3,316 matches
-
nesfârșite ale lui Barton, cum le numea ea. Un cadou ar fi picat tocmai bine. Dar ar fi bine să fie ceva deosebit, la naiba, zise Barton. E obișnuită cu toate. Vile în Franța, iahturi în Sardinia, bijuterii de la Winston, bucătari aduși cu avionul de la Roma, pentru ziua de naștere a câinelui ei. Asta e problema. Nu mai am cu ce s-o cumpăr. Are șaizeci de ani și e blazată. — Te asigur că acest cadou e unic în lume, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
măști, farduri sau parfum, pentru că toate acestea se bazează pe un aspect al nasului. Poți să îți dai cu soluție de bronzat pe piele, dar nu și pe nas, pentru că orice modificare a nasului tău ar viola brevetul pentru nas. Bucătarii ar putea fi dați în judecată pentru producerea de feluri de mâncare aromate, cu excepția cazului în care plătesc brevetul nasului. Și așa mai departe. Bineînțeles, suntem cu toții de acord că un brevet pentru nas este absurd. Toată lumea are unul, deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
doctorului, Își făcea griji că avea să Întârzie la cină. Se Întreba ce va fi În seara aia la masă și care din cele trei surori ale ei gătise. Fiecare din ele se pricepea la o anumită rețetă, așa că În funcție de bucătarul din ziua aia putea să spere la un alt fel. Îi lăsa gura apă după niște ardei umpluți - un fel de mâncare extrem de Înșelător, de vreme ce fiecare din surorile ei Îl gătea Într-un stil total diferit. Ardei... umpluți... Respirația ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
trecerea fiecărui an. Acum era un bărbat Îndesat și corpolent care nu avea nimic Împotrivă să atragă atenția asupra fiecăruia dintre aceste două lucruri. Acum doi ani i se oferise un rol Într-o reclamă la paste făinoase. Interpretase un bucătar voios a cărui bună dispoziție nu putea fi Întunecată nici măcar de faptul că fusese părăsit de logodnică, fiindcă avea Încă bucătăria sa și putea găti În voie spaghetti. De fapt, ca și În reclamă, unchiul Dikran era un om atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
lăsa un bacșiș mai gras. Cât despre meniu, era pur și simplu de neînțeles. Ca și când conținutul nu te-ar fi lăsat destul de perplex, fiecare fel era modelat, Împodobit și garnisit astfel Încât să facă aluzie la o anumită pictură abstractă expresionistă. Bucătarul șef olandez al restaurantului avea trei aspirații În viață: să devină filozof, să devină pictor și să devină bucătar șef. Fiindcă eșuase lamentabil atât În filozofie cât și În artă În tinerețe, nu vedea nici un motiv pentru care să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fi lăsat destul de perplex, fiecare fel era modelat, Împodobit și garnisit astfel Încât să facă aluzie la o anumită pictură abstractă expresionistă. Bucătarul șef olandez al restaurantului avea trei aspirații În viață: să devină filozof, să devină pictor și să devină bucătar șef. Fiindcă eșuase lamentabil atât În filozofie cât și În artă În tinerețe, nu vedea nici un motiv pentru care să nu Își dedice talentele neapreciate artei sale culinară. Astfel, se mândrea cu faptul că rematerializa abstractul și că reintroducea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Asya și-a cercetat imaginea reflectată În geam, aranjându-și părul și privindu-și nemulțumită sânii. Fiindcă era Încă prea devreme pentru prânz, Înăuntru nu era nimeni, În afară de o mână de chelneri care măturau urmele nopții trecute de pe podele și un bucătar corpolent și roșu În obraji care stătea În bucătărie, pregătind mezes și feluri principale pentru seara aceea, Învăluit Într-un nor de arome ce făceau să-ți lase gura apă. Asya a vorbit cu fiecare din ei, punându-le Întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nor de arome ce făceau să-ți lase gura apă. Asya a vorbit cu fiecare din ei, punându-le Întrebări despre istoricul clădirii. Însă chelnerii sosiseră abia de curând În oraș, migrând dintr-un sat kurd din sud-estul țării, iar bucătarul, deși locuia de mult În Istanbul, nu-și amintea nimic despre istoricul străzii. — Doar câteva din familiile istanbulite cele mai vechi au rămas În locul În care s-au născut, a explicat bucătarul cu un aer autoritar, Începând să scoată mațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
