68,811 matches
-
român. Și lista cu ,,fărădelegile” domnului Nițu poate continua: de o vreme, chipurile, ,,a înfrățit” câteva asociații din Voivodina, pe criterii etnice sau de rudenie?, cu unele de buzunar, din Timoc. Ce mare minune! Este regretabil că Stevan Mihailov a căzut în plasă și pune semnul egal între CRS (nu exagerez și nici nu sunt cinic!) și o entitate fără identitate care nu a făcut nimic notabil pentru etnicii români. Dar să ne întoarcem la subiect. Domnul Nițu trage sforile ca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
copii. După o întâlnire, și-au luat rămas bun, avionul a decolat și, imediat după decolare, sub ochii îngroziți ai principesei Ileana, o explozie puternică a făcut fărâme avionul. La scurt timp după această nenorocire, Ștefan, băiatul ei iubit, a căzut de pe cal, s-a lovit la cap și a fost multă vreme în comă. Atunci a înțeles că nenorocirile ce au cuprins-o erau semne de la Dumnezeu, care o chemau în felul acesta să-și schimbe viața. Așa a ajuns
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
sau prin alte zone ale defunctei URSS, au fost adoptați de Argentina, Canada, Germania, SUA etc. Cei mai mulți însă și-au părăsit locurile natale „din mila salvatorilor roșii”, refugiindu-se în Țară unde o bună parte dintre ei s-au văzut căzuți din puț în baltă: erau destui „frați” de-ai rușilor și aici care să aibă „grijă” de cei refugiați. Cu toate acestea și în pofida scoaterii oficiale din uz a grafiei latine de pe abandonatul pămînt strămoșesc dintre Nistru și Prut (vezi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
și latini era mai mare decît numărul de ordonanțe de urgență din România postdecembristă. E un fapt istoric, confirmat de istoricii dreptului. În acte, homosexualitatea era condamnată, faptul că decăzuseră de la morala lor laică este alt lucru. Deci, argumentul dumneavoastră cade. Nu cunoașteți o distincție fundamentală de natură rațională. Nu știu în ce domeniu întreprindeți cercetări, dar pare că în mintea dumneavoastră persoana și fapta sînt echivalente. Greșeală fatală! Persoana, ontologic vorbind, are valoare incomparabil mai mare decît faptele ei. Asta
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
să danseze cu arma în mână, în sunetul flautului, sărind în sus cu ușurință și agitând toți săbiile. În cele din urma, unul dintre ei l-a învins pe altul, și toți am crezut că acela fusese ucis: dar el căzuse cu mare artă... Învingătorul a luat arma celui învins și s-a departăt cântând sitalke, iar ceilalți traci îl scoaseră pe cel ce căzuse ca și mort: de fapt el însă, nu suferise câtuși de puțin”. Așadar, trecând peste aspectul
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
ei l-a învins pe altul, și toți am crezut că acela fusese ucis: dar el căzuse cu mare artă... Învingătorul a luat arma celui învins și s-a departăt cântând sitalke, iar ceilalți traci îl scoaseră pe cel ce căzuse ca și mort: de fapt el însă, nu suferise câtuși de puțin”. Așadar, trecând peste aspectul subiectiv că acest dans sălbatic se identifică mai degrabă cu dimensiune ancestrală a spațiului românesc, decât cu adaptarea la un dans de „import”, dar
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
1865-1870 și a fost demolată în anul 1986 pentru a face loc noii Hale a Unirii. În 1887 pe str. Mămulari nr. 13 a fost ridicată pe locul uneia ruinate Sinagoga „Fraternă” - Achdeș Kodeș, pentru ca un secol mai târziu să cadă sub șenilele buldozerelor. Templul „Mare Spaniol” (Cahal Grande - Kahal Kadosh Godol ) a fost clădit în str. Negru Vodă nr. 12 în 1819, fiind important monument de artă sefardă a cărui demolare a însemnat o pierdere pentru peisajul arhitectural al capitalei
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
și lui Moise una, și lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit; pe Acestă ascultati-L”. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte” (Matei 17, 2-6; text paralel: Marcu 9, 2-7; Luca 9, 28-36). Schimbarea la Fața ne descoperă că Hristos a fost cu adevarat Fiul lui Dumnezeu. Prin firea omenească pe care a asumat-o
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
sprijinul. Faptul că a făcut politică, deținând și o funcție înaltă, l-a afectat profesional, fiind cauza invocată pentru a nu fi primit în rândurile membrilor Academiei Române, acolo unde valoarea excepțională a operei sale îi cerea prezența. Gheorghe Buzatu a „căzut” la datorie, în bibliotecă, locul unde și-a petrecut cea mai mare parte a vieții. Nu a avut un loc pe care să-l fi îndrăgit mai mult, mai ales după pierderea familiei și cred că și-ar fi și
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
