1,623 matches
-
abandonată imediat după instaurarea regimului comunist și care actualmente a fost reluată cu sârg și cu multă însuflețire de câțiva călugări și măicuțe, care continuă să țină aprinsă flacăra credinței localnicilor Maglavitului și a comunelor din împrejurimi. 6. Debarcaderul de la Calafat, oraș situat la mai putin de 30 km de comuna Cetate, unde se pot petrece vacanțe plăcute, se poate admira panorama oferită de malul românesc al Dunării și cel bulgăresc, corespunzător orașului Vidin, nume întipărit adânc în istoria locurilor, legat
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
S -V a județului Dolj este stabatutî de Dn 55A Calafat-Bechet. Se învecinează cu : -N : comună Seaca de Câmp ; -E : comună Ghidici ; -S : Fluviul Dunărea ; -V : comună Poiana Mare ; Distanță dintre localitatea Piscu Vechi și orașele mai apropiate, Băilești și Calafat, este de 26 km și respectiv 22km, iar fata de Municipiul Craiova comună Piscu Vechi se află la 90 km. Comună Piscu Vechi are o suprafata totală 2562 ha și este compusă din două sate: Piscu Vechi și Pisculeț. Pe
Comuna Piscu Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300412_a_301741]
-
cultural, bibliotecii comunale, cinematografului (existent între anii 1959 - 1989) și muzeului local (existent între anii 1979 - 1989). Cultul religios este predominant ortodox. Comunicațiile sunt asigurate de căile rutiere modernizate DC 5 via Radovan, sau via Segarcea, de calea ferată Craiova - Calafat cu legătură la stația halta Dealu Robului.
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Poiana Mare (reședința), Tunarii Noi și Tunarii Vechi. În localitate există 3840 de gospodării, iar peste 98% din locuitori s-au declarat români la recensământul din 2002. Se situează la 12 kilometri de Calafat și la 85 kilometri de Craiova. O linie ferată străbătută de o locomotivă diesel leagă Poiana Mare de Golenți, satul de unde trenul poate merge în două sensuri: Calafat și Craiova. Principala atracție turistică este pădurea Ciurumela—Poiana Mare (la 5
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
declarat români la recensământul din 2002. Se situează la 12 kilometri de Calafat și la 85 kilometri de Craiova. O linie ferată străbătută de o locomotivă diesel leagă Poiana Mare de Golenți, satul de unde trenul poate merge în două sensuri: Calafat și Craiova. Principala atracție turistică este pădurea Ciurumela—Poiana Mare (la 5 km. de Poiana Mare, în trupul de pădure Piscu - Tunari, pe DN 55A Calafat—Bechet—Cernavodă), rezervație forestieră, reprezentând o veche pădure de salcâmi, apreciată pentru conținutul lemnos
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
diesel leagă Poiana Mare de Golenți, satul de unde trenul poate merge în două sensuri: Calafat și Craiova. Principala atracție turistică este pădurea Ciurumela—Poiana Mare (la 5 km. de Poiana Mare, în trupul de pădure Piscu - Tunari, pe DN 55A Calafat—Bechet—Cernavodă), rezervație forestieră, reprezentând o veche pădure de salcâmi, apreciată pentru conținutul lemnos și pentru dimensiunile arborilor. Pădurea are o vechime de peste 100 de ani și se întinde pe o suprafață de 8 - 10 ha. Pădurea Ciurumela sau Grădina
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
mai denumit-o localnicii, este situată în partea de sud-vest a Olteniei, în județul Dolj, în aria majoră a luncii fluviului Dunărea, între com. Poiana Mare, sat. Tunarii Vechi și com. Piscu Vechi, la distanța de 20 Km de orașele Calafat și 85 Κm de Craiova. Suprafața ocupată este de 10 ha, pe care s-a instalat activ salcâmul - Robinia pseudacacia - specie exotică, originară din continentul nord american, statul Virginia și Kentuky - SUA; vegetează pe soluri nisipoase, evoluate, cu mult humus
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
aici, în acest punct ,salcâmul și-ar fi găsit a doua patrie. În timpul primului război mondial, într-unul din arborii de mari dimensiuni, armata ar fi instalat un observator din care se puteau vedea mișcările de trupe pe calea ferată Calafat - Craiova, în direcția Moțăței. Unul din asemenea exemplare se mai află și astăzi la fața locului, grav afectat de trecerea vremii. În timp, arboretul de salcâm din Ciurumela s-a degradat fiziologic și în anii 1973 - 1975 a fost tăiat
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
zona de pește Dunăre.Când apele Dunării au înghețat un anume tunar, pe nume Stan, fără să îl înștiințeze pe domnitor, a plecat cu bateria să de tunuri ( construite cu țevi din lemn de cireș ) spre malul Dunării, unde între Calafat și Ciuperceni, a început să tragă cu ghiulele în oastea otomană care se îndrepta pe Dunărea înghețată spre teritoriul românesc. Spărgându-se gheață, turcii s-au înnecat în apele reci ale Dunării. Domnitorul Mihai Viteazul observând la un moment dat
