1,985 matches
-
iubit mai mult pe Bud White. SÎnt absolut fericită că a ascuns dovezi și că te-a umilit. Și să știi că ești un prost dacă-l subestimezi. Am fost geloasă cînd făcea amor cu Inez Soto, dar acum respect bunul-simț al fetei - a lăsat un laș moralist pentru un bărbat. Ed apăsă pe butonul de ștergere. Stop. Start. — Tot pentru dosar, mai ai de stat aici șaizeci și șapte de ore și următorul meu interogatoriu nu va fi la fel de amical
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de făcut?" - Gândirea care se ghidează după logica elementară consideră această întrebare drept absurdă, pentru că răspunsul este conținut deja în întrebare și anulează îndreptățirea însăși a întrebării: când nu mai e nimic de făcut, nu e, desigur, nimic de făcut. Bunul-simț va spune că această întrebare este lipsită de sens. Însă această întrebare ascunde în sine insistența neresemnării: de vreme ce, în condițiile în care nu mai e nimic de făcut, întrebarea "ce e de făcut?" se pune, înseamnă că este totuși ceva
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Cioran a auzit-o de zeci și sute de ori de-a lungul vieții sale. În zadar a explicat că sinuciderea și posibilitatea ei sânt recursuri la îndemînă, concepte operaționale ale supraviețuirii. Cel care face elogiul sinuciderii trebuie, după logica bunului-simț, să se sinucidă. Altminteri el este un poltron, un ipocrit, un poseur și, până la urmă, un filozof de doi bani. Foarte puțini sânt cei care înțeleg că în acest caz aria sinuciderii este importantă și că ea nu poate fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
am privit jucîndu-și, cu inepuizabilă energie, jocul pe care și-l inventase, m-am simțit nespus de bătrân. Nu știu ce va "rămîne" din cărțile lui Wald (mi s-a părut totdeauna că scrisul lui repeta, obsesiv și circular, câteva idei de bun-simț de o sărăcie filozofică dezolantă), dar vor rămâne neîndoielnic mots-uri care vor circula prin lumea noastră ca un panaș al spiritului lui. Iată replica pe care i-a dat-o lui Șerban Cioculescu, prin anii '60, când crezul comunist de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
râse. —Au trecut secole de când a plecat Phelim în Australia, nu? o interogă Joy. E timpul să îl uiți. Dar chiar l-am uitat. Eu am fost cea care a încheiat relația, îți amintești? —Doar pentru că nu a avut el bunul-simț. Oricum, e foarte bine pentru tine. Eu nu pot să le dau papucii nici dacă nu sunt în stare să facă nimic ca lumea. Dar tu ești o persoană foarte puternică. Nu e vorba de putere. E vorba de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de genul acesta. Era evident, însă, că votul colegilor deputați va fi “împotrivă”. Așa s-a întâmplat la Comisie, așa s-a întâmplat și astăzi, în plenul Camerei Deputaților. S-a votat împotriva acestui proiect populist. Era o chestiune de bun-simț. Dar cine a votat ? Doar deputații coaliției de guvernare, deoarece am asistat astăzi la o nouă culme a “solidarității” în sânul Opoziției: înaintea votului la respectivul proiect, colegii din USL au declarat că ei vor rămâne în sală, dar că
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
nu-i ceea ce pare, amenință el. — Isaac, ea e prietena mea Beatriz și, cu permisiunea dumitale, mi-ar plăcea să-i arăt locul acesta. Să n-ai nici o grijă, e de toată Încrederea. — Sempere, am cunoscut sugari cu mai mult bun-simț decît dumneata. Va dura numai o clipă. Isaac lăsă să-i scape un pufnet de Înfrîngere și o examină pe Bea pe Îndelete, cu o suspiciune polițienească. — Dumneata știi că umbli În compania unui debil mintal? o Întrebă. Bea zîmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cu cartea aceea a lui Julián Carax pe care n-ai vrut să mi-o vinzi atunci cînd trebuia? Am fost luat prin surprindere. — Eu v-aș putea ajuta, se oferi el. Îmi prisosește ceea ce vouă vă lipsește: banii și bunul-simț. Credeți-mă, don Gustavo, am implicat deja prea multă lume În chestiunea asta. — Atunci, Încă unul În plus n-o strica. Hai, cu Încredere. Închipuiește-ți că sînt confesorul tău. — De ani de zile nu m-am spovedit. — Se vede pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