ilustru cavaler al istoriei naționale, profesorul univ. dr. Gheorghe Buzatu s-a ridicat la Dumnezeu, întru slăvirea neamului său. Luni, 20 mai 2013, marele dascal de identitate națională și permanentul competitor în lupta pentru adevărurile incomode ale nației sale a căzut la datorie, în atelierul de cercetare de la de la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană - Iași al Academiei Române, alături de colaboratori și înconjurat de cărțile și manuscrisele sale. Pe 6 iunie ar fi implinit 74 de ani. In noaptea ce a precedat
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
a gândirii românești și de automutilare identitară, așa cum cereau insistent cei ce s-au insinuat în fruntea culturii române călărind pe creasta de val stârnită de revoltații care l-au dat jos pe Ceaușescu în decembrie albastru. Ceaușescu trebuia să cadă, fără îndoială, dar nu ca să vină la pupitrele conștiinței românești profesorii de antieminescianism, de antiromânism etc. și nici pentru ca unii să poată visa liber la un plan de o așa de teribilă zdruncinare a poporului român încât să nu-și
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
sale, unde se afla alături de bunii săi colegi de la Centrul de Istorie și Civilizatie Europeană - Iași al Academiei Române. Pe 6 iunie ar fi împlinit 74 de ani. Durerea este grea. O tragedie pentru istoriografia românească, ai cărei stâlpi de rezistență cad rând pe rând, lasând loc liber brigăzilor roșii de epigoni și venetici. Gh. Buzatu a fost un cavaler neîntrecut al Adevarului absolut. Un mare luptător pentru cauza națională. După mine, Profesorul Gheorghe Buzatu a fost și rămâne expresia desăvârsita a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Ploiești Est. Prăbușirile imenselor „păsări de oțel”, lovite mortal de focul armelor de toate calibrele ce fuseseră concentrate pentru a asigura apărarea antiaeriană a rafinăriilor, au sporit daunele înregistrate în acea după-amiază, două dintre aeronavele inamice doborâte pe parcursul teribiei încleștări căzând peste clădirile uzinei de impregnat traverse, ce s-au transformat aproape instantaneu un morman de ruine fumegânde, în timp ce, pe linia curentă dintre stațiile Ploiești Sud și Teleajen, un alt avion a percutat vagoanele unui tren german încărcat cu muniție, făcând
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
Emil Brumaru De degetul tău lung subțire Ca să nu cadă căci se strică Prins de-a paianjenilor fire Și-i lins-prelins de melcii umezi Și-i umilit printre furnice Mă amăgeam c-o să te-ncumeți Unghia crinii să-i despice Să-i taie-n aer ca pe-o sticlă Lăsînd
M-apropiam cu-atîta frică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12130_a_13455]
-
vine momentul când tragi de lesă. În cele din urmă de tine depinde. Marea bucurie este să vezi ce se întâmplă dacă lași lesa din mână. Câinele sau personajele fug pe unde apucă, mușcă pe cine pot, sar în copaci, cad în lacuri, se udă și tu îi lași. Asta-i bucuria când scrii o piesă - s-o lași liberă și s-o ții totuși în lesă.' Dacă știm atât de puține despre eroii lui Pinter, aceasta e deliberat: îUn om
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
pe care criticul o acuză de totală lipsă de umor: îPe timpul celor treizeci de minute de flecăreală banală, incredibil de plicticoasă, se fac nenumărate pauze, eroii se sucesc, aruncă priviri ucigătoare, răsuflă greu, se ridică și se așează iar; cade cortina în final. Reacția criticii a fost amestecată. Unii n-au văzut nimic în piesă. Printre susținători, Alistair Macaulay de la Financial Times a fost cel mai uluit (și incoerent): "e poate important să spunem că a nu-l înțelege pe
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
vine momentul când tragi de lesă. În cele din urmă de tine depinde. Marea bucurie este să vezi ce se întâmplă dacă lași lesa din mână. Câinele sau personajele fug pe unde apucă, mușcă pe cine pot, sar în copaci, cad în lacuri, se udă și tu îi lași. Asta-i bucuria când scrii o piesă - s-o lași liberă și s-o ții totuși în lesă.' Dacă știm atât de puține despre eroii lui Pinter, aceasta e deliberat: îUn om
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
pe care criticul o acuză de totală lipsă de umor: îPe timpul celor treizeci de minute de flecăreală banală, incredibil de plicticoasă, se fac nenumărate pauze, eroii se sucesc, aruncă priviri ucigătoare, răsuflă greu, se ridică și se așează iar; cade cortina în final. Reacția criticii a fost amestecată. Unii n-au văzut nimic în piesă. Printre susținători, Alistair Macaulay de la Financial Times a fost cel mai uluit (și incoerent): "e poate important să spunem că a nu-l înțelege pe
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
scrisă, tot la persoana întîia; trebuie să aibe ceva de poem; un lirism intens, o frază ritmată. Mai tîrziu. Am recitit versuri de Eminescu. Din ce în ce sînt mai sigur că trei sferturi din ele au devenit ilizibile, au căzut. Multe par siropoase. De un sentimentalism, de un sentimentalism! Acum patru sau cinci ani cînd era la noi furia romanelor de dragoste (Camil Petrescu, Holban, M. Sebastian, M. Eliade, M. Celaria, Ionel Teodoreanu, O. Șuluțiu, D. Petrașincu, Lucia Demetrius etc.