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
Iepure”. Dobridorul este un sat mic de câmpie cu o suprafață de 2400 de hectare: „vatra satului” ocupă aproximativ 200 de hectare. Este așezat pe drumul care leagă comunele Moțăței și Plenița, la 34 km nord de Dunăre și de Calafat. Este străbătut de pârâul Cristalinul (sau Balasanul) care, din cauza mersului sinuos, este poreclit de localnicii olteni „Coțobâțul”. De-a lungul văii părâul dă naștere unor bălți (Balta Ticăi, Balta Fevroniei, Balta Grădinarului ș.a.) și mlaștini pline de papură, broaște și
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
pentru parașutare în România și 50 pentru susținerea lor logistică de la bazele de pornire. Parașutările au început în noaptea de 1 spre 2 octombrie 1952. Au fost lansați Mircea Popovici împreună cu Alexandru Tănase din Băbeni - Vâlcea, într-o zonă de lângă Calafat (au făcut parte din echipa parașutată „Robert"). Apoi au mai fost parașutate alte trei echipe: la 1 iulie 1953, echipa „Pascal", formată din Gheorghe Gheorghiu, Constantin Gigi și Făt Savu, în Munții Apuseni; echipa „Jaques", formată din Ion Samoilă, Ion
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
zona marilor drumuri comerciale, sau pe văile râurilor. Sunt de amintit principalele orașe cu fortificații ale țării: Câmpulung, Argeș, Râmnicu Vâlcea și - o vreme - Severinul. Craiova și Târgu Jiu erau doar niște sate. Între porturile mai însemnate sunt de amintit Calafat, Giurgiu, Orașul de Floci și Brăila. Tradiția menționează că și Târgoviștea și Buzăul au fost întemeiate de Negru vodă (cel mai probabil Basarab). Curțile domnești și clădirile din piatră aflate în Câmpulung au fost reconstruite de către urmașul lui Basarab, Nicolae
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
ajungeau mai mult în visteria domnească, iar o vreme fuseseră necesari plății tributului către suzeranul ungar. Negustorii ardeleni aveau la dispoziție trei drumuri comerciale: Brașov - Bran - Rucăr - Câmpulung (unde plăteau tricesima) - Giurgiu, Brașov - Pasul Buzău - Brăila și Sibiu - Turnu Roșu - Calafat. Aceștia vor fi avut și ei privilegiile lor, ca mai târziu, căci actul lui Vladislav I către brașoveni din 1368 le întărea "„vechile lor libertăți”". Dinspre sud, în Țara Românească ajungeau negustorii greci și cei ragusani, care încă din 1349
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
de aluviuni și 200 de miliarde m³ de apă. De asemenea, prezintă importanță deosebită pentru: navigație, hidroelectricitate, piscicultură, furnizând apă pentru industrie, agricultură, populație. În Lunca Dunării se află multe așezări printre care 18 orașe, (Moldova Nouă, Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina), fiind traversată de cinci șosele și trei căi ferate. În anii socialismului, s-au făcut desecări de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
s-a ridicat la 11.000 persoane. Aproximativ 5% din producția mondială de cupru provine de aici. Bor se află la aproximativ 182 km de Craiova, la aproximativ 132 km de Drobeta Turnu Severin și la aproximativ 93 km de Calafat. Bor este înconjurat de multe locuri frumoase, cum ar fi stațiunile curative Banjsko Polje și Banja Brestovačka, lacul Jezero Borsko, muntele Stol, și este foarte aproape de muntele Crni Vrh (Vârfu Negru). Figurine antropomorfe și zoomorfe aparținând culturii neolitice Bubanj-Salkuca au
Bor, Serbia () [Corola-website/Science/308208_a_309537]
-
de internare, stabilind altele noi, astfel: pentru refugiații militari polonezi cu grade inferioare, la Turnu - Severin (108 ofițeri și 639 de trupă), Târgu - Jiu (?), Râmnicu - Vâlcea (18 ofițeri și 570 de trupă), Craiova (48 de ofițeri și 1.301 trupă), Calafat (44 de ofițeri și 1.300 de trupă), Caracal (86 de ofițeri și 810 de trupă), Slatina (16 ofițeri și 624 de trupă), Pitești (17 ofițeri și 478 de trupă), Râmnicu - Sărat (3 ofițeri și 437 de trupă), Câmpulung Muscel
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Liturghiei și regulilor Bisericii Armene. În perioada celui de-al doilea război mondial, primejduindu-și libertatea și chiar viața, pr. Biberian a acordat asistență medicală, religioasă și materială celor circa 1.500 prizonieri armeni din URSS, încarcerați în lagărele din Calafat, Timișoara și Slobozia. El i-a ajutat pe prizonierii armeni, prin intermediul donațiilor Consiliului Eparhial, cu alimente, îmbrăcăminte, bani și cărți. Conform revistei armenilor din România, "Ararat", pr. Biberian a fost inițiat la 9 februarie 1948 în loja masonică "Osiris nr.
