1,659 matches
-
acerbului lui dușman, T. Arghezi, i-a inspirat oarecare milă. Desigur că în nici o clipă nu am ignorat diferențele dintre cei doi evocatori, dar felul de a vorbi al Conului Rache, misterul dispariției lui Gogu Nicolau și a consoartei sale, buna Elena Zaharescu, atâtea și atâtea pasaje din vorbirea unei cucoane de pe vremuri ca Masinca Drângeanu te duc la Brătescu- Voinești, mai sigur decât la oricare alt prozator român. Descoperirea scrisorilor lui Mateiu către Boicescu, așa de lipsite de reținere, adevărate
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
terminat-o. Ce dulce și zemoasă mai era..! Eu, cu siguranță voi ajunge în sufragerie, pe masă, în fructieră, să înmiresmez încăperea. Parcă și aud cum or să-mi cânte: galbenă gutuie,/ dulce amăruie/ lampă la fereastră,/ toată viața noastră... Buna lui Ingrid o să mă fiarbă-n oală și o să devin dulceață și... ce e cel mai bun, voi deveni peltea, așa ca un jeleu, o bomboană jeleu vorbi de acolo dintr-un copăcel mai mic, dar plin de fructe numite
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
adăugă soarele privind livada. Și ultima ploaie spălă gândurile livezii, umplând coșurile cu picuri de rod bogat. Atunci, după ploaie, a fost Ingrid în livada lui Bunu Gigi, a cules mere într-un coș mare. Gutuile i le-a cules Buna cu tot cu codiță și cu frunzuliță, apoi para zemoasă... E drept că s-a cam murdărit pe papucei pentru că abia ce plouase, dar și-a făcut provizii pentru acasă cu mânuța ei. Poveste de toamnă Într-o dimineața, de la fereastra sa
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Și ai să fii și tu mămică! - O să am un bebeluș? - Da! Și el o să crească, o să se facă mare... Ei... Și când tu ai să fii mămică, eu am să te ajut să-l crești pe bebelușul tău, așa cum Buna mă ajută pe mine. - O să-i dai ciocolata bebelușului? - După ce o să crească așa ca tine! - Eu sunt cuminte, mami, nu vreau să uit că am fost bebeluș și tu m-ai crescut. Legenda fluturașului Odată, o rază de soare se
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
așteaptă ca „Buna” ei s-o cheme iar la masă. Nu trebuie s- aștepte mult. Pe masă deja cina este pregătită. - Nuuu, se strâmbă Ingrid. Pâine cu pateu! Nu-mi place pateul! Și începe obișnuita moftureală. - Este pateu făcut de Buna, este foarte bun! Hai gustă! Atunci Ingrid aude din nou vocea subțire: - Miauuuu, miauuuu! Sunt prietenul tău, pisoiul. Tu te strâmbi la pateul de ficat? Noi îl mâncăm cu poftă. De ce te miri așa? Pisoiii adoră pateul de ficat. Aruncă
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Pisoiii adoră pateul de ficat. Aruncă-l repejor jos! Ce miros ispititor. Ce bun e! Mulțumesc! A doua zi sunt ficăței la prânz și se repetă povestea. - Văii, se strâmbă Ingrid. Nu-mi plac ficățeii! - Ficățeii sunt foarte sănătoși, spune Buna. Mănâncă numai câțiva și-ai să te faci mare și puternică. - Dar dacă nu vreau! - Miauuuu, miauuuu! Sunt prietenul tău, pisoiul. Strecoară-l sub scaun. Ce bunătate! Și așa a continuat în fiecare zi. Ingrid sărea în sus de bucurie
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Cum să mănânc eu din farfurioara ta? - Când ți-e foarte foame! Foamea ți-aduce multe rele, te slăbește, te sluțește! Nu e înțelept, așadar, să-ți strici foamea cu dulciuri! Ingrid povestește bunicii treaba cu pisoiașul. - Știi ceva? Spune Buna. Te-ajut și pe tine și pe prietenul tău! Ori de câte ori mănânci o îmbucătură te voi lăuda și vom pune o bucățică de cașcaval lângă farfuria ta pentru pisoi. Cu cât mănânci mai mult, cu-atât mai multe bucățele vei putea
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
cultural, național aprobată prin Legea 41/1995 Ø LEGEA nr. 205 din 20 aprilie 2001 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 84/1998 privind constituirea Fondului de susținere a bibliotecilor din învățământ Ø LEGEA nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduita în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare Ø LEGEA nr.287 din 24 iunie 2004 Legea consorțiilor universitare Ø LEGEA nr. 594 din 15 decembrie 2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1995 privind constituirea, organizarea și funcționarea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în loc să-i “impulsioneze” să lupte pentru ce-și doresc în viață. Bărbaților le lipsește inteligența emoțională, de aceea noi femeile trebuie să coordonăm buna creștere a copiilor, dându-le atenția cuvenită, atenție care să se raporteze la tot ce înseamnă buna lor creștere. Nu va fi deajuns să aibă tot felul de lucruri, dacă nu vom ajuta copilul să se folosească de ele în adevăratul sens. Evitarea pe cât posibil a certurilor dintre adulți în prezența copiilor. Uneori traumele psihice sunt mai
