1,485 matches
-
aplică decât anumitor substanțe complexe derivate ale cărbunelui incluse în anexa I. Notă N Clasificarea drept cancerigena nu se aplică dacă se cunoaște istoricul complet al rafinării și dacă se poate stabili că substanță din care se produce nu este cancerigena. Prezenta notă nu se aplică decât anumitor substanțe complexe derivate ale petrolului incluse în anexa I. Notă P Clasificarea drept cancerigena nu se aplică dacă se poate stabili că substanță conține mai puțin de 0,1 % greutate/greutate de benzen
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
se cunoaște istoricul complet al rafinării și dacă se poate stabili că substanță din care se produce nu este cancerigena. Prezenta notă nu se aplică decât anumitor substanțe complexe derivate ale petrolului incluse în anexa I. Notă P Clasificarea drept cancerigena nu se aplică dacă se poate stabili că substanță conține mai puțin de 0,1 % greutate/greutate de benzen (nr. IESCE 200-753-7). Dacă substanță este clasificată drept cancerigena, se aplică, de asemenea, nota E. Dacă substanță nu este clasificată drept
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
complexe derivate ale petrolului incluse în anexa I. Notă P Clasificarea drept cancerigena nu se aplică dacă se poate stabili că substanță conține mai puțin de 0,1 % greutate/greutate de benzen (nr. IESCE 200-753-7). Dacă substanță este clasificată drept cancerigena, se aplică, de asemenea, nota E. Dacă substanță nu este clasificată drept cancerigena, se aplică cel putin frazele S (2-)23-24-62. Prezența notă nu se aplică decât anumitor substanțe complexe derivate ale petrolului incluse în anexa I. Explicația notelor referitoare
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
nu se aplică dacă se poate stabili că substanță conține mai puțin de 0,1 % greutate/greutate de benzen (nr. IESCE 200-753-7). Dacă substanță este clasificată drept cancerigena, se aplică, de asemenea, nota E. Dacă substanță nu este clasificată drept cancerigena, se aplică cel putin frazele S (2-)23-24-62. Prezența notă nu se aplică decât anumitor substanțe complexe derivate ale petrolului incluse în anexa I. Explicația notelor referitoare la etichetarea preparatelor Notele care figurează alături de limitele de concentrație au următoarea semnificație
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
de concentraçăo 1 JO 196, 16.8.1967, p. 1. 2 JO L 13, 15.1.1994, p. 1. Vezi, de asemenea, Directivă 93/105/CE (JO L 294, 30.11.1993, p. 21). 3 Este indicată categoria corespunzătoare substanței cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (1, 2 sau 3).
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
o substanță chimică cu un nucleu aromatic, care la temperatura camerei se află în stare de agregare lichidă. El a fost pentru prima oară sintetizat în anul 1834 de Eilhard Mitscherlich. ul are formula chimică CHNO, el este toxic, probabil cancerigen, din punct de vedere chimic fiind stabil atât în mediu alcalin cât și în cel acid. Nitrobenzenul este o substanță lichidă incoloră, din cauza impurităților apare practic de culoare gălbuie. El are un miros înțepător de migdale amare, fiind toxic. Nitrobenzenul
Nitrobenzen () [Corola-website/Science/319079_a_320408]
-
modificate din cauza lipsei de fibre, în colon se formează resturi de putrefacție care conțin compuși carcinogeni. Prezența fibrelor face ca volumul fecal să fie mai mare iar timpul de tranzit intestinal să fie mai redus, ceea ce scade șansele substanțelor mutagene, cancerigene, de a acționa asupra epiteliului intestinal.
