33,891 matches
-
ardei și-o ceapă mai scoate ciutura/ din fântânile serbiei/ un lăutar și-o bărdacă cu vin/ mai putem cumpăra/ punând vers de la vers/ chiar dacă luna nu ne mai sărută pe gură/ când ne-ntoarcem spre dimineață/ din patul vreunui cântec mirosind a femeie// masa e-ntinsă pe fluviu/ și nu ne vedem între noi// ce bine-ar fi cugeta unul/ dacă ne-am mai putea întâlni/ chiar așa/ la un secol o dată”.
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
iubește eroinele create, nu-i scapă detaliile: tăietura unei rochii, grația mișcării, gestul trădând emoția, corpul surprins în actul erotic. Iar obiecte precum colierul de perle și mănușile devin laitmotiv al romanului și fetiș al autorului. Tangoul Vechii Gărzi este cântecul de lebăda al unei lumi dispărute fără întoarcere, povestea unei iubiri pline de trădări și plecări, cu doi îndrăgostiți conștienți până la cruzime de barierele ce-i separă, tentați să ignore lumea prinsă în războaie și transformări, fără să reușească, fiindcă
Tango, spionaj, șah sau probele unei pasiuni by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2790_a_4115]
-
găsirea miresei, cumpărarea gâștei de către nași, împodobirea bradului sunt momente extreme de importante a caror succesiune este strict stabilită de familiile mirilor. Andreea Mantea și Gabriel Coveseanu vor fi alături de miri și îi vor copleși cu surprize, fără să rateze cântecele, alaiul de tradiții și voia bună specifice fiecărei zone în parte. “Nuntă cu surprize” începe în forță. Este un nou sezon și am nevoie de dumneavoastră, să-mi țineți pumnii, pentru că este prima nuntă și aș vrea să câștig!” spune
Show-ul “Nuntă cu surprize” începe sâmbătă, 7 iulie, la Kanal D () [Corola-journal/Journalistic/22480_a_23805]
-
metamorfozat în personajul de desene animate Minnie Mouse, pentru a le oferi micuților săi invitați o sărbătoare fastuoasa cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului. “Draga mea prietena” a sărbătorit astăzi Ziua Internațională a Copilului într-o atmosferă plină de veselie, cântece, jocuri și dansuri. De 1 iunie, în platoul emisiunii au fost prezenți nimeni alții decât Minnie și Rățoiul Donald, îndrăgitele personaje de desene animate, interpretate cu umor de Gabriela Cristea Toader și de Criști Văduva, bucătarul emisiunii. Celor două personaje
Gabriela Cristea Toader s-a metamorfozat, de Ziua Copilului () [Corola-journal/Journalistic/22753_a_24078]
-
Ministerului Educației se adresează copiilor de religie ortodoxă, pentru celelalte culte, urmând a fi definitivate alte programe, ghidate după principii similare. Pentru limba română, programa prevede ca, în timpul afectat acestei discipline, copiii să facă jocuri de dicție, să învețe poezii, cântece și ghicitori, dar și semnele grafice. Educația pentru societate este o altă disciplină de bază la clasa pregătitoare. Copiii învață cum să se comporte, dar și să îi respecte pe cei din jur. La matematică și cunoașterea mediului, elevii învață
Află ce vor studia elevii din clasa zero () [Corola-journal/Journalistic/23456_a_24781]
-
mamei ei, pozele alăturate să vă convingă. principal pentru care am trecut cultura chineză. Cum să lipsesc la Și acum, să cantăm împreună peste mări și oceane să ajung în așa eveniment, unde vor fi prezenți cu poporul chinez un cântec de China: se numește Veronica Yang toți prietenii familiei? După aproape A N U L N O U . P r i m i ț i c u ... Cetățeanu, prima mea nepoțica! două săptămâni in China, am fost în DRAGONUL, să
UN CANADIAN ÎN CHINA. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_44]
-
de mare sărbătoare și străbat o cale așa de lungă sper ca Este un măreț mare dragon ce ne vine-n cale Un măreț mare dragon pentru sărbătoare, Să luăm in grabă lanternele și să-l urmăm Dansând unduindu-ne, cântec să cântăm. Este un măreț mare dragon ce ne vine-n cale, Hip, hip, ura ...! LA MULȚI ANI chinezilor de pretutindeni, să le aducă ANUL IEPURELUI tot ce presupune tradiția și credința lor pace, liniște și prosperitate! Să fie bine
UN CANADIAN ÎN CHINA. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_44]
-
Tracus Arte; Izgonirea din Paradis (Denisa Comănescu); Cartea de iarnă (Ion Mureșan), Ed. Charmides; Levantul (Mircea Cărtărescu), ediție anastatică, Ed. Humanitas, 1, 2, 3 sau... (Traian T. Coșovei), Ed. Tracus Arte. Cărora li se adaugă două volume cu statut special, Cântece de trecut strada (Florin Iaru) și Aduceți verbele (Marta Petreu), apărute în format electronic pe site-ul Liternet.ro. Sublinez că nu am inclus în listă antologiile de autor, acestea având un alt regim, străin de obiectul observației mele.
