2,636 matches
-
evul mediu. „Cum vânătoruntinde-n crâng La păsărele brațul, Când ți-oi Întinde brațul stâng, Să mă cuprinzi cu brațul...” Cei doi formează un cuplu fericit, supus legilor pământene, fundamental deosebite de legea după care trăiește Luceafărul. Chiar dacă acceptă iubirea pământeană, Cătălina aspiră totuși la iubirea ideală pentru Luceafăr pentru că: „O, de luceafărul din cer/ M-a prins un dor de moarte”. Acest „dor de moarte” ilustrează dualitatea ființei pământene, aspirația umană spre absolut, atracția către ființa astrală, ideală. Pasiunea ei este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-l faci Împărăție", a geniului militar/ a cezarului: „Iți dau catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pămăntu-n lung și marea-n larg...” Demiurgul păstrează pentru final argumentul zdrobitor, dovedindu-i Încă o dată Luceafărului superioritatea și În iubire, față de muritoarea Cătălina: „Și pentru cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă/ Spre-acel pământ rătăcitor/ Și vezi ce te așteaptă". Partea a patra este structurată simetric față de prima; planul terestru și cel cosmic se interferează. Idila Cătălin — Cătălina are loc Într-un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În iubire, față de muritoarea Cătălina: „Și pentru cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă/ Spre-acel pământ rătăcitor/ Și vezi ce te așteaptă". Partea a patra este structurată simetric față de prima; planul terestru și cel cosmic se interferează. Idila Cătălin — Cătălina are loc Într-un cadru romantic, peisajul este umanizat, este specific eminescian, scenele de iubire au loc departe de lume, sub ramurile de tei Înflorite, În singurătate și liniște, În pacea codrului, sub lumina blândă a lunii. Dragostea lui Cătălin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
altă lumină decât aceea din partea a doua a poemului. Pasiunea iubirii, constituirea cuplului adamic, Îl scot pe Cătălin din ipostaza terestră: „Miroase florile-argintii/ Și cad, o dulce ploaie,/ Pe creștetele-a doi copii/ Cu plete lungi, bălaie".„Îmbătată de amor", Cătălina mai are nostalgia iubirii Luceafărului și-i adresează a treia chemare, dar de data aceasta nu prin somn, ca unei stele a norocului: „Cobori În jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază,/ Pătrunde-n codru și În gând,/ Norocu-mi luminează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
treabă.” „Da’ ce vrei mări...” În loc de „dar” se justifică prin aceeași intenție a poetului de a coborî și prin limbaj pe cei doi În spațiul terestru efemer. Un apel la limba vorbită Într-un spațiu cunoscut era de așteptat. Când Cătălina Îi vorbește despre „dorul (ei) de luceferi”, limbajul devine solemn, fonetismele populare dispar. În strofele 58, 59 aceste limpeziri de limbaj sunt evidente. „Dar un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dă orizont nemărginit Singurătății mării. Și tainic genele le plec
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
limpeziri de limbaj sunt evidente. „Dar un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dă orizont nemărginit Singurătății mării. Și tainic genele le plec, Căci mi le Împle plânsul Când ale apei valuri trec Călătorind spre dânsul;” Aceste cuvinte sunt rostite de Cătălina atunci când Îl respinge oarecum, fără convingere, pe Cătălin. Termenul „asameni” din strofa 76: „Tu vrei un om să te socoți / Cu ei să te asameni?...” nu se justifică numai prin nevoia de a realiza o rimă perfectă. Demiurgul se află
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cele existente au darul amplificării valorii expresive a textului. Ele relevă acțiuni, procese care au avut loc, cu un ecou deosebit În sufletul receptorului. Cele mai multe din aceste substantive apar În replicile rostite de Luceafăr (chemarea, nemurirea, sărutare, nemuririi, privire, iubire). Cătălina rostește două dintre ele: „privirea” și „uitării”, Demiurgul două: „prigoniri” și „cântare”. În final, fascinat și Cătălin de lumea nemuririi rostește cuvintele: „gândirile”, „durerea”, „iubirea”, pe care le ia, cu siguranță de la Hiperion. Adjectivul stă deseori În fața substantivului și dă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fi o metaforă a aspirației lumii veșnice către lumea pământeană? 3. Chiar somnul fetei este o metaforă, dacă se admite că somnul e o presimțire a morții: „Iar ea vorbind cu el În somn, Oftând din greu suspină...” Prin somn, Cătălina intră În relație cu lumea nemuritoare, de fapt cu lumea de dincolo de moarte. 4.În strofa: „Privea În zare cum pe mări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări / Corăbii negre duce...” există o bogată sugestie metaforică. Marea este o metaforă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
