2,562 matches
-
bani, de flori. Dobrogeanul te atrage mai puțin, fiindcă ține să ilustreze influențe tătărești destul de sumbre. Din cealaltă parte se apropie sălișteanca cochetă cu mult negru și alb, femeia de-un aspect cam mănăstiresc din Vlașca, bănățeanca din Graniță cu cârpa încornorată și cu opreg din șerpi multicolori. Pădureanca purtând pe mâneci podoabă masivă, compactă și cu mărgele, care dau ritm și linie șoldului. Te izbește costumul țărăncii de la Pitești, strigător ca un răsărit de soare, nu mai puțin și aproape
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); vechime (2); veselă (2); vîrstnic (2); vîrstnică (2); zbîrcită (2); zgîrcită (2); ajutor; amuzant; ani; ani scurși; atenție; autobuz; fără auz; basma; bărbat; bătrîna; băț; biserică; bîrfe; bîrfitoare; boala; bogată; bolnavă; boșoroagă; broboadă; bubă; bunei; bunicuță; cearceaf; cheag; cîrjă; cîrpă; cocoșat; coif; compasiune; comunist; cotoroanță; cunoscătoare; curată; curățenie; deasă; deșteaptă; devitalizare; Dochia; dragoste; durere; dureri; efemeritate; enervantă; eu; experiența; experiență de viață; fata babei; față; ființă; fudulie; fustă; gheboasă; de grîu; gură; hîdă; hîrca; hîrcă; hoață; hotărîtă; imagine; inteligență; îmbătrînită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
costum (4); dorință (4); eleganță (4); frumos (4); fustă (4); lungă (4); magazin (4); moale (4); umeraș (4); acoperire (3); corp (3); ie (3); mare (3); necesitate (3); piele (3); pulover (3); stil (3); subțire (3); aspect (2); blugi (2); cîrpă (2); colorată (2); confort (2); cumpărături (2); frumusețe (2); gros (2); îmbracă (2); îngrijită (2); înveliș (2); jachetă (2); multe (2); murdară (2); pantalon (2); șireată (2); textil (2); țoală (2); țoale (2); veston (2); Zara (2); acoperă; acoperi; acoperiș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); răpănos (2); repulsie (2); România (2); rupt (2); scîrbă (2); suflet (2); talpă (2); tare (2); tot (2); abject; Ady; antreu; aragaz; ba; bacterie; bacterii; bani; bîrfă; boală; bucuros; cafeniu; ca-ntotdeauna; carte; cădere; cămașă; de ce; chimie; cizme; cîine; cîrpă folosită; copii; copilăresc; copilărie; corp; cost; coteț; curățat; dans; Dero; detergent; deziluzie; dezordonat; dizgrațios; dubios; efort; emisiune; eram; de făcut curat; fotbal; frișcă; fum; geam; geantă; germeni; graniță; grav; greșit; haina; hidos; hoț; iad; ignorant; ilegal; imensitate; impact; inacceptabil; infectat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sat (4); țară (4); varză (4); vechi (4); vînt (4); casă (3); dezgust (3); mașină (3); microbi (3); particule (3); de pușcă (3); pustiu (3); de stele (3); șters (3); stradă (3); vara (3); aer (2); alergic (2); boală (2); cîrpă (2); droguri (2); iarbă (2); înecăcios (2); lapte (2); nas (2); natură (2); negru (2); nimic (2); nor (2); particulă (2); poluare (2); pudră (2); sare (2); slab (2); stele (2); tristețe (2); țărînă (2); uitare (2); urît (2); vechime
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de nădejde (2); pe vecie (2); prietenie (2); puțini (2); rar (2); școală (2); totul (2); vechi (2); adevăr; afecțiune; ajută; alături; aliat; am de bază; am; amar; amică; Ana; Attica; avere; bancă; bază; binecuvîntare; blond; bune și rele; cineva; cîrpă; colaborare; companie; confidență; conversație; copac; copilărie; credincios; Cristina; cruce; cumătrul; cunoaștere; cunoștință; cunoștințe; da; degeaba; delicatețe; destăinuiri; duce; durere; ea; el; ele; eu; a doua familie; foarte; folositor; fotbal; gînd; greu de găsit; important; interes; Ioana; Ionela; încercare; îndrumare; înghețată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); agață; agitat; apă; aruncă; au; bariere; Băsescu; bătaie; în bătaie; de-a binelea; bîtă; bluză; box; boxele; brațul; break; bucată; o bucată de pîine; cade; caiet; cană; carte; casă; cazi; cămașă; căzut; ceartă; a ceda; cer; cercul; chef; cîine; cîrpă; copac; copacul; crapă; a crăpa; crăpat; creator; crengi; crin; dărîma; departe; derulare; a desface; a despica; despică; a destrăma; a se detașa; a deteriora; deteriora; dezamăgire; dezbina; dezbină; dezgolire; a dezlipi; dezlipi; dezmembra; dinți; distruse; doare; dragoste; duioșenie; dulce; enervant