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
Școlii Normale din Craiova (azi Colegiul Național „Ștefan Velovan”), unde va absolvi în anul 1914. Se întoarce în satul natal unde se va dedica carierei de învățător, însă odată cu intrarea României în război a fost mobilizat la Regimentul 31 infanterie Calafat în compania condusă de plutonierul Nicolae Ciupitu. Pe câmpul de luptă al Ardealului, tânărul sublocotenent a dovedit curaj și destoinicie. Soarta schimbătoare a războiului îl duce pe Jienescu în vara lui 1917 în zona bătăliilor de Mărăști și Mărășești. Făcea
Gheorghe Jienescu () [Corola-website/Science/307424_a_308753]
-
minieri) a Marinei ruse de la Kronstadt (Golful Finic), baza flotei ruse din Marea Baltică. După absolvirea acestor cursuri, s-a reîntors în România și a participat în cadrul Flotilei, la operațiunile navale ale Războiului de Independență, luptând în cadrul bateriilor de coastă de la Calafat și remarcându-se în mod deosebit, în octombrie 1877, cu ocazia executării celui dintâi baraj românesc de mine pe Dunăre, cu material rusesc, în Ostrovul Nedeia (km 703), operațiune de pionierat pentru Flotila Română. În anul 1878 a fost înaintat
Emanoil Koslinski () [Corola-website/Science/307462_a_308791]
-
ca ofițer de stat major al Marinei, la data de 1 aprilie 1877, maiorul Maican a primit pentru a doua oară comanda Flotilei Române, iar apoi la 28 aprilie 1877 i s-a încredințat și comanda bateriilor de coastă de la Calafat (formate din 16 tunuri și 12 mortiere de 120 mm). În această din urmă calitate, el s-a distins, la 7 noiembrie 1877, în operațiunea de scufundare a unei grupări de nave otomane, la care a participat direct. Pentru activitatea
Nicolae Dimitrescu-Maican () [Corola-website/Science/307468_a_308797]
-
navei „Ștefan cel Mare” pe care o va conduce până în preajma izbucnirii Războiului de Independență. După declanșarea Războiului pentru Independență din 1877, flotila română a primit misiunea de acoperire strategică a Dunării și s-au înființat bateriile de coastă de la Calafat care, prin Ordinul nr.4161 al Ministerului de Război, au fost încadrate cu ofițeri din Corpul Flotilei, printre care s-a numărat și cpt. Vasile Urseanu. El a fost numit pe rând la comanda bateriilor „Elisabeta” și „Mircea”, primind apoi
Vasile Urseanu () [Corola-website/Science/307471_a_308800]
-
cu ofițeri din Corpul Flotilei, printre care s-a numărat și cpt. Vasile Urseanu. El a fost numit pe rând la comanda bateriilor „Elisabeta” și „Mircea”, primind apoi misiunea de a instala Bateria de artilerie nr. 6 "Renașterea" din regiunea Calafat, destinată să oprească debarcarea turcilor pe malul românesc și a atacat bateriile otomane din Vidin la 14 iunie 1877. În același timp, a comandat yachtul „Ștefan cel Mare” și a fost însărcinat cu organizarea de detașamente de nave comerciale la
Vasile Urseanu () [Corola-website/Science/307471_a_308800]
-
Serbia și România și este de asemenea centrul administrativ al Regiunii Vidin. Vidin este cel mai important port la Dunăre din vestul Bulgariei, aflat pe una dintre cele mai sudice secțiuni a fluviului. Un complex de feribot, legând Vidin de Calafat pe malul celălalt al fluviului, se află la 2 km de oraș. Complexul urmează să fie înlocuit cu un pod peste Dunăre, a cărui construcție se va finaliza probabil în 2011. La recensământul din 2011, populația orașului Vidin era de
Vidin () [Corola-website/Science/303172_a_304501]
-
al lui Gâgă", "Limbă" - culege și învață primele cântece populare și lăutărești. Studiază la Liceul „Elena Cuza” din Craiova, unde profesoara de muzică, Elena Simionescu, îi cultivă dragostea pentru cântecul lăutăresc și mai ales pentru romanță. După un periplu la Calafat și Corabia, în 1936, din cauza situației financiare precare, și-a părăsit soțul - compozitorul și profesorul de muzică Romeo Rădescu - stabilindu-se la București. În ianuarie 1936 sosește în București. Aici, se înscrie, cu ajutorul cântărețului Petre Alexandru (soțul Miei Braia), la
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
și Muntenia și organizarea unei structuri navale unitare ce s-a numit Corpul Flotilei. Prima flotilă militară a statului român a avut în compunere 6 salupe-canoniere și era dispusă în 6 baze, în porturile Chilia, Ismail, Galați, Brăila, Giurgiu și Calafat. NMS Delfinul este numele a primului din cele două submersibile cu acest nume ale Marinei Militare Române. Cel actual, numit tot „Delfinul” în memoria primului, a fost construit în URSS. Marina militară Română mai avea înainte de Al Doilea Război Mondial
Armata României () [Corola-website/Science/302830_a_304159]