Fibre alimentare () [Corola-website/Science/319100_a_320429]
-
în trei bataluri din spatele fabricii, la o distanță de câțiva zeci de metri de Târnava Mică. Aspectul acestor deșeuri este cel al unui „balast” oarecare, dar în componența lui există, pe lângă alte metale grele, crom hexavalent - o substanță care este cancerigenă. Cu timpul, aceste reziduuri au tot fost depozitate, iar în prezent acestea arată ca niște veritabili munți de steril. S-a estimat că aici s-ar afla circa 2,5 milioane de tone de material rezidual. În anul 2008, ministrul
Combinatul chimic Târnăveni () [Corola-website/Science/321252_a_322581]
-
este denumirea uzuală pentru un grup de câteva sute de substanțe cu structură chimică și proprietăți biologice asemănătoare (dibenzo-p-dioxine policlorurate PCDD). Toate aceste substanțe au potențial toxic și cancerigen. Cea mai toxică și cea mai studiată este "2,3,7,8 tetraclorodibenzo-p-dioxin" (TCDD). Conținutul de dioxine este suma policlorodibenzo-para-dioxinelor (PCDD) și a policlorodibenzofuranilor (PCDF), exprimată în echivalente toxice ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru aplicarea TEF-OMS (factori de
Dioxină () [Corola-website/Science/321725_a_323054]
-
reduse pot fi periculoase. Pe durată îndelungată ele acționează negativ asupra sistemului corporal de imunitate, producând îmbolnăviri grave ale pielii, ale căilor respiratorii, ale glandei tiroide și ale aparatului digestiv. Prin încercări făcute pe animale s-au dovedit și efecte cancerigene. Cea mai cunoscută dioxină este tetraclorodibenzo-dioxina, - TCDD -, așa zisa "otravă Seveso" (toxină). Numele vine de la gravul accident chimic petrecut la Seveso. Chiar numai o milionime de gram (1/1.000.000) concentrație pe 1 Kg. de greutate corporală poate deveni
Dioxină () [Corola-website/Science/321725_a_323054]
-
frunzele de tutun, după un consum excesiv și de lungă durată prin fumat. Actiunea nocivă a tutunului se exercită prin cele 4.000 de substanțe chimice existente în frunze, dintre care 480 sunt toxice, iar peste 30 de compuși sunt cancerigeni. Principalii compuși toxici din fumul de țigară sunt: nicotina, gudronul, monoxidul de carbon, benzopirenul, diferiți alcaloizi, crezoli, piridine si elemente radioactive (cadmiu, poloniu). Potrivit unui studiu publicat în revista American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, fumatul dublează riscul
Tabagism () [Corola-website/Science/321006_a_322335]
-
cancer bucal (al limbii, gingiilor sau al planșeului bucal), faringian sau laringian - riscul este de 6 ori mai mare decat al populației nefumătoare; cancer pulmonar - fumatul este responsabil pentru 90% din cazurile de cancer pulmonar; cancer de vezică urinară - reziduurile cancerigene sau toxice sunt în parte evacuate prin urină, crescând riscurile de cancer al vezicii urinare; cancer al pancreasului; cancer renal; boli cardiovasculare (arterioscleroza, degradarea mușchiului cardiac, accident vascular cerebral, anevrism aortic) - riscul de deces prin boli coronariene este de 70
Tabagism () [Corola-website/Science/321006_a_322335]
-
peste tot. Primele utilizări medicale au existat deja la doar câțiva ani după inventarea laserului în 1960. Astfel în anul 1960 Endre Meșter a cercetat la Universitatea Semmelweis din Budapesta influență radiației laser asupra țesutului, în special cu privire la posibilul efect cancerigen. În acest scop el a iradiat pielea unor cobai, care a fost făcută accesibilă în prealabil prin raderea firelor de păr. Rezultatele experimentelor sale le-a interpretat anume, ca laserul examinat nu a avut niciun efect cancerigen, ci că părul
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
cu privire la posibilul efect cancerigen. În acest scop el a iradiat pielea unor cobai, care a fost făcută accesibilă în prealabil prin raderea firelor de păr. Rezultatele experimentelor sale le-a interpretat anume, ca laserul examinat nu a avut niciun efect cancerigen, ci că părul cobailor tratați s-a regenerat evident mai repede decât în grupul de control. În experimente viitoare ar fi descoperit chiar o epitelizare mai bună a unor răni greu de vindecat. Meșter a publicat rezultatele sale începând cu