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
învață o sumedenie de lucruri în legătură cu ceea ce este pe pământ. Nu-i vorbă că prichindeii află multe din aceste taine și de la bunici, părinți sau frați mai mari. Dar nici unul din ei nu știe să explice așa de frumos ca buna educatoare și nu are glasul atât de dulce, de melodios și de catifelat ca al ei. Oare, azi despre ce o să le vorbească? Ia să vedem, copii, ce știți voi despre anotimpuri? Mai multe anotimpuri fac un an, a și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și-a făcut și astăzi datoria”, își spune-n gând. Vrea, apoi, să așeze mai bine păturile peste cei doi nepoței. Dar, ce să fie asta? Sorin și Sorina chicotesc, nici vorbă de somn. Hm! M-ați păcălit, hoțomanilor! Face buna pe supărata. Ei, spuneți acum ce meritați voi? Da’ nu ne e somn deloc, bunică ! Când am să pun eu mâna acum pe băț, să vedeți ce somn o să vi se facă!... Nu te lasă pe matale inima să faci
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să nu lipsească de la nici o bucurie, mare sau mică, râde și, cu razele poznașe și vesele, mângâie obrajii copiilor și al bunicii și alungă orice lacrimă. Sorin, cel mai mic nepoțel al bunicilor privește la maldărul de cadouri pe care buna le așază peste tot. Clipind din ochi ștrengărește, băiatul întrebă: Ei, bunică, ce zici, care este cel mai frumos dar? Chipul drag al bunei se luminează iarăși. Toate sunt frumoase, îi răspunde bunica. Vă mulțumesc copii! Și, să știți că
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
căci Motănel sare peste ele și, pe dat’, le transformă în mingi de fotbal. Pune bunica rufe pe frânghie la uscat? Năstrușnicul face tumbe până reușește să prindă cu lăbuța o mânecă, un ciucur sau un cordon. Văzând atâta obrăznicie, buna se supără foc. Ia un băț mai mare, cu gând să-i dea vreo două cu el. Dar, pas de-l prinde! Atunci, ea înalță frânghia, așa că poznașul nu mai ajunge la rufe și doar așa le lasă în pace
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
portretul unei dame travestite în haine de păstoriță, cu pălăria de paie fîlfîindă și cu o bâtă de păstori în mână, un surâs grațios juca pe buzele ei de purpur și tinereța strălucea în ochii ei. - Aceasta e, zise contele, buna mea, ea ni surâde; ea e zugrăfită ca mireasă și încă șede în frumuseța-i virginală; cu portretele e ca și cu sufletul, ele nu îmbătrînesc neciodată. Ne dusem mai departe și intrarăm într-o casă cu podelele de stejar și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
flori, prima roșie începând a se pârgui... La flori, bunica, apoi mama ei, o ținuseră pe lângă ele, căci odată, din prea mult elan și puțină cunoaștere, dorind să plivească printre flori, scosese toate crăițele bunicii din pământ. Arm surâse amintirii: buna ei dragă, calmă ca întotdeauna, îi explicase greșeala făcută și ea, disperată, încercase să replanteze crăițele în pământ. Spre surprinderea bunicii, majoritatea plantelor își văzuseră mai departe de creștere, uitând că au fost smulse și replantate. Crescuseră mai frumoase ca
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ori mama nu a fost de acord să mă expedieze la bunici, stăteam la ei doar în vacanțe... Cred că n-am să te plictisesc dacă am să ți spun că am despre ei cele mai frumoase amintiri. Bunu și buna, așa cum se spune în Ardeal. Au fost frumoși și cuminți ca două iconițe... Apoi vezi, poate că am avut noroc, trăiau într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, unde exista multă înțelegere între oameni și aveam prieteni de vacanță de toate
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
viitorul bard de la Mircești. Și vorba unui mare scriitor ardelean: oameni erau cu toții, ba încă oameni de toată mâna. Când bunica lui Ildikó făcea gulaș, ne chema pe toți copiii, mamă, ce mai mâncam, fără să ne simțim discriminați; când buna mea făcea plăcinte sau alte bunătăți, tărnațul ei era plin de toate națiile și nimeni nu se simțea discriminat, te asigur! Iar când se coceau cireșele, bunul meu îmi dădea voie să-i aduc pe toți copiii și mâncam până când
