14,936 matches
-
muncă: bunica torcea, bunicul fuma din pipă, iar Mihaela se juca cu pisica. Era atâta liniște și căldură încât fetița nu ar fi vrut să mai plece niciodată de acolo. Veni și ziua plecării. Mihaela era tristă că pleacă de la bunici, dar bucuroasă că urma ziua ei. Bunicii i-au pregătit un cadou neașteptat. Într-un coșuleț frumos împletit era un iepuraș alb și pufos ca un bulgăre de zăpadă. Cu mare bucurie și cu drag primi fetița cadoul bunicilor și
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
de la bunici, dar bucuroasă că urma ziua ei. Bunicii i-au pregătit un cadou neașteptat. Într-un coșuleț frumos împletit era un iepuraș alb și pufos ca un bulgăre de zăpadă. Cu mare bucurie și cu drag primi fetița cadoul bunicilor și le promise că va avea mare grijă de cadoul „urecheat". O PISICĂ REA Era o zi caldă de vară. Frumoasa prințesă Vara încălzea tot ce vedeai cu ochii. Soarele își apleca fața gânditoare spre lumea necunoscută. Ar fi vrut
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
dragoste. Copiii au ieșit afară. Uitându-se spre cer, în negura nopții luminată de stele, șoptiră cu lacrimi în glas: Mulțumim, Bunule, pentru bucuria pe care ne ai facut-o ! Toți copiii te iubesc și te așteaptă cu nerăbdare! POVESTEA BUNICII În vacanta de vară Maria și fratele ei, Nicu, au mers la bunici. Bunica era o bună povestitoare. Nepoților le plăcea tare mult să îi asculte poveștile. Într-o zi frumoasă copiii au mers în pădurea din apropiere cu bunica
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
de stele, șoptiră cu lacrimi în glas: Mulțumim, Bunule, pentru bucuria pe care ne ai facut-o ! Toți copiii te iubesc și te așteaptă cu nerăbdare! POVESTEA BUNICII În vacanta de vară Maria și fratele ei, Nicu, au mers la bunici. Bunica era o bună povestitoare. Nepoților le plăcea tare mult să îi asculte poveștile. Într-o zi frumoasă copiii au mers în pădurea din apropiere cu bunica. Soarele strălucea pe cer, iar razele lui încălzeau întreaga pădure. Copacii bătrâni își
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
stele, șoptiră cu lacrimi în glas: Mulțumim, Bunule, pentru bucuria pe care ne ai facut-o ! Toți copiii te iubesc și te așteaptă cu nerăbdare! POVESTEA BUNICII În vacanta de vară Maria și fratele ei, Nicu, au mers la bunici. Bunica era o bună povestitoare. Nepoților le plăcea tare mult să îi asculte poveștile. Într-o zi frumoasă copiii au mers în pădurea din apropiere cu bunica. Soarele strălucea pe cer, iar razele lui încălzeau întreaga pădure. Copacii bătrâni își întindeau
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
BUNICII În vacanta de vară Maria și fratele ei, Nicu, au mers la bunici. Bunica era o bună povestitoare. Nepoților le plăcea tare mult să îi asculte poveștile. Într-o zi frumoasă copiii au mers în pădurea din apropiere cu bunica. Soarele strălucea pe cer, iar razele lui încălzeau întreaga pădure. Copacii bătrâni își întindeau groasele crengi în sus, de ți se părea că ating cerul și pufoșii nori. Pe jos se întindea un covor multicolor de iarbă și fiori. Frumoasele
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
întindeau groasele crengi în sus, de ți se părea că ating cerul și pufoșii nori. Pe jos se întindea un covor multicolor de iarbă și fiori. Frumoasele și plăpândele păsări umpleau cu trilurile lor minunate liniștea adormitei păduri. Spune-ne, bunico, o poveste! Vedeți această pădure ? întrebă bunica. Aceasta pădure are legendele ei. Am să vă povestesc. Cu mulți, mulți ani în urmă, aici, în pădurea aceasta trăiau zânele si spiridușii. Zânele erau Frumoase, bune și harnice. Regina lor era cea
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
se părea că ating cerul și pufoșii nori. Pe jos se întindea un covor multicolor de iarbă și fiori. Frumoasele și plăpândele păsări umpleau cu trilurile lor minunate liniștea adormitei păduri. Spune-ne, bunico, o poveste! Vedeți această pădure ? întrebă bunica. Aceasta pădure are legendele ei. Am să vă povestesc. Cu mulți, mulți ani în urmă, aici, în pădurea aceasta trăiau zânele si spiridușii. Zânele erau Frumoase, bune și harnice. Regina lor era cea mai frumoasă femeie văzută vreodată. În schimb
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
nesuferiți și răi. Toată ziua le necăjeau pe zâne: făceau multă mizerie, râdeau de ele și le provocau numai necazuri. Într-o zi regele spiridușilor o văzu pe regina zânelor și se îndrăgosti de ea. Și ce s-a întâmplat bunico ? întrebară copiii. Regina zânelor, văzând că regele spiridușilor este altfel decât supușii lui, adică bun, harnic și grijuliu, a acceptat să devină soția lui cu condiția ca spiridușii să se schimbe, să trăiască în bună 28 înțelegere cu zânele. Regele