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
capăt al lumii într-altul, pentru că s-a făcut ziuă de atîta ninsoare și pentru că ultimul corb a murit înghețat. Nu ne-a rămas decît să așteptăm sub gelatina pufoasă a doua naștere a lumii din mîna aceasta de cuvinte căzute pe asfalt. Nu-i de glumit cu semnele divine: cei care vreți să vă citiți urmele pașilor pînă dincolo nu veți cunoaște taina. De fiecare dată cînd murim îngerul ne risipește urmele pe cer, astfel încît să nu mai regăsim
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
corb, de ciută, de urs, de cimpanzeu. Totul va dura abia o fracțiune de secundă, ploaia topindu-ne pînă la călcîi. Cu ultima zdreanță de carne vom face reverența și-apoi ne vom retrage tiptil înainte ca din cer să cadă peste lume cenușa molcomă a trupurilor noastre. Prea tîrziu E tîrziu, dar încă prea devreme, n-avem dinți ca să mușcăm din noapte n-avem buze îndestul de coapte care să rodească sub blesteme. E prea mult, dar încă nu-i
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
de coapte care să rodească sub blesteme. E prea mult, dar încă nu-i de-ajuns, trebuie să mai murim o dată, neaua să se-aștearnă, maculată, peste trupul drept, cu sînge uns, ca să îl putem vedea pe Cine nu se cade a-L vedea oricum, scrijelind cu pașii sfinți pe drum păsări fără gheare și jivine adormite-n sînul lui Avram, păcătoși nerăbdători să piară, ucigași cu chipuri de Fecioară și creștini angelici puși la ham. E tîrziu, dar încă prea
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
machen (Nu regreta - fă mai bine). în adevăr. Altfel nici n-ai încotro. Cu cele mai calde salutări, P. Zarifopol [P.S.] Ce faci cu scrisul? Nu-l lăsa. Era în Italia un prinț care îmbălsăma pe toți dușmanii care-i cădeau în labă și în fiecare zi îi vizita cu mare plăcere. Scrisul unei întâmplări dureroase e ca îmbălsămarea dușmanilor. Scăparea e definitivă și pipăită. Mai întâi se impun unele precizări de istorie literară. Articolul lui Paul Zarifopol - Obsesiile lui Stendhal
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
Cornelia Maria Savu Șapte sute treizeci de pași pentru Piter și Andrei Bitov șapte sute treizeci de pași pînă să cadă satîrul și literaturile mari pot sfîrși într-un scîncet pe marginea drumului - moartea se uită la tine de-aproape ca o cusătoreasă mioapă de la țară tocmai de-aceea te-am adus la piter spune andrei și sparge dintr-o privire
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
apă la moară sub puntea pe care trec înfrățiții cu dracul tocmai de-aceea te-a adus la piter strigă liova călare pe leu și sparge într-o beție grozavă toate ferestrele casei pușkin - șapte sute treizeci de pași pînă să cadă satîrul spaima din literaturile mari ne zvîcnește aurită sub tîmple - nouă ne dau locuri de veci direct în istorie și ne-ngroapă-n picioare ca pe regii barbari cu arme și cai pregătiți din care numai dumnezeu poate face lucruri
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]