50,919 matches
-
s-au efectuat vizite ghidate la muzeele și monumentele orașului. Concursul propriu-zis s-a desfășurat fără incidente, iar evaluarea lucrărilor a fost făcută de un număr de 30 de profesori din toată țara, recrutați din elita dăscălimii noastre. M-am bucurat să-i întîlnesc, regăsind între ei mulți foști studenți. Meritul principal în organizarea manifestării reușite de la Cluj îi revine d-nei Miorița Got, inspectoare șefă de specialitate, pe care o cunosc de acum 16 ani, din momentul trecerii mele meteorice prin
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
blană, dar era deosebit de frumoasă tot ce venea din America ni se părea grozav pe vremea aceea! Veronica era tare mândră de haină și de unchiul ei. Apoi am mai aflat de succesele literare ale unchiului Valeriu și toți ne bucurăm să aflăm că un amărăștean cunoscut avea talent și se remarcă puternic în domeniul literar. Spun "amărăștean" deoarece așa cum se poate înțelege și din rândurile de mai sus, Valeriu Anania se trage în realitate din Amărăști mama lui fiind amărășteanca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
struguri. Cred că numai dacii aveau parte de așa licori bune, deoarece nu cunoșteau chimicalele otrăvitoare care se folosesc în zilele noastre. După ce a gustat vinul, IPS a exclamat: Acesta este cu adevarat vin de la Dumnezeu! Ce mult m-am bucurat că i-a plăcut acel vin "natal", adus în gândul meu, din partea prietenei lui din tinerețe, Elisabeta Gh. Costeanu! În luna martie 2010, m-a sunat la București să-mi mulțumească pentru revista , care i-a plăcut foarte mult. Mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a plăcut foarte mult. Mi-a mai mulțumit pentru urările mele de ziua să de naștere și am vorbit mai multe. Recenzia excelentă făcută de Prof. univ. dr. Marian Barbu la cunoscută sa carte Memorii, publicată în D.L. l-a bucurat și ne-a urât să continuăm cu succes revista. Așa vom face și promit că voi reveni și cu alte informații despre IPS Bartolomeu. A fost ultima dată când i-am auzit vocea caldă, cu vibrații inconfundabile, iar scrisoarea pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cantitativ (adică interesul comun care unește), logica exprimării deja cucerește, iar dacă vrei să faci manipulare, nici dracu (cât ar fi el de experimentat) nu te mai oprește! Să nu credeți că vreau să vă învăț la prostii! M-ar bucură să știți însă, măcar cum să vă păziți de ele. Acum, pentru ca tot am tras, cumva, focul pe turta noastră, ne întoarcem la transpunere, la empatie, nu de alta, dar ele, în special, trimit la OM, OM fără de care lumea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
conceptul de “mântuire a omului”, după care urmeaza cel de...”facere a lumii” (mereu, dracul proclama “Lumea Nouă”! - a se vedea și porecla Americii/SUA...): “Din școlile elemen tare/din licee și/ facultăți/trebuie înlăturați profesorii/de valoare/ care se bucură de popularitate.../ Locurile lor trebuie ocupate/de oameni numiți de noi,/având un nivel de pregătore slab/sau mediocre” (Mântuirea omului, p. 40) - sau: “Trebuie că la facultăți/să ajungă cu prioritate/sau în mod exclusive,/ cei care nu sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
publică... D.C.: Un mesaj scurt pentru americani și canadieni, să fie țări, să nu se întoarcă în țară... C.P.: Doamne ferește! Să vină, să ne ajute, să-i ajungem cât de cât pe americani din urmă. D.C.: Dar nu prea se bucură cei de aici, când ne întoarcem... C.P.: Invidia...Invidia celui ce n-a văzut suficient de mult, sau a inteles prea puțin din ceea ce a văzut poate sporadic, fără profunzime... D.C.: Vă mulțumesc domnule doctor-scriitor! C.P.: Pe curând! Dr. Ciprian
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bună nu asculți. Nu am încotro, trebuie să te bat pentru că nu vreau să crești că o buruiana.” Unde nu a reușit a fost însă cu mine a fost în îndrumarea studiilor, desi aș fi dorit și eu să mă bucur de poziția și respectul de care se bucură el. Ani dearândul doream să mă fac măcar avocat. Ca atare interesul meu față de matematici era practic nul și abia așteptăm să ajung în clasa VII-a literară ca să scap de ea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
