2,036 matches
-
de Dumitru Covalciuc, „Răzeși, răzășie în nordul Bucovinei”, de Ștefan Bucevschi, „Problema Bucovinei în relațiile sovieto-germane” de Serghei Hacman, „Cum a fost decapitat Grigore Ghica”, de Florea Șapcă, „Ciprian Porumbescu la procesul «Arboroasei»”, de Dumitru Covalciuc, „Testamentul politic al boierului bucovinean Doxachi Hurmuzachi” ș.a. Capitolul Restituiri oferă documentare și operă ale poeților din perioada interbelică: Gheorghe Antonescu, Traian Chelariu, George Drumur, Aurel Fediuc, Vasile Gherasim, Mihai Horodnic, Teofil Lianu, Aspazia Munte, Vasile Posteucă, Ion Roșca, Nicolae Roșca, Mircea Streinul, Iulian Vesper
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
operă ale poeților din perioada interbelică: Gheorghe Antonescu, Traian Chelariu, George Drumur, Aurel Fediuc, Vasile Gherasim, Mihai Horodnic, Teofil Lianu, Aspazia Munte, Vasile Posteucă, Ion Roșca, Nicolae Roșca, Mircea Streinul, Iulian Vesper, Gheorghe Voevidca, E. Ar. Zaharia, iar despre scriitorii bucovineni contemporani scriu pagini interesante Nicolae Șapcă, Ion Beldeanu, Mircea Aonei, Vasile Pânzariu, Zinaida SmochinăRotaru, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, ei însăși creatori de literatură și artă. La capitolul Golgota neamului românesc atrag atenția studii și articole ca acestea: „32 de ani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu sute și mii de nume, de la copii la bătrâni, fete și femei, fără deosebire de pregătire intelectuală, nu demobilizează ci încrâncenează și îndeamnă la neuitare și continuă documentare... Ridicați în miez de noapte de la căminele lor, românii din satele bucovinene sunt astăzi istorie. E meritul celor care nu-i uită și știu să vorbească, să scrie, să păstreze și să valorifice trecutul istorie, dăruindu ni-l. Aceasta fac cu succes în Țara Fagilor Dumitru Covalciuc, Simion Gociu, Grigore Bostan, Vasile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de S.Fl. Marian „Poezii poporale” din Bucovina. * Țara Fagilor, revista dlui Const. Milici își continuă - desigur cu sacrificii - apariția. Pentru Bucovina, o nouă revistă literară nu poate fi decât îmbucurătoare. Totuși Țara Fagilor a deziluzionat pe cititorii de literatură bucovineni. Contribuțiile originale ale colaboratorilor acestei reviste nu prezintă nici un interes. Credem că Țara Fagilor nu și-ar putea justifica apariția dacă n-ar da atenția cuvenită cântului popular. (Din cercul Junimii literare, Galantar literar, în Glasul Bucovinei nr.3817 din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și respectiv 25 decembrie 1936. * Școala organul „Reuniunei școlare române din Bucovina”, apare la Cernăuți o dată pe lună,, redactor responsabil George Tofan. A apărut la începutul anului 1907. Proprietar și editor: Reuniunea școlară română din Bucovina; tiparul la Societatea Tipografică Bucovineană. Sumarul nr.6 și 7, octombrie noiembrie 1907: Istoria Bucovinei în școlile noastre secundare de Iancu I. Nistor, Înființarea unui cor permanent, unui,orfelinat și a unei trupe de teatru, de Eusebie Marcheș; Evoluționismul ca sistem filozofic și aplicarea sa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
5, pp 3638, 1913. * Revista Școala a fost înființată de Gh. Tofan în anul 1907 și condusă de dânsul cu multă pricepere până la izbucnirea celuilalt război. Atât revista Voința Școalei - numele de astăzi a fostei Școala, cât și Asociația învățătorilor bucovineni mai păstrează până astăzi caracterul profund național ce le-a fost însuflețit de inițiatorul și conducătorul lor. (C.Loghin: „Gheorghe Tofan (1880-1920) în Revista Bucovinei nr.1/1944) * Școala, organul Asociației Corpului Didactic Primar Român din Bucovina, apare la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
I. Gramatovici, N.C. Enescu, V. Olinici, I.Țigâră ș.a. Folosea și reclamă comercială. * Școala, revistă pedagogică literară, editată de Asociația Corpului didactic din Bucovina, din mai 1907 până la izbucnirea primului război mondial. La cel de al doilea Congres al învățătorilor bucovineni din februarie 1919, o manifestare solemnă de solidaritate a acestora, sa pus o bază solidă viitoarei lor organizări, printre care și editării organului lor de publicitate. Viitoarea revistă se anunță, din capul locului, că are de gând să excludă amestecul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
adormi-va oare nădejdea ca buna tradiție inaugurată de un George Tofan ar putea, totuși, să învie?” („Apunerea unei reviste” din Junimea literară nr.12/1923, Cronică -Cernăuți). * Unirea Unirea, revistă săptămânală pentru consolidarea politică și culturală a tuturor cetățenilor bucovineni, apare la Cernăuți la 6 noiembrie 1919, în 16 pagini, cu același text în românește și nemțește, având ideea fericită de a da pe ultimele două pagini dialoguri româno-germane care înlesnesc deprinderea limbei românești. Din articolul programatic al revistei reținem