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); libertate (2); loc (2); pămînt (2); păstrare (2); stricat (2); șalupă (2); unealtă (2); vacanță (2); valuri (2); Ana; apă, lichid; de apă; artă; arteră; bancă; blid; cafea; cantitate; capră; ceas; ceașcă; ceramic; cerc; cereale; chimic; ciob; de cinste; cîrpă; clătite; constrîngere; cont; conținut; corbul și vulpea; coșmar; cristalin; cunoștințe; cupă; curge; departe; depărtare; depozitare; deschis; desigur; detergent; dezgust; excursie; floare; folositor; frumusețe; gătit; ghiveci; glastră; încăpere; instrument; interes; cu lapte; de lemn; lichid; loc de plasare; marină; masă; mașină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
valoare (4); deteriorat (3); haină (3); monument (3); de mult (3); murdar (3); nefolosit (3); praf (3); prăfuit (3); rustic (3); strămoșesc (3); tezaur (3); uitat (3); (2); amintiri (2); apartament (2); bătrînețe (2); case (2); castel (2); cărți (2); cîrpă (2); ieșit din uz (2); înstărit (2); lemn (2); lucru (2); moș (2); mucegai (2); neinteresant (2); pantofi (2); produs (2); rugină (2); ruină (2); sat (2); străbun (2); strămoși (2); tradițional (2); vin (2); alterat; ani grei; antichități; anticvar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
s-a făcut frică și am început să plâng, dar imediat m-a luat și pe mine usturimea, parcă-mi ardeau ochii... Ne-am zvârcolit în pat frecându-ne pe mâini și pe ochi (el, și pe limbă) cu o cârpă înmuiată în apă rece, dar în scurt timp mi-a luat foc și pielea, parcă eram stropită cu acid! Dracu’ îl pusese să împrăștie feliile acelea pe mine... Când n-am mai rezistat, am sunat Salvarea și le-am zis
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
întrebare și de faptul că nu știe ce să răspundă) Nu ne-a spus nimeni... e adevărat... dar așa am simțit... Vecin 1: Ei, asta-i altceva! Dumneavoastră puteți să sin multe. Vă privește. Mihai: (amenințînd cu o spadă de cîrpă) Bine! Atunci o să ies din casă. Da, o să ies și-o să vedem atunci ce o să faceți. Vecin 1: (sigur că rîde) N-o să facem nimic. O să ieșiți din casă, dacă asta vreți, o să vă-ntoarceți înapoi și gata. Mihai: O să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cine sîntem și cîte parale facem. Mihai: (aproape rugîndu-se) Încetează! Or să ne audă iar. Or să creadă că iar avem nemulțumiri, neînțelegeri... Și iar vin aici! Alex: Adică acum nu sînt aici?! Vasăzică dacă sînt după cortina aia de cîrpă, ai stabilit că nu mai sînt aici! Că ești liber? C-am scăpat de vecini? Nu te-am admirat eu chiar degeaba. Bine, atunci am să vorbesc încet. Maria: Și cînd am vorbit în șoaptă ne-au ciocănit în perete
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să le deschidă, propunere care-l sperie pe Gheorghe Popescu 1 și îl determină la mărturisiri. Trecutul acel trecut greu de compromisuri și trădări revine în viața lor aparent liniștită, îi răvășește, îi tulbură, îi stoarce ca pe două biete cîrpe. Aici este punctul forte al spectacolului și întreaga lui miză regizorală pe care Ovidiu Lazăr o și consemnează în caietul de sală: "există, fără îndoială, o tiranie a trecutului... El, trecutul, s-a instalat în noi definitiv ca o boală
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sau un colac, în formă de lopată care se să de pomană celui care face focul.429 Atât în Basarabia cât și în Bucovina, în noaptea de Paști, lângă biserică, se face un foc care prevestește Lumina Învierii 430, iar cârpa, cu care s-au șters ouăle roșii, se sfințește la Paști și se păstrează pentru a se aprinde la nevoie, pentru vindecarea diferitelor boli durere de dinți și de măsele, de urechi, de grumaz, de beșica cea rea, de roșață
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de bou sau cu frânghia udă. Daniel Cristea Enache amintește evocarea lui Ion D. Sîrbu, din colonia Periprava, din timpul sezonului de tăiere a stufului: „Acolo, pe gheață, încălțați în opinci făcute din anvelope vechi, legate cu sârmă, înfofoliți în cârpe, înarmați cu tarpane tăiam trestia, o legam în snopi grei, pe care îi duceam pe umeri, uneori, și până la un kilometru distanță, prin miriștea desfundată și tăioasă ca sticla, până la grindul unde un nacealnic lipovean și un sergent urgisit de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dinți (acolo unde aveau pastă de dinți) pe care le desfăceau cu grijă, le acopereau cu un strat subțire de humă udată cu apă și apoi scriau cu bețisorul pe ele. In același scop au fost folosite și petice de cârpă, rupte din cămăși și acoperite cu o emulsie de săpun și funingine, avantajul fiind că încăpea mai mult text. După ce conducerea le-a confiscat săpunul și praful de DDT, acesta a fost înlocuit cu praf de var, ras de pe pereți