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
ca și cum aș trăi din nou,/ trupul viu,/ prin lumini moi, trupul viu va fi trup amintit/ și nu va mai fi sortit să piară,/ și timpul, da, timpul/ se va face bun,/ se va umple de dragoste/ și va cînta cîntece de pieire,/ cum numai timpul știe să cînte, cînd se simte îndrăgostit Acum, amintindu-mi-te, revăd/ lentoarea gesturilor,/ atît de lente, că timpul devine vizibil/ și apare chipul pur al absenței Ies din noi negustori/ și dispar în mesagerii
Poeme din turnir by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/2377_a_3702]
-
se vorbește despre viață,/ ca despre ceva de demult,/ ca despre ceva străin, întratî t de robace au fost tăcerile și corpurile lor,/ într-o seară tu cîntai,/ era mare pustiu și multă înstrăinare/ în viețile noastre,/ despre asta era cîntecul tău,/ pe care îl aud , acum,/ înainte de a pleca,/ înainte de a face promisiuni/ despre care se știe/ că nu se pot onora
Poeme din turnir by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/2377_a_3702]
-
replicat: „M-a uimit această vorba fiindcă eu știam că Țara Colindelor este întreaga țară a noastră. De la un capat la. altul pământul românesc gâlgâie de colinde, unele mai frumoase decât altele. Doar că, avem o iubire mai mare pentru cântecele din aretul nostru, chiar dacă nu ar fi așa frumoase ca unele din alte părți“.2 Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănățean care dintr-o dedicație a lui Gheorghe Breazul
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănățean care dintr-o dedicație a lui Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor românești“.3 Am desprins din versurile colindelor și cântecelor de stea, culese de C. Bogariu, acele elemente care vizează creația materială a celor mulți, mai exact pe acelea care privesc etnografia. În activitatea noastră de „șartrocari“4 nu ne putem lăuda cu alcătuirea unui glob de aur din firișoarele
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
trebuie luate în seamă fară nici un echivoc fiindcă memoria colectivă se alterează în toate genurile și speciile folclorului muzical și literar după 250 de ani, nu și în cele purtate peste vreme de grupuri de actanți așa cum, de pildă, sunt cântecele de Crăciun. Ținând scama de toate acestea, colindul care urmează trebuie plasat pe axa timpului în care cetățile dacilor din Munții Orăștiei erau spații puternic umanizate: „- Deschideți-mi poarta - / Poarta prin cetate! Dăi, Domnului, Doamne - / - Ba, eu n-oi deschide
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
de păcurari“ refuză mariajul cu acesta, căci îi este „urât“: „Sara, dimineața / Oi dalbe mulgân / Laptele-nchegân / Brânza brânzuin ...“.14 În localitatea Totia, folcloristul a descoperit o prea frumoasă variantă a baladei-colind „Miorița“15 iar la Răpolțel eroul principal al unui cântec de stea era chiar Sfântul Petru care păzea turma șezând „ ... în bâtă rezemat / Cu un fluier ferecat“.16 Zona Orăștiei cu o bogată cinegetică de invidiat i-a determinat pe oameni să practice vânătoarea ca ocupație auxiliară. Vânătorii orăștieni trăiau
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre...” Frumoasă rugăciune! Ca un poem încă de la Facere. „Stinge focul ce m-a cuprins!” Focul? „Vântul se scurgea perfid printre crengile arborilor, tufișurilor și arbuștilor, scoțând un fel se șuierat sinistru, monoton, ca un cântec de jale. Era aproape la fel cu acela din cimitire, toamna târziu, iarna sau primăvara devreme, când mai ales brazii bătuți de vânt parcă sunt bântuiți nu doar de vânt, ci și de duhuri rele, intrând neliniștiți într-o alertă
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
femeilor cu basmale negre, a copiilor, a bătrânilor ieșiți pe la porți, adresată ostașilor români părăsind întărita graniță de Vest, retrăgându-se la ordin, „Dar pe noi cui ne lăsați?”, cu privirea în pământ, cu ochii în lacrimi, ostașii murmurau un cântec trist: „Dac-am plecat, Ardealule, din tine, / Nu-i vina noastră, iarăși vom veni, / N-am fost învinși și nu vom fi nici mâine, / Când ceasul biruinței va sosi. Aveam o țară scumpă și mândră, / Aveam și iarăși vom avea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
care, la început de veac XVIII, s-a impus artist aproape inaderent la cruda ambianță istorică. Renașterea și umanismul românesc prebrâncovenesc sunt urmărite și în Adevărul retorului Lucaci (1977), unde personajul principal este un „profesor” din vremea Movileștilor. În Marele cântec (1980), probabil cel mai bun roman al lui Diaconescu, eroul este muzicianul și savantul Ioan Căianu-Valachus, pentru puțină vreme episcop romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista este văzută prin ochii lui Arhidamos, protagonistul romanului Călătoria spre zei (1982), ambasador al