te bat pentru că nu vreau să crești că o buruiana.” Unde nu a reușit a fost însă cu mine a fost în îndrumarea studiilor, desi aș fi dorit și eu să mă bucur de poziția și respectul de care se bucură el. Ani dearândul doream să mă fac măcar avocat. Ca atare interesul meu față de matematici era practic nul și abia așteptăm să ajung în clasa VII-a literară ca să scap de ea. Pe când învățăm la cel care este astăzi Colegiul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sănătate. De cel puțin două ori, în pofida voinței mele, Netty a avut intervenții datorită cărora mai trăiesc și astăzi. Nu pot să apreciez cât de bun sau rău am fost ca prieten sau că soț: știu doar că m’am bucurat și am suferit din cauza partenerelor pe care mi le-a dăruit viața. Fapt este că am rămas bun prieten cu soțiile mele, fiind și astăzi în legătură apropiată și corespondență cu ele și sfătuindu-ne reciproc. Pentru un „macho mân
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Turcia, ca sași termine studiile. Stanley la rândul lui îl iubea pe tata că pe tatăl lui. Cand a auzit de la Alec că tata a murit, nu i-a fost ușor. Ajunși acasă, cu toții am plâns, dar ne-am și bucurat că suntem din nou împreună, chiar așa, fără tată și fără cei trei, aflați acum în Anglia. Aici, la Constantă, Stanley a fost numit pe postul de reprezentant al intereselor Angliei. După o ședere de câteva săptămâni cu noi, el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
culesese din curte. Nu pentru el, ne-a explicat distinsa doamna Silvia Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucură și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestala a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurânda ne-a scris: «Va rog să faceți tot posibilul că statuia lui Eminescu de la Montreal să fie înălțata pe un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-ul ACSR se va reveni cu detalii. Numai atunci cand magnifica sculptură în bronz a lui Eminescu va fi prezentată așa cum se cuvine, chiar și cei mai sceptici români vor înțelege ce genială capodoperă ne-a lăsat Maestrul, care se va bucura și ne va binecuvânta de acolo, de sus, din Rai. Drum bun spre eternitate, Maestre Gorduz. Alexandru Cetățeanu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
neliniște și tulburare<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, omilia XVII, 2, pp. 220-221. footnote>. Același autor, în altă parte, sfătuiește: Când tu vezi o femeie frumoasă, nu te gândi de’ndată cum ai putea să te bucuri de plăcerea ei, ci cum să te izbăvești de această plăcere<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 109. footnote>. Prin intermediul auzului, pot pătrunde în mintea noastră cuvinte josnice, expresii sau formulări
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fiecare să fie în inima lui călugăr și ascet<footnote Serghei Bulgakov, Ortodoxia, Traducere de Nicolae Grosu, Edit. Paideia, București, 1997, p. 172. footnote>, adică să-și înfrâneze poftele și să iubească curăția fizică și sufletească, deoarece omul virtuos se bucură și de ajutorul cel de sus<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 279. footnote>. Fericitul Augustin a surprins foarte bine importanța curățeniei sufletești prin afirmația că fecioria trupului aparține unui mic număr, dar fecioria inimii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
satanei. Invidia pe fericirea omului l-a făcut pe demon să-l ispitească. Acesta căzuse din starea de fericire și de tot binele și acum nu suporta gândul că o altă ființă, o altă creatură a lui Dumnezeu, se poate bucura numai de fericire și desăvârșire. El nu putea accepta binele, pentru că acesta îl tulbura chiar și prin simpla sa prezență. Ispita pusă înainte de diavol cuprinde aceleași lucruri pe care noi, oamenii cei căzuți, le cunoaștem din propria luptă cu păcatul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
