2,096 matches
-
de hârtie amintirile care sunt amprente ale vieții trăite și care și ele înseamnă continuitate: numai atunci când fiecare localitate va avea monografia ei, istoria României va fi completă”, am redat cu aproximație spusele savantului, ca să subliniez valoarea cărților lui Ștefan Boboc -Pungeșteanu. E adevărat, a subliniat și C. Hușanu, cărțile la care m-am referit, despre Vaslui, ca și altele semnate de Ion N. Oprea, C. Hușanu, Dan Ravaru, D.V. Marin, Ion Baban, Avram D. Tudose ori Ioan Mititelu și Cicerone
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
subliniat și C. Hușanu, cărțile la care m-am referit, despre Vaslui, ca și altele semnate de Ion N. Oprea, C. Hușanu, Dan Ravaru, D.V. Marin, Ion Baban, Avram D. Tudose ori Ioan Mititelu și Cicerone Medeleanu, iar acum Ștefan Boboc, nu-s monografii în înțelesul propriu al termenului, dar pot oricând servi cercetătorului care mai de vreme ori mai târziu va da cititorului marea monografie a județului Vaslui, ce rămâne încă așteptată. Structurată pe mici capitole, „Amprentele” sunt ajutate de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu Suslov Constantin (Coca), ambii cu o activitate culturală deosebită în zona Pungeștilor, despre care las cititorilor plăcerea să afle amănunte din cartea cu amprente a domnului Pungeșteanu, și el un vrednic slujitor al umorului de calitate... Cartea lui Ștefan Boboc, spuneam, cheamă să citim în ea istoria, dar nu e vorba doar despre istoria locurilor, ci cu pricepere zidită în istoria țării, în cadrul vieții internaționale, în multe momente ale vieții nu doar ale localnicilor. Capitolul XII, ceea ce nu ne spune
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Gemene de la Cursești - subiect de carte pentru C. Hușanu, răzeșii lui de la Cursești, și nu numai ai lor, devenind emblematice- doar înmormântarea salvându-i! Ce a făcut teroarea comunistă în școala românească o spun tot aceste foi scrise de Ștefan Boboc Pungeșteanu, ca și despre viața de țăran în anii de tristă amintire, așa zisei „evoluții” pe șantierele tineretului, povestiri despre retragerea după 1958 a trupelor sovietice de pe teritoriul românesc, pariu câștigat de Gheorghe Gheorghiu -Dej la un pahar cu vin
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
după 1958 a trupelor sovietice de pe teritoriul românesc, pariu câștigat de Gheorghe Gheorghiu -Dej la un pahar cu vin servit împreună cu Nichita Serghievici Hrușciov, marele conducător al Uniunii Sovietice, cu ocazia unei acțiuni de vânătoare în România... Interviul lui Ștefan Boboc cu Grigore Toloacă, fostul său coleg de școală primară și gimnazială, ajuns mare comandant în armata română, început la Alba-Iulia, va continua cu ceea ce numește autorul „O poveste de neuitat, Borna, de Gr. Toloacă”, în fond, brodată folcloric, era vorba
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
să spunem că în Pungești erau 1800 de oameni prin 1938-1939, în momentul de față dacă mai sunt vre-o 700-800 și aceștia sunt vârstnici. Pământul nu se mai muncește. Chiar ieri o doamnă din Pungești mi-a spus: « domnule Boboc, de la canton în sus, plângi de milă, stă pământul nemuncit, nu mai vedem nimic, nici un spor, sunt foarte mari plățile pentru arat, pentru celelalte lucrări pe care omul nu le poate face singur, încât e obligat să renunțe de-aș
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mai aduna gândurile și poate unele materiale care sigur că le-ați păstrat după o cercetare atât de intensă. Ce spuneți? Putem trece la a doua parte a povestirii dumnevoastră? - Da, cred că aveți dreptate în ceea ce spuneți, domnule Ștefan Boboc. Unele din ele, le-am mai amintit și în volumul mai sus relatat, dar acolo am privit fenomenele dintr-un anumit unghi de vedere, pe când aici este ceva diferit, precum o să constatați mai jos. Iată despre ce voi relata mai
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
plase; a patra fiind Pungeștii, cu reședința în Pungești cuprinzând comunele: 1) Armășoaia; 2) Coșești; 3) Cosmești; 4) Cursești; 5) Delești; 6) Gârceni; 7) Hârsova; 8) Ivănești; 9) Lipovăț; 10) Oșești; 11) Poinești; 12) Pungești; 13) Rafaila. * Dragă domnule Ștefan Boboc, aceste informații ce vi le-am dat în ideea de a surprinde monografic trecuturile târgului Pungești, locul unde am văzut lumina zilei, nu sunt meritul cercetărilor mele, ci ale prolificului publicist Ion N. Oprea, care a răscolit arhivele a 3
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