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
să trăiască în bună 28 înțelegere cu zânele. Regele a acceptat, au făcut o nuntă mare iar cele două regate s-au unit. Împreună i-au învățat pe spiriduși să se schimbe, să fie buni și harnici. Ce frumoasă poveste, bunico ! spuseră copiii. S-au întors cu toții acasă cu gândul la următoarea poveste despre pădure. O FAPTĂ BUNĂ Iarna geroasă a plecat luând cu ea alai de zăpadă și vânturi reci. În locul reginei de gheață a venit prințesa primăverii. Toată natura
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
Dintre bulgări de zăpadă. Iar din zarea argintie Peste dealul înspumat A-nceput de-acu să vie Câte-o pasăre în sat. „-Hai vecină, te trezește, Barz-n cuib a poposit!” Totu-n deal se dezmorțește; Zarzărul a-nmugurit! ÎN OGRADĂ LA BUNICI În vacanță, noi, cei mici Fugim iute la bunici, Ș în curtea lor găsim Câte nici nu bănuim. Un căluț pe lângă car, O găină pe cuibar. Lângă stup, un roi, Pe povârniș multe oi. Un purcel sub un copac Fluturași
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
dealul înspumat A-nceput de-acu să vie Câte-o pasăre în sat. „-Hai vecină, te trezește, Barz-n cuib a poposit!” Totu-n deal se dezmorțește; Zarzărul a-nmugurit! ÎN OGRADĂ LA BUNICI În vacanță, noi, cei mici Fugim iute la bunici, Ș în curtea lor găsim Câte nici nu bănuim. Un căluț pe lângă car, O găină pe cuibar. Lângă stup, un roi, Pe povârniș multe oi. Un purcel sub un copac Fluturași pe flori de mac, În gutui un cocoșel Lângă
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
e singurul bici pe crupele cailor. mâinile mamei, uscate și calde, sub cojocul mițos, mă strâng ca un clește milos, iar glasul ei, strecurat în ureche, calm și pufos, mă învață să-mi mișc tălpile pe cărămida încinsă-n cuptorul bunicii. asta nu-i noapte, îmi spun, ăsta nu-i drum, e o lunecare-n poveste, în somnul cel bun, cusut, din loc în loc, la suprafață, cu sunet de clopoțel făcut din fum. strivită între trupul tatei și al mamei, două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
dacă”, punctele de suspans („Ce este mai de preț: averea sau cinstea?; „Cel cu gândul fulgerător de îndemânos al omului de-a ajunge la el conștiința curată/ Nu se teme niciodată”; „Dacă toți copiii și nepoții ar oferi părinților și bunicilor când se află în impas măcar o părticică din ceea ce aceștia au investit în ei, am întâlni numai bătrâni fericiți”. „A fost o vreme când oamenii își respectau cuvântul dat ca pe un legământ. Azi”...). Întrebarea, rima, „dacă”, suspansul, laconismul
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
timpurile nu erau de-un optimism nebun. Vîrtelniței lor, care se răsucește în sensul negru, îi pune în cale, scriind despre altădată, o melancolie albă. Ceea ce nu va să zică fără dealuri și văi afective, ci doar clară și blîndă, ca portretul bunicii. Dedicată lui Grigore Tăușan "Petronius" (filosof), bunul și vechiul meu prieten, alintarea începe cu evocări. Prima piesă e un potpuriu cu animale. Un profesor genevez publică un articol despre inteligența animalelor, pătruns de multe îndoieli. Lucrul îi dă, scriitorului care
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
în curând cinci. O să am vârsta lui. O să încep o perioadă de viață pe care el n-a cunoscut-o. Cel puțin, dacă ajung până acolo. La șaizeci și nouă de ani ești încă tânăr. Din ce în ce mai tânăr. Când eram copil, bunica, la optzeci de ani, era privită ca un fenomen. Bătrânica aceea în negru, cu șalul croșetat pe umeri, părea uitată de Dumnezeu. Nici rana de la mână, care nu se cicatriza, nu putea să-i vină de hac. A murit în
Pierre Charras Recviem by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/9531_a_10856]
-
într-un flux aparent liber, dar, de la un moment dat încolo, într-un climat restrictiv. Părinții fraților Cioculescu au murit tineri (tatăl în 1912, când Șerban avea 10 ani, mama doi ani mai târziu), lăsându-i pe copii în grija bunicilor. Severitatea bunicii ("Goanga") care nu-l suferea, i-a marcat adânc psihologia, răul - paradoxal - transformându-se de la un moment dat încolo, în bine. "Ei îi datorez puterea de rezistență, voința înceată și dârză, într-un cuvânt caracterul. Ea m-a
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
flux aparent liber, dar, de la un moment dat încolo, într-un climat restrictiv. Părinții fraților Cioculescu au murit tineri (tatăl în 1912, când Șerban avea 10 ani, mama doi ani mai târziu), lăsându-i pe copii în grija bunicilor. Severitatea bunicii ("Goanga") care nu-l suferea, i-a marcat adânc psihologia, răul - paradoxal - transformându-se de la un moment dat încolo, în bine. "Ei îi datorez puterea de rezistență, voința înceată și dârză, într-un cuvânt caracterul. Ea m-a făcut om