fi s-o luăm juridic, n-am avea dreptul, după lege, să vă pretindem nici măcar o rublă? Însă noi ne dăm seama că, chiar dacă în cazul de față nu există nici un drept juridic, există în schimb dreptul omenesc, natural; dreptul bunului-simț și vocea conștiinței și, chiar dacă acest drept nu este înscris în nici un putred codice omenesc, un om onest și cinstit, adică un om lucid, este obligat să rămână onest și cinstit chiar în punctele care nu-s înscrise în codice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
când am venit noi nu era târziu, ci dumneavoastră ne-ați făcut să așteptăm un ceas întreg în odaia servitorilor), deci, zic, am venit fără să ne temem, deoarece am presupus că vom găsi în persoana dumneavoastră un om cu bun-simț, adică cu cinste și conștiință. Da, e adevărat, n-am intrat umili, nu ne-am făcut apariția ca niște linge-blide sau lingușitori ai dumneavoastră, ci am venit cu fruntea sus, ca oameni liberi, nu cu o rugăminte, ci cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lui Pavlișcev, care trăiește în mizerie, chiar dacă acesta poartă numele de Burdovski? Da sau nu? Dacă da, adică, cu alte cuvinte, dacă aveți ceea ce în limbajul dumneavoastră se numește cinste și conștiință, iar noi desemnăm mai precis prin noțiunea de bun-simț, dați-ne satisfacție și cu asta, basta. Dați-ne satisfacție fără rugăminți și recunoștință din partea noastră, să nu vă așteptați la așa ceva de la noi, deoarece nu o faceți pentru noi, ci pentru că așa e drept. Iar dacă nu vreți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o femeie a fost iertată la templu, o femeie la fel ca asta, dar nu i s-a spus totuși că bine face, că e demnă de toată stima și respectul, nu? Oare peste trei luni nu v-a șoptit bunul-simț care-i problema? Da, admit că acum e nevinovată - nu insist, pentru că nu vreau -, dar oare toate aventurile ei pot justifica mândria insuportabilă, diabolică, egoismul ei atât de insolent, de avid? Iertați-mă, prințe, merg poate prea departe, dar... — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Nu s-ar putea găsi nimic mai obositor, după părerea mea, decât studiul acestei lucrări; dar nimic în lume nu poate fi mai instructiv. Autorul, care mi se pare un spirit destul de mediocru, este un martor sincer, care a avut bunul-simț de a observa unicul lucru interesant și măreț în Rusia și, de altfel, singurul pe care nimeni nu îl vede: poporul. Am găsit în ea o mare cantitate de fapte despre care nu știam nimic și care mi s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nu poate fi exprimat decât în blestem sau imn. Cine nu le poate mânui mai are la îndemînă o singură scăpare: paradoxul - surâs formal al iraționalului. Ce-i el din perspectiva logicii dacă nu un joc iresponsabil, iar din a bunului-simț o imoralitate teoretică? Dar nu ard în el toate irezolvabilele, nonsensurile și conflictele ce frământă subteran viața? De câte ori umbrele ei neliniștite se mărturisesc rațiunii, aceasta le îmbracă șoaptele în eleganța paradoxului, spre a le masca originea. Însuși cel de salon
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
seama cine ar putea fi Ioana ori Andreea. Am niște bănuieli, dar nu mă pot hazarda să spun. Aș avea vreo cinci nume, dar de ales ar fi foarte greu. Nu vreau să risc”, ne-a declarat, cu prea mult bun-simț, fiica disidentului Tăcu. „Gigel” informatoru' Un alt informator, de data aceasta pe nume „Gigel”, da declarații despre Întreaga familie Tăcu, atent supravegheată la domiciliu. În urma acestor informații, printr-un raport al Securității se decide redeschiderea dosarului Tăcu. „Gigel a semnalat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
chiar și legale ale imperiului? Urmașul lui Gaius Asinius Pollio! Un libert ce poate rivaliza cu cei mai înstăriți senatori. Stăpân peste o avere estimată la 300 de milioane de sesterți, dintre care 60 doar în numerar. Bine măcar că are bunul-simț să nu trăiască într-un lux ostentativ. Repede privirea în lături, ca să nu-și trădeze gândurile. Îl apreciază pe Ianuarius, îl simpatizează într-un fel și a fost de nenu mărate ori darnic, chiar mărinimos cu el. Îi e mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
măcar să-i manipuleze sub mantaua constituționalității pe idioții ăia trei de rang consular din comisia de supraveghere a Senatului! I-ar fi mai ușor să se înțeleagă cu trei oi trase la sorți din turmele sale. Dobitoacele au mai mult bun-simț. Oftează din nou a deznădejde. E conștient că nu are nici prestanța, nici inteligența lui Gaius Asinius Pollio. Numai o minte diabolică - sau divină! - putea veni cu ideea unui te zaur militar. Chiar dacă acest tezaur militar nu acoperă în tota