dintr-un sat kurd din sud-estul țării, iar bucătarul, deși locuia de mult În Istanbul, nu-și amintea nimic despre istoricul străzii. — Doar câteva din familiile istanbulite cele mai vechi au rămas În locul În care s-au născut, a explicat bucătarul cu un aer autoritar, Începând să scoată mațele unui macrou imens și să-l curețe. Orașul a fost odată atât de cosmopolit, a continuat bucătarul frângând șira spinării macroului mai Întâi deasupra cozii și apoi sub cap. Aveam o groază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
familiile istanbulite cele mai vechi au rămas În locul În care s-au născut, a explicat bucătarul cu un aer autoritar, Începând să scoată mațele unui macrou imens și să-l curețe. Orașul a fost odată atât de cosmopolit, a continuat bucătarul frângând șira spinării macroului mai Întâi deasupra cozii și apoi sub cap. Aveam o groază de vecini evrei. Aveam și vecini greci și armeni... pe când eram copil aveam obiceiul să cumpăr pește de la un pescar grec. Croitoreasa mamei mele era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de la un pescar grec. Croitoreasa mamei mele era armeancă. Șeful tatălui meu era evreu. Înțelegi, eram destul de amestecați. — Întreabă-l de ce s-au schimbat lucrurile, a spus Armanoush Întorcându-se spre Asya. — Pentru că Istanbulul nu e un oraș, a remarcat bucătarul, iar chipul i s-a luminat din cauza afirmației importante pe care era pe cale s-o facă. Pare un oraș, dar nu e. E un oraș-barcă. Trăim pe un vas! Spunând asta, a apucat peștele de cap și a Început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a apucat peștele de cap și a Început să miște șira spinării În dreapta și-n stânga. Pentru o clipă Armanoush și-a imaginat că macroul era făcut din porțelan, temându-se că avea să se spargă În bucăți În mâinile bucătarului. Însă În câteva secunde bărbatul reușise să scoată tot osul afară. Mulțumit de sine, a continuat. — Suntem cu toții pasageri aici, venim și plecăm În grupuri, pleacă evreii, vin rușii, cartierul fratelui meu e plin de moldoveni... Mâine vor pleca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Mulțumit de sine, a continuat. — Suntem cu toții pasageri aici, venim și plecăm În grupuri, pleacă evreii, vin rușii, cartierul fratelui meu e plin de moldoveni... Mâine vor pleca și ei, vor sosi alții. Ăsta e mersul lucrurilor... I-au mulțumit bucătarului și au aruncat o ultimă privire la macroul care aștepta cu gura Încă deschisă să fie umplut. Asya dezamăgită, Armanoush tristă, au ieșit din restaurant În peisajul Încântător al Bosforului ce strălucea În lumina soarelui de iarnă târzie. Și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Și ce zici de Oscar Wilde, de Tolstoi și de mulți alți poeți și scriitori din secolul al XIX-lea? Desert Rose tăcu preț de o secundă și se gândi. — Erau toți bărbați. Cina era animată. Josh Rothschild era un bucătar excelent, care acorda o foarte mare atenție esteticii mesei. Le servi sashimi de ton și somon cu felii de mango, fructul pasiunii și piersici, totul stropit cu un sos delicios de portocale și ghimbir. Felurile de mâncare erau la fel de desăvârșite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
lungă tradiție În fabricarea uleiului, știi. Sandina face o pauză pentru ca Wakefield să-și șteargă o picătură de ulei de pe bărbie. — Uleiul nostru este unul dintre cele mai fine produse În țara asta. Face un gest către ceilalți vizitatori. Cumpărători, bucătari, niște tipi din L.A. Cumperi? — Observ, recunoaște Wakefield. — Modesta mea locuință e aproape. Am o colecție de zece mii de cărți de bucate. Fac și vin, strict pentru mine și prietenii mei. Tonul ei devin intim. — Beth nu vine acasă azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
plină ochi cu apă minerală și băuturi răcoritoare importate, cu etichete colorate stă să dea pe dinafară. Asta e modesta noastră băcănie-cum*-prînz, explică Sandina, cu o urmă de ironie pe care el o găsește extrem de atractivă. În spatele tejghelei, un bucătar cu o bonetă Înaltă discută puțin cu Sandina În germană. — Spune că nu poți pleca pînă nu Îi Încerci rața. Wakefield nu vede nici un inconvenient. Înainte de a apuca măcar să mulțumească, i se pune În mînă o farfurie pe care un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