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
belgian Jan Mysjkin), Magda Cârneci ("Privirea balcanică: între mizerabilism și grija pentru suflet"), Mircea Iorgulescu ("Estul între necunoaștere și recunoaștere"), scriitoarea estoniană Doris Kareva ("From Harem to Brothel"), scriitorul basarabean Vitalie Ciobanu ("Europa în călimară sau despre tabloul din casa bunicii") și Nicoleta Sălcudeanu ("Literatura între spaimă și speranță"). După-amiaza, moderatorul întîlnirii a fost Nicolae Manolescu, iar protagoniștii s-au numit: Adam Michnik, cu o necruțătoare diatribă îndreptată împotriva situației politice din Polonia de astăzi, Bogdan Ghiu ("L'alterécriture ou l
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" Cu Evtușenko pe faleza Neptunului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9558_a_10883]
-
îndreaptă statura și își întinde brațele spre marea-fără-de-sfîrșit și ale cărui ziduri adăpostesc uluitoarele ceramici și picturi ale magului genial, Picasso...". Un adio încrezător în vremelnicia lui, înaintea plecării pe Rin. Rinul descoperit demult, într-un ceas de cameră al bunicii, devenit "Rinul cel adevărat cu ape cristaline". Emoția întîlnirii, emoția pierderii: "la fiecare cotitură a drumului, mi se taie respirația de teamă că ne despărțim, că fluviul se preface în lac întins ca marea sau că se ascunde după vreun
Acuarele plimbate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9572_a_10897]
-
Flori la mare, un tablou în proză care completează cele cîteva ilustrații, alb-negru și una color, răsfirate prin carte. Flori ciudate, "crizanteme de mare", unele sprințare, altele obosite, unele mari, altele mici, într-o țesătură care era acolo de pe vremea bunicii. "Nu știu cum m-a cuprins spiritul bunicii mele și zîmbetul ei suav, nealterat de ani, s-a-ntipărit pe fața mea. Mi se întîmplă uneori în clipe alese să devin ea: cînd sînt departe de rutina zilnică, cînd mă aflu în mijlocul naturii, cînd
Acuarele plimbate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9572_a_10897]
-
proză care completează cele cîteva ilustrații, alb-negru și una color, răsfirate prin carte. Flori ciudate, "crizanteme de mare", unele sprințare, altele obosite, unele mari, altele mici, într-o țesătură care era acolo de pe vremea bunicii. "Nu știu cum m-a cuprins spiritul bunicii mele și zîmbetul ei suav, nealterat de ani, s-a-ntipărit pe fața mea. Mi se întîmplă uneori în clipe alese să devin ea: cînd sînt departe de rutina zilnică, cînd mă aflu în mijlocul naturii, cînd întîlnesc bunătate, frumusețe...". De cînd există
Acuarele plimbate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9572_a_10897]
-
plus, artele, alături de școală, au făcut să sporească și circulația unor nume legate de miturile istorice naționale. Pe lîngă numele atribuite din rațiuni tradiționale (nume augurale, numele sfîntului protector din zilele apropiate nașterii, numele transmis prin familie - de la părinți sau bunici -, numele nașului), s-au răspîndit tot mai mult numele "estetice" și evocatoare. În literatura română, există cîteva mărturii (comice) ale influenței miturilor istorice în onomastică. Cea mai cunoscută e probabil relatarea ironică din Cronica de Crăciun a lui Caragiale, în
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
unui liceu din Galați și, în acest context, formulează ideea că proza analizată se prevalează de elemente de ordin "metatextual", prin care scriitorul interbelic i-a anticipat "pe textualiștii de mai târziu". Tot astfel, în viziunea exegetului, o nuvelă precum Bunica se pregătește să moară ar releva, prin tematică (evocarea copilăriei), filiația dintre proza lui A. Holban și cea a lui I. Creangă și M. Sadoveanu. Desigur, la fel de bine apropierea se putea face și înspre lumea lui Marcel Proust, un autor
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
Covorul cu scorpioni. Titlul acestui volum nou și vechi, recuperator la figurat, dar și la propriu, conține aparent o parabolă ce va fi limpezită pe parcursul lecturii. Nu e așa, deoarece între covorul de Smirna, alb, cu scorpioni oranj, din casa bunicilor și, pe de altă parte, traiectoria unui intelectual onest aflat "sub vremi", nu există congruență. Titlul vechi mi se părea mai expresiv și, raportat la cele relatate și reflectate memorialistic, mai adecvat. Foarte compozit, volumul de față răsfiră scene și
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]