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
moartea programată a celulelor (apoptoză) și repararea ADN-ului. Pe măsură ce afecțiunile se acumulează, riscul de cancer crește. Fumatul, în special al țigărilor, este, de departe, principalul factor care contribuie la cancerul pulmonar. Fumul de țigară conține peste 60 de substanțe cancerigene cunoscute, inclusiv radioizotopi din lanțul de dezintegrare a radonului, nitrozamină și benzpiren. De asemenea, nicotina pare să slăbească sistemul imunitar, reducând răspunsul acestuia la masele canceroase din țesutul expus. La nivelul țărilor dezvoltate, 90 % din decesele provocate de cancerul pulmonar
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
industrial de mare amploare, care a avut loc, la 10 iulie 1976, la un reactor chimic din incinta unei fabrici de pesticide din nordul Italiei. A fost eliberat în atmosferă un nor de dioxină, o substanță cunoscută pentru efectele ei cancerigene. 37.000 de persoane au intrat în contact cu aerul contaminat, au fost găsite mii de animale moarte, iar solul a fost contaminat. Zona afectată (circa 18 km) cuprindea în special orașul Seveso, aflat la 15 km de Milano, oraș
Accidentul de la Seveso () [Corola-website/Science/326847_a_328176]
-
nailon și poliesteri, fiind folosit ca înveliș peste hârtia fototermografică. Încă din preajma anului 2000, azotatul de plumb a început să fie folosit în cianurarea aurului. Azotatul de plumb este un agent oxidant, foarte toxic și este categorizat ca fiind "probabil cancerigen pentru oameni" de către Centrul Internațional de Cercetare a Cancerului. Prin urmare, compusul trebuie mânuit și păstrat în recipiente sigure pentru a preveni inhalarea, ingerarea și contactul cu pielea. Datorită naturii sale periculoase, aplicațiile limitate ale azotatului de plumb sunt sub
Azotat de plumb () [Corola-website/Science/326290_a_327619]
-
artificii. Azotatul de plumb este foarte toxic, iar ingerarea poate cauza otrăvirea cu plumb, acest fapt fiind valabil pentru toate sărurile de plumb. Toți compușii anorganici ai plumbului sunt clasificați de către Centrul Internațional de Cercetare a Cancerului (IARC) ca probabil cancerigeni pentru oameni. (Categoria 2A). Acestea au provocat cancer renal și glicoma la animale și cancer renal, cancer la creier și cancer la plămâni la oameni, deși cei studiați au fost expuși concomitent și arsenului. Plumbul este cunoscut pentru faptul că
Azotat de plumb () [Corola-website/Science/326290_a_327619]
-
de asemenea, excretate în laptele animalelor expuse, sub formă de compuși hidroxilați M sau M care au o toxicitate mai mică. "Aspergillus flavus" se dezvoltă pe furajele din arahide. Aflatoxinele sunt termostabile. Ele prezintă o activitate toxică, mutagenă, teratogenă și cancerigenă. Aflatoxina B este un toxic hepatic și precarcinogen, care inhibă sinteza de ARN mesager și induce formarea de tumori primitive ale ficatului (carcinom hepatocelular). În mai multe țări subdezvoltate, cum sunt Taiwan, India, Kenya aflatoxinele pot provoca îmbolnăviri acute la
Aflatoxine () [Corola-website/Science/328840_a_330169]
-
milioane de dolari locuitorilor din Ohio și West Viriginia pentru contaminarea cu PFOA a pânzei freatice, iar în 2005 un comitet științific al EPA (Environment Protection Agency) a stabilit ca PFOA-ul folosit in producerea teflonului este un posibil agent cancerigen. În urma acestor descoperiri, firma producătoare s-a angajat ca până la finele anului 2015 să elimine din procedeul de fabricație a teflonului componenta cancerigenă, mai ales că nu este folosită doar la producerea de vase, ci și la fabricarea unor articole
Politetrafluoroetilenă () [Corola-website/Science/332934_a_334263]
-
EPA (Environment Protection Agency) a stabilit ca PFOA-ul folosit in producerea teflonului este un posibil agent cancerigen. În urma acestor descoperiri, firma producătoare s-a angajat ca până la finele anului 2015 să elimine din procedeul de fabricație a teflonului componenta cancerigenă, mai ales că nu este folosită doar la producerea de vase, ci și la fabricarea unor articole de îmbrăcăminte, vopsele sau ambalaje folosite pentru alimente.