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe lângă el să-l poto lească pe feciorul secretarului său. De ce n-a făcut-o până acum? Ridică fruntea. Cei doi bătrâni se privesc drept în ochi preț de câteva clipe. Libertul e primul care și-i pleacă. Urgalania are bun-simț cu duiumul, reflectează principele. În seamnă că așteaptă un semn ca să vadă din ce direcție bate vân tul înainte de a lua atitudine. Bun! La rândul său, Ianuarius nu îndrăznește să-i spună împăratului că Urgalanilla a pus ochii pe Narcissus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pui lipsa de delicatețe față de ea, din moment ce Quirinius este bun prieten cu Tiberius. Sau or considera nesimțiții că n-o mai interesează acest aspect! Vântură mânioasă din evantai, încercând să se liniștească. Bine măcar că sora ei, Claudia Pulchra, a avut bunul-simț să nu apară. I-a trimis, bineînțeles, o invitație. Trebuia. De ochii lumii sunt în continuare o familie. Își înăbușă un oftat. Nu știe dacă să o blameze sau să o căi neze. O scursură. Nu, o slugă. S a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
desigur, se grăbește să încuviințeze femeia, încur cată. — Și de ce tocmai acum? e în continuare nedumerit Piso. — I-o fi fost frică să reîmprospăteze o durere atât de mare, își dă cu părerea bătrâna Calpurnia. În sfârșit, o remarcă de bun-simț. Vipsania îi zâmbește recu nos cătoare și completează: — Oamenii sunt mai curioși să afle lucruri care au fost amânate și peste care s-a așternut în parte uitarea. Cei doi Pisones tac. Vipsania surâde și îi lasă în pace. Intuiește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la nepoata lui Herodes, reflectează Vipsania. Dar la ce-i folosește? Tot atât de bine l-ar putea apuca dorul după mormintele etrusce. Bine măcar că fratele Mariamnei, Iulius Agrippa, nu a venit. L-a invitat, fiind prieten cu Drusus, dar a avut bunul-simț să refuze, motivând tocmai prin absența fiului ei. A evitat probabil să dea ochii cu Agrippina. Și-a imaginat că o să fie prezentă și știe că nu-l înghite. — Ai auzit că se întorc? — Cine? — Germanicus și Tiberius. De ce inima
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Iar Luther ce era, căcat?” „Păi asta se Întâmpla Înainte de reforma protestantă. Aici, În notă, se spune că dintr-o lectură atentă din Fama și din Confessio se deduce...” „Cine deduce?” „Când se deduce, se deduce. Nu contează cine. Rațiunea, bunul-simț... Hei, dar ce te-apucă... Vorbim de roza-cruceeni, un lucru serios...” „Se Înțelege”. „Atunci, după cum se deduce, Rosencreutz s-a născut În 1378 și moare În 1484, la frumoasa vârstă de o sută șase ani, și nu e greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
serioasă, riguroasă, cu un titlu explicit, dar nu pitoresc...” „Hermetica”, zise Diotallevi. „Excelent. Clasic, demn. O să mă Întrebați: de ce să cheltuim bani cu Garamond, când putem să-i câștigăm cu Manuzio? Dar colecția serioasă servește de reclamă, atrage persoane de bun-simț, care vor face alte propuneri, vor indica piste, și apoi Îi atrage pe ceilalți, pe alde Bramanti, care vor fi deviați spre Manuzio. Mi se pare un proiect perfect, Proiectul Hermes, o operațiune curată, rentabilă, care Întărește fluxul ideal dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
formalități liturgice, spiritele s-au cam Înflăcărat, dar să nu facem din țânțar armăsar. Vezi, dragă Pierre, nu exclud deloc prezența În casa dumitale a unor entități stranii, e lucrul cel mai firesc din lume, dar, cu un minim de bun-simț, s-ar putea explica totul printr-un poltergeist” „A, asta nu exclud”, zise Bramanti, „conjunctura astrală În perioada asta...” „Păi, vedeți! Hai, o strângere de mână și o Îmbrățișare frățească”. Auzirăm niște scuze reciproce pe șoptite. „Știi și dumneata”, zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
se deștepta și era Încă Întuneric, privea către est, sperând să răsară soarele și să nu plouă, fir-ar el al naibii de guvern”. „Da, mămico”. „Bineînțeles că da, puiul mamii. Soarele e bun pentru că-i face bine corpului și pentru că are bunul-simț să reapară În fiecare zi, deci e bun tot ceea ce se reîntoarce, nu ceea ce trece și se duce și cine apucă, bine, cine nu, nu. Modul cel mai plăcut de a te Întoarce acolo pe unde ai trecut, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]