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.5-8/1926) * Voința Școalei, revistă cultural-pedagogică a învățătorilor din Bucovina, apare cu numărul 1 în aprilie 1942 la Cernăuți, fiind o reîncepere de activitate, după doi ani de pauză, a vechiului organ de luptă și de năzuinți al învățătorilor bucovineni. Apărută după pauza dictată de evenimentele politice ale războiului, revista nu mai seamănă cu paginile unui ziar de luptă și de revendicări profesionale, ci o publicație dedicată formării literare a cititorilor și a celor care publicau. Nu lipseau însă studiile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și nr.16 din iunie 1935. Ultimul număr e consacrat exclusiv Congresului anual care a avut loc în ziua de 16 iunie a.c. la care președintele secției noastre, neputând lua parte, reținut fiind de interese pur profesionale, a adresat colegilor bucovineni, cu această ocazie, următoarea telegramă: „Urăm camarazilor bucovineni izbândă pentru a se arăta vrednici de înaintașii pe care, spre recunoștința, îndemnul și mândria învățătorimii din România Mare, îi comemorează astăzi.” Gh. Vierescu 1 (Din revista Învățătorimea vasluiană, anul I, nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
e consacrat exclusiv Congresului anual care a avut loc în ziua de 16 iunie a.c. la care președintele secției noastre, neputând lua parte, reținut fiind de interese pur profesionale, a adresat colegilor bucovineni, cu această ocazie, următoarea telegramă: „Urăm camarazilor bucovineni izbândă pentru a se arăta vrednici de înaintașii pe care, spre recunoștința, îndemnul și mândria învățătorimii din România Mare, îi comemorează astăzi.” Gh. Vierescu 1 (Din revista Învățătorimea vasluiană, anul I, nr.6, iunie 1935) Volkswille (Voința poporului) Volkswille (Voința
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1927, în fruntea sa fiind publicat articolul: Ce vrem noi, un fel de program manifest al noului partid, în care se exprimă dezideratele acceptate și de alte formații politice și organe de presă: o apropiere de poporul român a evreimii bucovinene, mijlocul prin care noul partid înțelege să realizeze această apropiere fiind: prin însușirea de către evrei a culturii și limbii române care va trebui să înlocuiască pe cea germană de până acum sub a cărei influență se află. Acest punct de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
limbii române care va trebui să înlocuiască pe cea germană de până acum sub a cărei influență se află. Acest punct de vedere ca singurul just și indicat a contribui la o schimbare a atitudinii de până acum a evreimii bucovinene față de ideea de stat român și de poporul român, apreciau cei de la Cuvântul Țărănimii, de pildă. * În Bucovina publicistica naționalităților a fost deosebit de bogată și divers exprimată, lucrarea noastră neocupându-se decât de presa română. * 1 Gh. Vierescu, fost revizor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
schitul ori biserica voievodală vizitate”, „copiii, fetele, bărbații și nevestele lor - mereu proaspete și frumoase, ca și odraslele și însoțitorii lor.” Bucovina e interesantă și ispititoare din multe puncte de vedere. Pe mine, spuneam în prefață, m-a îmbogățit presa bucovineană, cea din Cernăuți mai întâi. Unele ziare, astăzi, pentru divertisment, strecoară în pagină știri de acum 50-60 de ani, dăruindu-ne parcă parfumul vremurilor trecute. Începuturile presei române rămâne încă în incertitudine. Nu se știe exact care a fost începutul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sub îngrijirea științifică a lui Ovidiu Papadima, Editura Academiei R.S.R., București, 1974. Devine într-un fel explicabil faptul că în lucrarea „Românii 1774 - 1866” ediția a II-a, Editura Humanitas - 2004, București profesorul american Kerth Hitchins pune concluzii severe publicisticii bucovinene, noi justificând aceasta și prin puținătatea textului oferit mai mult acuzațiilor decât argumentelor - din 400 de pagini, doar 6 „soluționează” fondul (pp 278284). „În Bucovina nu a apărut o mișcare națională puternică”, iar „biserica ortodoxă, ca instituție, nu a fost