Politetrafluoroetilenă () [Corola-website/Science/332934_a_334263]
-
CEM) de joasă frecvență și din 2011 - pentru CEM de hiperfrecvență (telefonie, legături radio de tip Wi-Fi ori Bluetooth) - această nouă formă de poluare a fost clasificată de Centrul internațional de cercetări asupra cancerului al OMS în categoria „poate fi cancerigenă pentru om” (2B). De asemenea, Agenția franceză de securitate sanitară și alimentară, de mediu și muncă, în raportul său din iulie 2016, a conchis că undele electromagnetice „au efecte posibile asupra funcțiilor cognitive și a bunăstării celor mai tineri”. În
Telefonul mobil produce cancer. E stabilit științific. Interviu by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102527_a_103819]
-
până la circumferința de navigare a sateliților astfel, dincolo de acestea, devenind o „electro-magneto-atmosferă”. Ne putem adapta așa rapid, „în orb”, la un atare impact? Ne putem asuma un asemenea risc ori să aplicăm regula „scapă cine rezistă sau poate”? Efectele posibil cancerigene ale expunerii la CEM sunt științific constatate și oficial recunoscute, iar în fața incertitudinii științifice aparente și interesat cultivate, nimeni nu pare a lua problema în serios și a trece la acțiuni ferme, sperând (în deșert!) că progresele tehnico-științifice vor rezolva
Vremea, amenințările care pun în PERICOL omenirea și mediul său de existență. Dialog cu prof. univ. dr. Mircea Duțu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101216_a_102508]
-
recomandate și în virtutea cărora autoritățile ne liniștesc și nu întreprind nimic pentru prevenirea și combaterea poluării electromagnetice! Mai recent, în scandalul „Monstanto Papers” justiția americană a descoperit documente potrivit cărora bine-cunoscuta multinațională dorea să determine personalități care să nege efectele cancerigene ale glifosatului, componentul celebrului erbicid „Roundup”! În fine, nu întâmplător, la nivel global, anul 2016 a fost marcat de un trend paradoxal: în timp ce radiațiile antropogene provenite din GSM și Wi-Fi continuă să crească rapid, are loc o scădere spectaculoasă a
Vremea, amenințările care pun în PERICOL omenirea și mediul său de existență. Dialog cu prof. univ. dr. Mircea Duțu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101216_a_102508]
-
agenților nocivi, cum ar fi formaldeina și suflul, substanțe folosite în procesul de fabricație. 6. Producția încălțămintei și repararea acesteia - risc sporit al cancerului nazal și leucemie. Riscul de cancer în fabricarea încălțămintei depinde de durată și nivelul expunerii la cancerigeni precum praful, benzen și alți solvenți. 7. Curățarea hornului - Acest proces, de curățare a hornului de praf și de cenușă, a fost făcut, istoric vorbind, de băieți capabili să urce pe horn. Acum, acest proces se face mecanizat. Această ocupație
Produsele cancerigene au fost descoperite. Lista completă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104920_a_106212]