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
13 episoade a câte 30 de minute fiecare. Despre opera sa istorică, literară și publicistică Visele au contururi precise, București, 1963; Culorile sângelui, București, 1973; Gib I. Mihăescu, București, 1973; Adevărul retorului Lucaci, București, 1977; Umbrele nopții, București, 1980; Marele cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Mediu este apreciat fiindcă a găzduit „infinitele certuri” („cearta universaliilor”) despre forma de existență a noțiunilor, pentru că a aliat poezia cu istoria, pentru că a generat Renașterea, pentru că a dat strălucire puterii, a văzut lumea drept teatru, drept carte[15], drept cântec, iar pe Dumnezeu ca pe Marele Demiurg[16]. Prin urmare, s-a spus pe bună dreptate că medievalismul se întâlnește organic cu eminescianismul[17]. Aceasta nu înseamnă că formele nu sunt respectate. Decorul celor mai multe poezii - dincolo de mesajul lor diferit - amintește
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
de a noastră, dar nu mai prejos, o lume în care, în locul egalității, democrației și libertății individului, funcționau ierarhia, supunerea, privilegiul, onoarea și credința[43]. Pentru mentalitatea medievală, istoria era arta de a vorbi frumos despre trecut, iar poezia era cântec ori poveste cântată, cu ritm, rimă și măsură, pe acorduri de liră și de ghitară. Poetul nu ne spune neapărat că această lume era superioară lumii moderne, ci că era fascinant de diferită și că merita toată atenția și tot
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
de mâine”, „Țara nouă””, „Gând românesc”, „Revista Fundațiilor Regale”. A fost deputat în Marea Adunare Națională, profesor universitar, parcurgând întreaga ierarhie universitară a timpului, membru al Academiei Române, secretar, iar între 1949-1965, președinte al Uniunii Scriitorilor. Autorul unor volume de versuri - „Cântece de pierzanie” (1938, la Editura „Miron Neagu” din Sighișoara, cu sprijinul lui N.D. Cocea), „Cântece noi” (1940), „Orașul pierdut” (1943), „Poezii” (1943), cărțile de poezie ale lui Mihai Beniuc „sunt privite, de public și de critica literară, cu înțelegerea și
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
Națională, profesor universitar, parcurgând întreaga ierarhie universitară a timpului, membru al Academiei Române, secretar, iar între 1949-1965, președinte al Uniunii Scriitorilor. Autorul unor volume de versuri - „Cântece de pierzanie” (1938, la Editura „Miron Neagu” din Sighișoara, cu sprijinul lui N.D. Cocea), „Cântece noi” (1940), „Orașul pierdut” (1943), „Poezii” (1943), cărțile de poezie ale lui Mihai Beniuc „sunt privite, de public și de critica literară, cu înțelegerea și simpatia cuvenite”. Urmează alte volume, dar de „inspirație” venind din cu totul altă direcție, dintr-
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
alte volume, dar de „inspirație” venind din cu totul altă direcție, dintr-o altă viziune realist-socialistă, poetul fiind „înconjurat de desuetitudine, de orgolii supradimensionate, de răfuieli cu adversarii, proslăvindu-i pe oamenii puterii de atunci”: „Un om așteaptă răsăritul” (1946), „Cântec pentru tovarășul Gheorghiu Dej” (1951), „Mărul de lângă drum” (1954), „Partidul m-a învățat” (1954), „Azimă” (1956), „Inima bătrânului Vezuv” (1957), „Cu un ceas mai devreme” (1959), precum și romanele „Pe muchie de cuțit” (1959), „Dispariția unui om de rând” (1963), „Explozie
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
poezii de dinainte de sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, odată cu venirea la putere, în România, a comunismului, sub cizma bolșevică a Kremlinului. Ne vom referi la acea poezie a lui, cum a fost și cea din cartea de debut „Cântece de pierzanie”, „o poezie cu o notă distinctă, originală, social-patriotică, poezie dominată de sinceritate, inteligență, erudiție, talent”. O poezie a unui „poet haiduc” - cum îl caracteriza Ion Dodu Bălan -, a meditației „asupra vieții, sorții și a morții”, într-un univers
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
G. Călinescu al Academiei Române. Între 1972-1975 a fost Gastdozent la Institutul de Romanistică al Universității Humboldt-Berlin. Dintre volumele publicate reținem: Visele au contururi precise (1963), Culorile sângelui (1973), Gib I. Mihăescu (1973), Adevărul retorului Lucaci (1977), Umbrele nopții (1980), Marele cântec (1980), Călătoria spre zei (1982), Speranța (1984), Depărtarea și timpul (1986), Sacrificiul (1988), Istorie și valori (1994), Prelegeri de estetica Ortodoxiei (1996), Istoria literaturii dacoromane (1999), Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001). Florentin Popescu: Stimate domnule Mihail Diaconescu, sunteți autorul
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]