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
barba moale și înfocată, despărțită în două fuioare ascuțite, un lipovan cu fața albă, lată, și ochii plini de o blândețe cerească, umbla prin mulțime, ridicând deasupra capului patru căpestre de cai. - Stai, Ivan, cum dai căpăstrul ? - Ce faci, Savetă, buna zâua ! - Mulțămesc, liță Mărioară, dar ’netă ? O femeie groasă și cu sâni căzuți, într-o rochie slinoasă, se opri și zâmbi prietenos către bătrâna dreaptă și spătoasă. își duse mâna la gură ca să acopere dinții ieșiți ce rânjeau ca o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
strânsă sub sâni într-un ilic violet și la tâmple cu bariz roș. Se împinse într- o babă supărată și, oprindu-se la castraveți, întrebă de preț, apoi începu iar să strige zâmbăreață : - Chepteni, hai la... - Săru’ dreapta, Sfinția ta. - Buna, buna, domnu’ Lazăr. Cu ochi vicleni, zbârciți în coada pleoapelor, un om zâmbea încercând să pară prietenos și să-și ascundă răutatea din ochii suri ; își căscase într-un zâmbet larg gura cu doi colți galbeni, parcă rupți, cu mustața
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sub sâni într-un ilic violet și la tâmple cu bariz roș. Se împinse într- o babă supărată și, oprindu-se la castraveți, întrebă de preț, apoi începu iar să strige zâmbăreață : - Chepteni, hai la... - Săru’ dreapta, Sfinția ta. - Buna, buna, domnu’ Lazăr. Cu ochi vicleni, zbârciți în coada pleoapelor, un om zâmbea încercând să pară prietenos și să-și ascundă răutatea din ochii suri ; își căscase într-un zâmbet larg gura cu doi colți galbeni, parcă rupți, cu mustața lăsată
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o țară din Europa. ― Ce e Europa? ― E un continent, adică o Întindere mare de pământ, mult, mult mai mare decât o țară. Dar Cadillacul nu se mai trage din Europa, kukla. Se trage chiar de aici, din bătrâna și buna Americă. Semaforul se făcu verde și el porni mai departe. Dar prototipul meu persista. Apărea din nou la următorul semafor și la cel de după. Compania ei era atât de plăcută, Încât tatăl meu, un bărbat cu inițiativă, se hotărî să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cartiere căci, la fel ca în muzica hip-hop, noua mitologie a cartierului este omniprezentă, cu toată atmosfera de ghetoizare și agresivitate. Cât este doar un joc și cât este "pe bune"? Nici o problemă, în orice joc se cuprinde un "pe bune" latent. Inițial nici nu am știut la ce se referă inscripții enigmatice de tipul NU-OVA GUARDIA COLENTINA, lățite pe câțiva metri buni de perete și însoțite de semne la fel de bizare. COLENTINA ANTIGIULEȘTINA era ceva mai transparent însă, și un MOARTE
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dinafară planșele ilustrative cu frumusețile patriei (muntele, lacul, marea, blocul, macaraua, Dâmbovița, sfinxul), să spună pe unde au fost și ce au văzut (macarele, munți, lacuri, mări, grădina zoologică), să se poarte cuviincios acasă și pe stradă (săru’mâna și buna ziua), să cedeze locul din autobuz, troleu, tramvai la bătrâni, să-i ajute să treacă strada, să nu le spună moși și babe, să traverseze numai la culoarea verde a semaforului, să fie mici gospodari, să planteze flori în grădină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
impulsivitatea ei. O merita după ce îi trimisese păpușa aia dezgustătoare! O să regrete gestul ăla câte zile o mai avea ea de trăit! Da, dacă trebuia să pice cineva prost în toată povestea asta, aia nu putea fi decât draga și buna de Eva, cu apucăturile ei tiranice și mania ei pentru ordine! O să se chinuie ceva să-i explice totul doamnei Mottram și vecinilor. Ideea îl făcu pe Wilt să zâmbească. Și pe viitor chiar și cei de la Tehnic vor trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
în fine, ne-am adunat în cușca lui toracică. Acolo am stat vreun sfert de oră să ne odihnim și-am început apoi să vorbim despre tot felul de lucruri. Scheletul ni se părea ceva asemănător cu un copil în buna mamei sale. Doar că ăla mic nu putea sta așa, drept, căci n-ar fi încăput. Trebuia să stea ghemuit. Apoi începeam să ne întrebăm cum oare și din ce se formau oasele copilului acolo, în burtă. Gemenelor nu le
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]