i se pune În mînă o farfurie pe care un picior rumenit de rață stă cuibărit pe un culcuș de linte. Sandina ia și ea o porție și se așează amîndoi la una din mesele grunjoase, sub ochiul atent al bucătarului. Wakefield ia o Îmbucătură: rața are un ușor gust de afumat. — Coacere la foc mic, Îi explică Sandina. Gătește toată noaptea și este foarte mîndru de asta. Și Își salvează sigur rațele. Și nu mă prea are la inimă, haha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Îi explică Sandina. Gătește toată noaptea și este foarte mîndru de asta. Și Își salvează sigur rațele. Și nu mă prea are la inimă, haha. Nu mult după deschiderea magazinului, Sandina și soțul ei elvețian l-au insultat grav pe bucătar, Într-un fel de care ea nici nu-și mai aduce aminte. Bucătarul, Însă, Își aduce și de fiecare dată cînd o prinde În magazinul lui, o supune unei degustări a ultimului fel de mîncare pe care l-a creat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Își salvează sigur rațele. Și nu mă prea are la inimă, haha. Nu mult după deschiderea magazinului, Sandina și soțul ei elvețian l-au insultat grav pe bucătar, Într-un fel de care ea nici nu-și mai aduce aminte. Bucătarul, Însă, Își aduce și de fiecare dată cînd o prinde În magazinul lui, o supune unei degustări a ultimului fel de mîncare pe care l-a creat, apoi Îi așteaptă laudele. A fost, timp de ani buni deja, micul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
fost, timp de ani buni deja, micul lor joc. Wakefield ia o furculiță de linte, dar mîncarea i se pare leșioasă, prea puțin condimentată pentru gustul său. Merge la tejghea și cere, cu deplină nevinovăție, niște sos picant. La Început, bucătarul pare a nu Înțelege limba engleză. Apoi se Întoarce brusc pe călcîie și Wakefield poate să jure că are lacrimi În ochi. — Ce-am făcut rău, o Întreabă pe Sandina, supărat că l-a jignit pe bucătar. — I-ai distrus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
picant. La Început, bucătarul pare a nu Înțelege limba engleză. Apoi se Întoarce brusc pe călcîie și Wakefield poate să jure că are lacrimi În ochi. — Ce-am făcut rău, o Întreabă pe Sandina, supărat că l-a jignit pe bucătar. — I-ai distrus ecologia, șoptește ea. Ce i-am distrus? — Pe bune. Ai pășit pe un teren minat. El a venit aici pentru a salva bucătăria Pacificului de cea mexicană și chinezească. Pentru el e ca un fel de război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ocean. Beth și toți prietenii ei au muncit o săptămînă fără să Închidă un ochi, spălînd țițeiul de pe penele rațelor, dar multe dintre ele au murit. Unele restaurante au cumpărat rațele care n-au supraviețuit. Astfel „rața salvată“ este specialitatea bucătarului În fiecare vineri. — Dar de ce intrasem În magazin? Sandina rîde. Își deschide haina de vînt și Îl invită pe Wakefield să se uite. Pe deasupra unui buzunar interior se ițește capătul unei cutii de tăieței de sepie, negri ca cerneala. — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
acestea sînt așa de golită de substanță că trebuie să sufăr o refacere chirurgicală. — Chirurgul ei este un adevărat arhitect, intervine doamna Redbone. Te interesează arhitectura, domnule Wakefield? — Da, arhitectura adolescenței. — Ah, te uiți după prospătură, oftează Persefona. — Mielul! anunță bucătarul și un miel Întreg la proțap este adus pe o tavă de argint. Trupul brun-auriu zace pe un pat de orez alb; capul, cu ochii negri albiți la fiert și cornițele care de-abia mijesc, stă culcușit alături de un bol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
s era un vechi prieten de-al lui Ralph. Nici măcar nu se osteni să le arate meniul. Fran alegea întotdeauna pui Dopiaza, iar Ralph curry-ul cel mai picant pe care-l aveau. Odată mielul Vindaloo fusese atât de condimentat, încât bucătarul și întreg personalul veniseră să-l ovaționeze pe Ralph în timp ce golea farfuria fără să scoată o vorbă. Chelnerul insistă să-i ofere apoi o halbă de bere indiană Kingfisher din partea casei. — Tatăl tău, declară chelnerul într-un elan de incorectitudine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
dojeni Stevie. Speram să-l dau la cules în după-amiaza asta. Fran, care se afla la birou de la șapte, încercând să termine articolul, să pună la punct ziarul de săptămâna viitoare, să obțină un supliment despre „Cel mai bun tânăr bucătar al anului“ și să tragă de Keith Wilson să emită cel puțin o idee nouă și dinamică despre rugbiul feminin care să nu facă nici o aluzie la O Sir Jasper, era extenuată. O durea așa de tare gâtul, încât terminase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]