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trebuiau să se desfacă de convingerile lor naționale, să rupă orice legătură cu conaționalii lor de peste hotare, săși abandoneze limba și să uite de datinile și obiceiurile lor strămoșești, pentru a se contopi cu celelalte neamuri într-o specie exotică bucovineană, cu limba de conversație germană. Și era sprijinită această doctrină de întreg aparatul administrativ și de școală, de la Universitate până la școala primară.” Împotriva unor asemenea încercări românii au rezistat prin intelectualii lor, prin presa care și-a făcut datoria, prin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au suportat, dar nu cu pasivitate. Germanizarea și catolicismul, bucovinismul, imigrările, deportările, focul de armă, prădăciunile, deposedările, alcoolismul au fost respinse de publicistica timpului care i-a ajutat pe români la acțiuni care, în timp, iau călăuzit către independență. Intelectualitatea bucovineană, profesorii, învățătorii, preoții și avocații, juriștii în general, medicii, dar nu numai ei, au făcut ziaristică militantă, manifestânduse fructuos și în politică, în cultură, din amvonul bisericilor și chiar în Parlamentul de la Viena. Este drept, Transilvania cu Sibiul, Blajul și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Alexandrina Sidorovici, acuzatorul public, aflăm, tot de la Pan Vizirescu: "Eu nu am știut cine este; după nume, o socoteam că este rudă cu Teofil Sidorovici, care a fost comandantul străjii țării și într-un moment a fost și ministrul propagandei, bucovinean. Și zic: uite, domne, cum s-a găsit un bucovinean să lovească în frații lui; pe urmă am aflat de ce origine era, și nici nu se putea să fie altfel, nici nu se putea, fiindcă ei aveau o școală a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a fost, mi-am făcut colibă și am trăit acolo pînă în toamnă". "Bănățenii au întemeiat, în cîmpul gol, sub cerul liber, douăzeci de așezări devenite, prin sacrificii, un adevărat grînar al țării. S-au întîlnit aici, sub povara necazului, bucovineni, bănățeni, macedoneni, nemți, aromâni, turci, sîrbi, cugulani, basarabeni. Au stat în deportare minim cinci ani, dar unele familii au ajuns la zece și cincisprezece ani. Cînd s-au întors acasă, urmau alte prigoane: copiii nu erau primiți în școli, tinerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
acesta Îmi vine probabil și de la antecesorii mei nemți, șvabi, deși „ei”, Nemții, Germanii de azi l-au pierdut de mult - În artă, literatură vreau să zic, chiar și În poezie, iar ultimul poet patetic de limbă germană este evreul bucovinean Paul Celan! În fapt și la urma-urmei, voluminosul text de față mi-a servit mie și Îmi servește În primul rând ca o infinită, aproape „stupidă” mirare față de ciudata, neașteptata evoluție a unui tinerel născut În Nordul țării și care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
salutări, M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”Lămășeni” data =”4 septembrie 1989”> Mult stimate d-le Eugen Dimitriu, Am primit și am citit cu multă atenție și plăcere ceea ce ați publicat Împreună cu d. prof. P. Froicu În „Pagini bucovinene” despre Agatha BÎrsescu și Virgil Tempeanu. Mulțumesc călduros și pentru cuvintele de alinare ce mi-ați adresat. Am Început să mă obișnuiesc - altă cale nu-i. În timpul săptămânii fac mișcare - treburi În grădină printre flori și alte plante (...). Dar uneori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Dolhasca - unul, la Câmpulung celălalt), amintiri și Întrebări foarte strâns legate Între ele. Cu ele mă voi lupta cât m-or ajuta puterile - sănătatea care șubrezește la 82 de ani. Văzând acolo, jos, În partea dreaptă a paginii IV „Pagini bucovinene” că reprezinți secretariatul revistei - mâna dreaptă a redacției, m-am hotărât să-ți fac rugămintea ca să Înlesnești publicarea alăturatului articol „Pe urmele lui Creangă - la Fălticeni”. E Îndreptățită Întocmirea și publicarea lui. Citește ce-am scris și cum am scris
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
author=”TEMPEANU-MOISE Ortansa ” loc=”(București)” data=”8.I.1989”> Stimate D-le Dimitriu, Doresc să vă mulțumesc din inimă, pentru prietenia și devotamentul Dv. față de memoria iubitului meu tată. Dl. Ilioaia mi-a trimis un extras din rev. (ista) Cultura bucovineană „Virgil Tempeanu și Bucovina”. Știu că tatăl meu a iubit foarte mult Moldova. Vă mulțumesc deasemenea pentru urările pe care să dea Domnul să se Împlinească. Dv. cum mai stați cu sănătatea? Eu mă obișnuiesc greu la București dar nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fiecare dată a fost găsită neatinsă în cenușă, cu fața la pământ... Văd livezile, viile, lanul de grâu îngustat de expropriere. Curățenie și îngrijire. 60 călugări, 40 frați. Cei mai mulți, Moldoveni din Basarabia. Mori de vânt pe zări de deal. Prisacă lângă Stăreție. Bucovineanul frate Ion. Stăreția are un cerdac larg și minunat pentru după amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz o mare livadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
A fost un băiat sărac dintr-un sat de munte. Poate să fie evreu. Protestează, nu-i evreu, deși-l chiamă Arnold. A fost botezat ortodox și s-a însurat c-o catolică la Bruxelles. Poate să fie un amestec bucovinean. Așa i se pare și lui. Despărțit de mult de țară, ar vrea să se întoarcă înapoi, să înceapă ceva, vreo afacere la București. Copilul lui de 6 ani, deși nu vorbește decât franțuzește și olandeza, e totuși declarat aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]