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
negru cum e trecerea eschimosului pe obrajii de m o r s ă ai Antarcticei" Cu cât ne apropiem de lirica anilor 70-74, poetul își pierde din emoție și din muzică, deși mai încearcă, pe alocuri, tehnici stăpânite cândva: "Ești cârpa care spală pe jos / Celălalt ochi nu ți l-au scos/ Astăzi luna n-o să vie/ Ce frumos, la ciori, din pod/ atârnat de bagdadie/ râdea primul idiot!/ Lasă/ grimasă." 7 V. Carianopol trece de la suprarealism la poezia de tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vara viitoare cînepa. Se crede că cît de lungi sînt țurțurii de gheață de la streșina casei pînă la Crăciun, așa de înaltă va fi cînepa în vara viitoare. Din sămînța de cînepă ce se samănă se pune puțină într-o cîrpă, apoi acea cîrpă se leagă de coarnele boilor care grăpează. Acea să mînță se păstrează, fiind bună de desfăcut de urît și junghi. De la Paști pînă la înălțarea Domnului nu se meliță cînepă, fiindcă ar fi păcat. Cîntec La Rusalii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede că cît de lungi sînt țurțurii de gheață de la streșina casei pînă la Crăciun, așa de înaltă va fi cînepa în vara viitoare. Din sămînța de cînepă ce se samănă se pune puțină într-o cîrpă, apoi acea cîrpă se leagă de coarnele boilor care grăpează. Acea să mînță se păstrează, fiind bună de desfăcut de urît și junghi. De la Paști pînă la înălțarea Domnului nu se meliță cînepă, fiindcă ar fi păcat. Cîntec La Rusalii, cînd se sfințește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îi mai are, ca să fie trainici. De nu-i trăiesc copiii, pe copilul ce i-a mai rămas îl vinde pe fereastră unuia norocos la copii sau strînge peteci de la nouă case neprimenite, de face rochiță copilului, ca să tră iască. Cîrpele unui copil să nu se usuce la soare pînă nu e botezat, căci se pîrlește cînd va umbla prin soare. Copilul, pînă la botez, nu trebuie lăsat singur în casă, căci vine dracul și-l înlocuiește cu unul ce este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mă runtaiele altuia mai mare, a-l usca, a-l face pulbere și apoi a bea acel praf - și frigurile îl vor lăsa. Cine bea zamă trecută prin cămeșă de șerpe scapă de friguri. La crucile din răspîntii se pun cîrpe de cînepă și se țin acolo șase săptămîni; apoi se iau. Acele cîrpe sînt bune să se afume cei care au friguri și sînt deocheați. Ca să scapi de friguri, taie unghiile, bagă-le într-un ou și pune-le la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi a bea acel praf - și frigurile îl vor lăsa. Cine bea zamă trecută prin cămeșă de șerpe scapă de friguri. La crucile din răspîntii se pun cîrpe de cînepă și se țin acolo șase săptămîni; apoi se iau. Acele cîrpe sînt bune să se afume cei care au friguri și sînt deocheați. Ca să scapi de friguri, taie unghiile, bagă-le într-un ou și pune-le la răspîntie. Se crede că cel care are friguri este bine să-și taie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spre o sărbătoare iese ghebos. Ghem Cînd dă cuiva cu ghemu-n cap, nu mai crește. Să nu pui în capul copilului ghem, că n-o să mai crească. Cînd faci ghem, înșiră ața pe o bucățică de pîne, iar nu pe cîrpă, căci pe lumea cealaltă o mă nînci. Sara să nu faci ghem, căci se învîrtesc vitele din curte. Ghimpe Cînd ți-a dat un ghimpe ori un spine, suflă-l în vînt, să nu-ți mai dea și altul. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mătura prin casă, că face grîul secară*. La Sîmț [Mucenici] se împart cei patruzeci și patru de bradoși* ce se fac cu o zi înainte și patruzeci și patru de pahare de vin. Se pune un scul nărîmzat* și o cîrpă albă pe culme, ca să se facă grîul roșu, mult și mare. Joile și marțile după Paști nu se spală cămeși, că se opărește grîul. Nu se toarce, nu se țese, nu se pune vîrtelniță*, că bate piatra. Se mai aruncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîrciumă, pentru a avea mușterii. Gură Se crede că nu e bine a întrebuința pelincele unui copil ca obiele* sau altceva, că la din contra, se va auzi* copilului din gură. Copilul mic să nu se șteargă la gură cu cîrpe de la șezutul său, căci cînd se va face mare îi va mirosi gura. O mamă să nu stea cu spatele la copilul său pînă nu-l botează, căci va dobîndi miros la gură. Pe primii dinți ce ies unui copil să dea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]