un act spiritual și un act simțual<footnote Ibidem, pp.10-11. footnote>. Refuzul efortului ce-l reclamă practica binelui, neglijența, aversiunea față de bine și chiar săturarea de bine, au prilejuit prima cădere. Fiind ocrotit în toate acestea de Dumnezeu și bucurându-se de bunătățile lui, săturându-se repede de toate și oarecum îngâmfându-se de sătul, a preferat desfătarea arătată ochilor trupești, în locul frumuseții inteligibile și a pus săturarea stomacului mai presus de bucuriile duhovnicești. Astfel a ajuns îndată afară din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
vol. VIII, p. 455, 456. footnote>. Dumnezeu, văzând nerușinarea omului, socotindu-l nevrednic de Sine, l-a lipsit de cele pe care le-a disprețuit, l-a scos pe acesta afară din rai, pentru că e nebun, nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de el și l-a scos din rai. A
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ce i-a cuprins, în ce prăpastie i-a dus călcarea poruncii Stăpânului. Deci, când auzi că, <<li s-au deschis ochii>> înțelege că i-a făcut să simtă goliciunea lor și că au căzut din slava de care se bucurau înainte de mâncarea din pom<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pp. 113-114. footnote>. Aceleași urmări pe care le-a avut păcatul original pentru Adam și Eva, le are și pentru fiecare om în parte sau pentru omenire în general, pentru că sunt protopărinții noștri. Și după cum omenirea întreagă s-ar fi bucurat de toate bunurile stării originale, dacă strămoșii ei n-ar fi greșit, tot astfel e firesc și drept ca să îndure urmările căderii lor<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 134. footnote>. În ființa noastră e o luptă înverșunată între trup
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
întru toată slava? Nu era în rai? I s-a poruncit: să nu faci aceasta! Și a făcut. Vezi mândria? Vezi tăria cerbicei? Vezi nesupunerea? De aceea, Dumnezeu văzând această nerușinare, zice: Acesta e nebun, acesta nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu va afla ce este odihna. Atunci i-a dat lui cele vrednice de el și l-a scos din rai. A
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
decât uciderea unui om. II. Viața - dar divin Dacă ne-am întreba cu toții care este darul suprem pe care ni l-a oferit Dumnezeu, am putea răspunde cu toată siguranța: viața. Și aceasta nu numai pentru că în timpul vieții ne putem bucura de frumusețile acestei lumi, ne putem împlini dorințele, dar mai ales că după această viață (existență), ne așteaptă viața veșnică. Dintotdeauna, nașterea unui copil a fost un prilej de bucurie. De această bucurie negrăită sunt cuprinși părinții, frații, rudele apropiate
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
această viață (existență), ne așteaptă viața veșnică. Dintotdeauna, nașterea unui copil a fost un prilej de bucurie. De această bucurie negrăită sunt cuprinși părinții, frații, rudele apropiate și noi toți care aflăm de acel eveniment. Dar cel mai mult se bucură mama și această bucurie trebuie să o însoțească toată viața pentru că Mântuitorul după Înviere, când a dăruit viață prin biruința asupra morții, a zis femeilor mironosițe: Bucurați-vă! (Matei 28, 9), și cea mai mare bucurie pentru o femeie este
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și noi toți care aflăm de acel eveniment. Dar cel mai mult se bucură mama și această bucurie trebuie să o însoțească toată viața pentru că Mântuitorul după Înviere, când a dăruit viață prin biruința asupra morții, a zis femeilor mironosițe: Bucurați-vă! (Matei 28, 9), și cea mai mare bucurie pentru o femeie este bucuria maternității<footnote Pr. Viorel Sava și Pr. Radu Brânză, Ghidul mamei creștine, Edit. Erota, Iași, 2001, p. 7. footnote>. Această bucurie a mamei o arată și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
câte a făcut și iată erau bune foarteă (Facere 1, 31). Maica Domnului, atunci când a primit vestea că a fost aleasă de Dumnezeu ca să nască pe Mântuitorul Hristos, a primit și îndemnul bucuriei: Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. (Luca 1, 28). Cuvintele de la Buna Vestire se repetă și la bunele mame: Bucură-teĂDomnul este cu tineĂBinecuvântată ești tuă De nașterea unui prunc, se bucură
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]