oricare dintre sfere, atracția reciprocă este mortală. În această ipostază, Luceafărul devine o metaforă a iubirii absolute. 8. Cătălin este, nici mai mult, nici mai puțin, decât pajul Cupidon din poezia cu același titlu a autorului „Luceafărului”. El invită pe Cătălina la un spectacol al vieții care nu poate fi refuzat. Și Cătălin este o proiecție onirică, la fel ca și Luceafărul, Însă la un alt nivel, cel terestru. Eul este un simbol al Întruchipării sentimentului de dragoste, ori, mai simplu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
folosită la hamburgherii tip junk-food. Pe scena concertului din 1982, Steve Vai își scurtează pletele cu o foarfecă, în timp ce ansamblul cântă piesa dedicată lui (Stevie’s Spankingă. Și așa mai departe, nici un moment de plictiseală... SCRISOARE PENTRU MELOMANI Victor ESKENASY Cătălina Butcaru și discul ei de debut Divine Art, o casă britanică de discuri cunoscută până acum grație recondiționărilor excepționale ale unor înregistrări istorice, a lansat o nouă serie consacrată unor tineri interpreți de talent și luna aceasta am avut surpriza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
casă britanică de discuri cunoscută până acum grație recondiționărilor excepționale ale unor înregistrări istorice, a lansat o nouă serie consacrată unor tineri interpreți de talent și luna aceasta am avut surpriza și plăcerea să o descopăr între ei pe pianista Cătălina Butcaru. Mă grăbesc să vă semnalez discul fiindcă ocaziile de a vorbi despre înregistrările unor interpreți români sunt rare, în primul rând deoarece nu există nici o politică editorială consecventă de a-i promova în lume, pentru a nu mai vorbi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
deoarece nu există nici o politică editorială consecventă de a-i promova în lume, pentru a nu mai vorbi de o piață românească a discului clasic. Să fie nevoie și aici de soluția miracol, o comisie prezidențială? Discul de debut al Cătălinei Butcaru, cu un program sofisticat, Sonata No. 1 de Alban Berg, Oglinzile lui Maurice Ravel și Humoresca, op. 20 a lui Schumann, mi se pare remarcabil și m-a atras atât prin interpretare, cât și prin sonoritate. Nu este deloc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
prin interpretare, cât și prin sonoritate. Nu este deloc ușor să răzbați pe piața internațională a discului și, stând de vorbă cu tânăra pianistă, într-un interviu pentru Europa Liberă, am aflat istoria înregistrării. Cu ocazia unui recital la Londra, Cătălina Butcaru a întâlnit un cunoscut producător, Misha Donath, care a lucrat, între alții, cu Rudolf Serkin, Alfred Brendel și Radu Lupu. Donath a revenit să o asculte la Viena, după care i-a propus să colaboreze la proiectul discului apărut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
după care i-a propus să colaboreze la proiectul discului apărut acum la Divine Art și înregistrat în condițiile acustice perfecte ale sălii Wigmore din Londra. Născută la Constanța, unde a studiat de la vârsta de cinci ani cu Victoria Nițu, Cătălina Butcaru a fost apoi eleva Olgăi Szel la Școala „George Enescu“, la București, unde a fost îndrumată și de Aurora Ienei și Dan Grigore. Șansa unei cariere internaționale i-au dat-o însă studiile, începute la 17 ani, la Universitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
guru al lumii pianistice vieneze și a format practic toată pleiada de profesori care au predat pian la Facultatea de Muzică din Viena, din anii ’60-’70, printre elevii săi celebri figurând Alfred Brendel și Friedrich Gulda“. În același interviu, Cătălina Butcaru îmi spunea că studiile la Viena i-au adus „rigurozitate stilistică, pedanterie și o abordare mai exactă nu numai prin prisma piesei în sine, dar privită în ansamblul cultural al unei epoci... Abordarea stilistică a fost punctul forte al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
accesul la marea muzică, la muzica marilor maeștri dinainte de război și din anii ’50.“ Meira Farkas a studiat și cântat cu Wilhelm Kempff, iar în perioada ei americană, cu interpreți legendari ca Pablo Casals sau Rudolf Serkin. De la Meira Farkas, Cătălina Butcaru a învățat „multă muzică de cameră, și-a perfecționat frazarea, marile structuri, modul de formare a sunetului“. O a treia întâlnire decisivă a fost cu pedagogul rus, stabilit în Austria, la Graz, în 1991, Alexandr Satz, „o personalitate covârșitoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
a treia întâlnire decisivă a fost cu pedagogul rus, stabilit în Austria, la Graz, în 1991, Alexandr Satz, „o personalitate covârșitoare“, elev al unui pianist legendar, Vladimir Sofronițki. Celor trei maeștri care au avut un rol decisiv în viața ei, Cătălina Butcaru îl adaugă admirativ pe Dmitri Bașkirov, alt mare muzician cu „o cultură a sunetului fantastică, o reprezentație sonoră și cunoștințe estetice foarte solide, în plus, o personalitate vulcanică“. Interesată și angajată, dincolo de repertoriul solo, în muzica de cameră și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