vedere că mai sunt mulți de prin zonele noastre care nu cunosc personalitățile marcante a culturii și artei ce s-au născut în localitatea Toporăști, fiți amabil și prezentați câteva din personalitățile locului dumnevoastră natal - TOPORĂȘTI -Vă mulțumesc domnule Ștefan Boboc, de fapt să zic și Pungeșteanu, cum vă place dumnevoastră să vă « lăudați », mulți înțelegând că ați atașat acest nume spre a se cunoaște mai bine de unde proveniți ceea ce pe noi ne bucură. Este un mod de-a fi mai
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
plugului înainte de intrare în brazdă, la diferite adâncimi, mărirea brazdei în raport cu solul, densitatea viitoarei culturi, semănatul și grăpatul. Aceste erau și principalele activități și culturi care se practicau și de către oamenii din sat. CAPITOLUL V Interviul dialog: Iași - Alba-Iulia, Ștefan Boboc - Grigore Toloacă - partea întâi - Un vechi prieten, din anii 1939-1946, coleg de școală primară și gimnazială, după ani de instrucție, studii și înalte responsabilități, până la comandant de mari unități militare, cu grad de colonel, pe nume Grigore Toloacă, cunoscător al
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
poveste. Repartizarea, pentru mine, a fost simplă. Fusesem recrutat deja pentru școala militară de ofițeri. Pe care am și început-o în același an, 1952, în luna august, la Sibiu. Încă odată, succes! Grigore Toloacă Interviul dialog: Iași - Alba-Iulia, Ștefan Boboc - Grigore Toloacă - partea a doua - Despre alți elevi îți mai amintești? - Unul dintre colegii de care îmi aduc aminte este Puiul Tabacaru. Nu știu de ce, dar nu m-am prea împăcat cu el. Poate pentru faptul că făcea parte dintre
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
comuniștilor. FRATELE D I N U a avut cea mai grea soartă dintre toți frații mei. La vârsta la care a început să vorbească, într-o primăvară, în curte, fiind singur, a fost victima unui gânsac care se mândrea cu bobocii unei gâște, pe care băiatul a vrut să- i mângâie. A fost lovit și cu ciocul, dar mai ales cu aripile, de a căzut la pământ. Gălăgia gânsacului furios a fost mai puternică decât alarma dată de băiat, dar până
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
aceeași credință fermă în făurirea zilelor pe care le trăim, cu aceeași convingere în viitorul strălucit al țării mele, clădit de comuniști, și de asemenea cu înnoite întrebări privind modesta mea contribuție în acest grandios efort.“ (Contemporanul, 9 decembrie 1977) BOBOC Alexandru, prof. univ. dr. „Militând pentru înfăptuirea unei societăți cu adevărat umane, pentru realizarea condițiilor optime ale afirmării plenare a personalității umane, Partidul Comunist Român este preocupat în același timp de îmbogățirea fondului ideatic al umanismului marxist.“ (Contemporanul, 9 iulie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Catrinei Lupu, servitoare, ambii soți sunt servitori pe moșia Rosetti Dimitrie, în a cărui casă a avut loc fericitul eveniment. Martori la declararea nașterii în fața ofițerului stării civile, care era primarul comunei, au fost Boghiu Ion din satul Slobozia și Boboc Nicolai din Știubiana. Modificările în structura de proprietate asupra pământului, ca urmare a moștenirilor, vânzărilor de moși și, în mod deosebit, prin reforma agrară din 1921 au făcut ca importanța Știubienei să scadă pentru economia gospodăriei boierești și în final
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jocă de la mame sau bunici care le însoțeau obligatoriu: - Lele, hăi, îmi dai fata să Și-o săi?Mulșumescă de săritur Chiar acu se bâșâiră (jucase cu altul!) Strigătură la dansul „Rața”: Trece rașa Dunărea și rășoiul după ea. și bobocul a rămas, Eu pe dreptul josă îl las. (Una, două, trei) Mai cu perdea și fără: Ardeo, arde-o, la podea N-aștepta să zică ea. Ea ar zice, i-e rușine Dac-o arzi, îi pare bine! Strigături la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aviației românești. Vă mulțumim anticipat și vă urăm multă sănătate. Comandantul Școlii Militare de Ofițeri de Aviație „Aurel Vlaicu” Colonel Constantin Mereu Str. Stadionului, Bloc 27B, Ap. 6, Sc. A, Etaj 1. Micro 14. Cod 5100, Buzău, sau: U.M. 01838 Boboc, cod 5142, Buzău . </citation> <citation author=”MOCANU Marin” loc=”Buzău” data =”13.2.1984”> Mult stimate tov. Eugen Dimitriu, În primul rând doresc ca rândurile mele să vă găsească sănătos, atât pe dumneavoastră, cât și pe cei apropiați și dragi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dar ,,la durere" cum o fi? Fără-ndoială, din cîte o cunosc eu, Livia e plămădită din