumiți de noi și ne înțelegeau necazurile. Când rușii s-au apropiat de satul Boboc, toate familiile de refugiați sau retras într-un cătun de lângă Boboc, unde erau 20 -30 de case în care locuiau vara proprietarii pământurilor din jur, care aveau locuințele pe Valea Buzăului până la Nehoiu. În anul 1946 la Buzău era o secetă cumplită și s-a propus ca toți refugiații să plece
AMINTIRI DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
listă cu persoane care m-au marcat, cadrele didactice ar ocupa mai bine de jumătate din aceasta. Oprindu-mă la această ultimă posibilă listă, aș începe-o astăzi cu doamna învățătoare. Toamna anului 1983 mă număra și pe mine printre bobocii săi. Era o lume total nouă pentru mine care nu frecventasem grădinița, ea nefiind obligatorie pe vremea aceea, iar eu având bunici disponibili și dispuși să aibă grijă de mine. Iată de ce emoțiile erau duble față de ale celorlalți. Cu un
Momente de reflecţie ale unui fost elev. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Diana Mazga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1860]
-
specialiști din diferite domenii de activitate organizate sub genericul Relațiile de grup în școală și în comunitate, întâlniri cu elevi și părinți Alegerea filierei și a unității școlar. Anual, organizăm activități cultural-artistice cu ocazia unor evenimente interne (Zilele școlii, Balul bobocilor, Zilele Iașiului), la care participă corul școlii Scherzando, echipa de majorete, trupa de teatru OZN-ul cu pedale. Înființată în anul 2009, trupa de teatru OZN-ul cu pedale și-a propus, pe de o parte, familiarizarea elevilor cu teatrul
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
cap și a afirmat: Nu fii supărată! Astăzi rămâi cu noi. Nu trebuie să pleci și oricând ușa clasei noastre va fi deschisă și pentru tine. Dar, iepurașul va mai fi la anul? Bineînțeles. El are menirea de a primi bobocii în clasa I. Nu pleacă din școală. Nu-l lăsăm noi. La terminarea orelor mi-am așezat totul în trăistuță și împreună cu Ionel și două fetițe am ieșit în curte. Acolo mă așteptau Maria și Valeria. Bucuroase ne-am întors
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un coș cu de toate, scotea brișca cea roșie cu flori, mă așeza în jilț, înhăma caii și împreună cu mama veneam acasă, încet pe ulița principală să ne vadă sătenii ce mândre suntem noi, cu nănașa. Am plâns pentr-un boboc În cartierul "Gavaraș" (porecla noastră) aveam cele mai frumoase gâște. Pene albe și curate ca omătul și dolofane, de mergeau legănându-se ca niște bărcuțe. Toți le admirau și mama nu-și mai încăpea în piele de fudulă. Mare gospodină
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de gâște). Mi-amintesc că într-o asemenea operațiune mama a fost chemată de vecina Verona, de peste drum, căci vițelul i se înecase cu o sfeclă. Eu n-am stat degeaba. Am mers iute la ocol și-am luat un boboc ce mi-era mie mai drag. M-am cocoțat pe scăunel, mi am acoperit genunchii cu pătura (să nu mă murdăresc) și-am început a-l îndopa cu găluște, una după alta. Gușa i-a crescut ca o tolbă. Nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
drag. M-am cocoțat pe scăunel, mi am acoperit genunchii cu pătura (să nu mă murdăresc) și-am început a-l îndopa cu găluște, una după alta. Gușa i-a crescut ca o tolbă. Nu mai puteam de satisfacție că, bobocul meu va fi cel mai gras, cât de curând. Mama a rezolvat cu vecina și a venit direct în antreu. A luat bobocul, i-a dat repede apă, l-a pălmuit, dar în zadar. Închidea ochii, gata să-și dea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
găluște, una după alta. Gușa i-a crescut ca o tolbă. Nu mai puteam de satisfacție că, bobocul meu va fi cel mai gras, cât de curând. Mama a rezolvat cu vecina și a venit direct în antreu. A luat bobocul, i-a dat repede apă, l-a pălmuit, dar în zadar. Închidea ochii, gata să-și dea duhul. Fără să stea mult pe gânduri mama l-a dus în șopron, l-a pus pe lemnar și mi-a zis: Ține
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de cioc! Să nu-l scapi! Dintr-o singură lovitură, i-a zburat capul peste lemne. Eu cu ochii închiși nedumerită de cele întâmplate, m-am repezit la el și am început să plâng în hohote, jelindu-l: Bietul meu boboc! Ce-am făcut eu? Mama m-a luat în curte, a adus repede un lighean, a pus la foc apă pentru a-l opări și-l curăța de pene. N-a durat mult și bobocul a devenit o friptură foarte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
hohote, jelindu-l: Bietul meu boboc! Ce-am făcut eu? Mama m-a luat în curte, a adus repede un lighean, a pus la foc apă pentru a-l opări și-l curăța de pene. N-a durat mult și bobocul a devenit o friptură foarte delicioasă. Când tata a venit de la primărie să servească prânzul, nu mai contenea cu laudele pentru mama c-a făcut o mâncare pe cinste. La masă eu n-am putut servi nimic din bunătățile pregătite
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
devenit o friptură foarte delicioasă. Când tata a venit de la primărie să servească prânzul, nu mai contenea cu laudele pentru mama c-a făcut o mâncare pe cinste. La masă eu n-am putut servi nimic din bunătățile pregătite din boboc. Ba mai mult, m-a podidit plânsul când l-am văzut pe farfurie. Clăcile De multe ori, familia fiind depășită de rezolvarea unor treburi mai dificile, recurgea la sprijinul sătenilor, prin așa-zisele clăci. Din timp tata anunța prin cumetri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]