îl adaugă admirativ pe Dmitri Bașkirov, alt mare muzician cu „o cultură a sunetului fantastică, o reprezentație sonoră și cunoștințe estetice foarte solide, în plus, o personalitate vulcanică“. Interesată și angajată, dincolo de repertoriul solo, în muzica de cameră și lied, Cătălina Butcaru îmi evoca în mod vădit cu plăcere și întâlnirea cu violoncelistul Valentin Erben. „Venită la 17 ani în Viena și neavând un pian sau posibilități de studiu, prin diverse cunoștințe am cunoscut o doamnă în casa căreia am putut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Ulterior, am aflat că este un mare muzician și de atunci am început să cântăm împreună. A fost o pură întâmplare, iar Erben a devenit, dacă vă puteți închipui, primul meu partener în muzica de cameră.“ În momentul de față, Cătălina Butcaru exersează și dă concerte în Austria, între proiectele ei aflându-se un nou disc, cu sonate de Schubert. În viitorul imediat, va putea fi ascultată, în mai, acompaniindu-l pe baritonul Jacek Strauch în ciclul Frumoasa Magelone de Brahms
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Didactica limbii și literaturii române în școala cu deficiențe de auz Prof. Cătălina Costandache Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Cultura și cunoașterea se află într-o permanentă dinamică a contrariilor care antrenează schimbări majore și în profilul mental specific omului. Educația rămâne o șansă pentru fiecare individ la o viață normală și frumoasă
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
să le zicem cuvinte cheie: „pace”, „eterna pace”, „somnul”, „armonia”, „echilibrul”, „cumpăna gândirii” etc., vom înțelege cât de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul fetei (Hyperion); dintre dorul (sau desideratul) prințesei și norocul ei terestru. Etimologia latină a cuvîntului desiderat: lipsă de stea ! În limba română a sec. al XVI-lea, deșiră înseamnă dorește. Fata de împărat simte aceeași
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
derivă din tendința spre echilibru a forțelor opuse, ceea ce este tot una cu mișcarea, cu dinamica existentului. Tensiunea între contrarii „conferă unitatea de structură a lumii” (Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, II, Ed. Eminescu, 43 1987). Hyperion și Cătălina sunt entități energetice incompatibile. Realizarea unității prin identificare (amândoi muritori sau amândoi celești) ar anula sistemul însuși, adică acea structură de opoziții și contrarietăți, simetrii și disimetrii ce tind mereu spre echilibru, sau, cum nota poetul în „caietele fiziografice” (Fragmentarium
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lipse în altă parte, iar suma energiilor din univers rămâne constantă. Eminescu preia o cunoscută lege din fizică, Mayer Clausius, transpusă de altfel și în versurile din Luceafărul: „Un soare de s-ar stinge-n cer/ S aprinde iarăși soare”. Cătălina privește în sus, Hyperion privește în jos, iar între cele două lumi ochiul apare drept „cumpănă de lumini”, altă metaforă pentru echilibrul între viață și moarte, efemer și etern, noroc și nemurire. Dacă nu ar părea că forțăm biografia, am
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să le zicem cuvinte cheie: „pace”, „eterna pace”, „somnul”, „armonia”, „echilibrul”, „cumpăna gândirii” etc., vom înțelege cât de greșită a fost absolutizarea contradicției (romantice !) din gândirea poetului, în defavoarea armoniei, păcii și a echilibrului dintre termeni, adică, aici, dintre ființa terestră (Cătălina) și personajul cosmic din visul fetei (Hyperion); dintre dorul (sau desideratul) prințesei și norocul ei terestru. Etimologia latină a cuvîntului desiderat: lipsă de stea ! În limba română a sec. al XVI-lea, deșiră înseamnă dorește. Fata de împărat simte aceeași
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
derivă din tendința spre echilibru a forțelor opuse, ceea ce este tot una cu mișcarea, cu dinamica existentului. Tensiunea între contrarii „conferă unitatea de structură a lumii” (Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, II, Ed. Eminescu, 43 1987). Hyperion și Cătălina sunt entități energetice incompatibile. Realizarea unității prin identificare (amândoi muritori sau amândoi celești) ar anula sistemul însuși, adică acea structură de opoziții și contrarietăți, simetrii și disimetrii ce tind mereu spre echilibru, sau, cum nota poetul în „caietele fiziografice” (Fragmentarium
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]