aluatul acela atît de rar și-atît de căutat de bărbați, care le face pe femei să fie pilonul central al existenței umane; femeia-mamă, bobocul care, în palma bărbatului, se desface în floare... Ana lui Manole sau Vitoria Lipan două ipostaze, la fel de dragi și de dorite, ale aceluiași suflet de femeie, născut aici odată cu florile Carpaților... Primele case ale orașului par și mai vesele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Vreau să intru, dar mă opresc de îndată ce-mi arunc privirea înăuntru. Nu-mi vine să cred! Muntele de diamante de dimineață nu-i acum decît un biet copac, pe ramurile căruia mai scînteiază ici și colo cîte un boboc nedesfăcut ori cîte o floare roză, cu vîrful pătat deja, semn că începe să se ofilească. Sub crengile vînjoase, ca niște brațe de atlet, jos, pe pămînt, stau cîteva flori zdrobite în cădere. Într-o cutie de carton, sub banca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Auzi: liliac alb în ianuarie... Înainte de război, îmi făcusem o seră în București, toți oamenii mari apelau la mine. Cel mai mult îmi plăcea să duc flori unei prințese, așa o numea generalul Dragomir, "prințesa mea", o copilă ca un boboc de floare, mare pianistă, Anastasia și nu mai știu cum, da' generalul îi zice "Ana mea scumpă", locuia la etajul patru, în blocul Yanis, din Parcul cu Ciori... Blocul Yanis?! tresar eu. Îmi dădea mereu bacșiș; era singura la care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
la priză. Da` mama nare nici pe dracu`, sare și-l ia în brațe, și-l pupă pe obrajii ăia plini de țărână și de alte alea, mișcătoare, nu-ți mai zic, că văd cum te pregătești să dai la boboci, da` să te ții, drăcie, că nu mai e în stuf, gata cu stufu`, a dispărut ca la coperfild, e în bucătăria noastră tot visu`, iar amanta lu` tata face gogoși cu gem, îmbrăcată în rochie de seară, i se
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Mai demult de-a fi și-a înțelege, Mai din adânc, răzbesc spre piscu-nalt, Minutul mă curtează și m-alege Ca bobul pur, din roca de bazalt; Mă-ntâmpină lumina surâzând, Înalturile-a bucurii răsună, Lungi așteptări, pornesc acum arzând, Boboci suavi, în jurul meu se-adună... Cuvintele, cu mlădieri de cânt, Șoptesc lângă urechea ce le-așteaptă Și-n ele se mai zbat săgeți sub vânt Și doruri, avântate către faptă... Nălucitoare visuri tot mai bat Din aripi frânte, învăluitoare, Descoperind
A?TEPT?RI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83747_a_85072]
-
ea trase mâna copilului ș-o ascunse în sân, lângă inimă, s-o încălzească - un simbol al vieței ei întregi! De - atunce fizionomia, surâsul lui căpătase acea umbră dulce de tristeță care îl făcea atât de interesant - și irezistibil pentru bobocii pensionatelor. Dar lui însuși nici nu-i trecea prin minte că pe el l-ar fi putut iubi cineva - pe el nu-l iubise nimeni în lume afară de Mumă - sa - cum l-ar fi putut iubi pe el, atât de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se întinsese asemenea unor aripi, ea o văzuse-n oglindă, căci se întoarse și, aruncîndu-se de gâtul meu, buzele ei încrețite și setoase căutau gura mea. Apăsai o sărutare lungă și înfocată pe acea guriță {EminescuOpVII 232} mică asemenea unui boboc de roză și, luîndu-mi pălăria, zburai ca nebun pe treptele cele de marmură cenușie a palatului tătine-său. Ajunsei în umila mea locuință de vis-a-vis și, nebun de instincte stârnite cu nendurare în pieptul meu, mă aruncai întins pe pat și-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
veselie... El se uită îndărătul scaunului... Cezara păstrase încă espresia de nespusă gingășie, complezență și bunătate care și-o compusese lângă oglindă... - O, Lilla! Copilul meu! vino-ncoaci la mama ta să te sărute... Ce frumușică ești... ești un înger... un boboc de roză... cum să te numesc numai... spune-mi cum ai dormit... - Ah! n-am putut dormi... Nu mi-a putut ieși din minte... ști tu cine... nu! nu spun numele... - A... A... An... - Nu... Mă tradezi mie înseși... Și-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
gândește la mine: o sărmană fată proastă... - Dar, vezi tu, tocmai asta iubește el în tine, zise Cezara cu glasul plin și 153r moale... naivitatea ta... el ar vrea să desfășuri acele foi ale inocenței spre a se uita în bobocul de roză, în înțelesul acestor nerozii dulci de care ești în stare să spui o mie pe zi... și fiecare gentilă, fiecare interesantă... Câte enigme i-ai dat tu asară de ghicit, de-și sfarmă capul cu ele... Tu nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]