5,781 matches
-
reuși în secolul XXI. Grav este că oamenii nu au încredere în propriul lor viitor și că trăiesc în infinitatea proastă: în infinitul inventivității, în cel al bunătății - cum vă spuneam ieri -, în infinitul consumului. Mă amuzam azi-dimineață, venind spre cantină, să completez vorba lui Hobbes cu homo homini lupus. Într-o discuție cu Herder, care îi făcea proiectul unei societăți ideale, Goethe a răspuns: "S-ar putea să fie așa, dar atunci înseamnă că fiecare dintre noi va fi infirmierul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că a descoperit Păltinișul (în 1975?) pe când stătea, într-o vară, în vila doamnei Manta, care îl invitase de altminteri să-și stabilească reședința aici. A preferat însă Păltinișul, pentru că nu îi crea obligații; și apoi, avea acolo totul rezolvat: cantină, telefon, poștă și mai ales un loc ideal de plimbare, "turul Păltinișului", care durează o oră de drum drept, asfaltat. I se retrezesc dintr-o dată instinctele de antrenor; mă ceartă că nu fac "game", că nu am o oră în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cum a fost tratată mediatic asasinarea lui Satomi Mitarai. Articolul începe astfel: "Sasebo, Japonia. Într-o după-amiază senină, în acest pașnic oraș portuar, o fată de 11 ani, plină de sânge și cu un cutter în mână, a intrat în cantina școlii elementare la care învăța. Înfrigurați, profesorii și elevii au crezut că eleva, cunoscută pentru firea ei distrată, se rănise grav dar ea a înlăturat repede această impresie, rostind aceste cuvinte cumplite: "Nu-i sângele meu"". Pentru jurnaliști, această crimă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
profesorii au decis că ar fi bine să discute rezultatele acesteia cu elevii. O jurnalistă de la un ziar totuși moderat și serios a obținut permisiunea să participe la ședință și își petrece ziua în colegiu. Prezentarea rezultatelor are loc în cantină, în două ședințe care adună, fiecare, cam câte două sute de elevi. Atenția elevilor e remarcabilă. Nici un incident, nici o notă falsă, momente rare am trăit în acest colegiu, în mijlocul adolescenților din La Goutte d'Or. A doua zi, vedem că articolul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Brazilia. Putem propune motive foarte simple pentru aceasta: în Brazilia, din lipsă de bani și infrastructură, elevii n-au ore decât o jumătate de zi. Elevii nu sunt prezenți decât fie dimineața, fie după-amiaza și, cum, în plus, nu există cantină, timpul "util" pentru violența în mediul școlar este mai restrâns. Pe de altă parte și într-o perspectivă mai puțin mecanică, legătura comunitate-școală este foarte puternică și explică, inclusiv în locurile cele mai dure, de ce școala este mai degrabă protejată
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fi periculos, fiind legat de corupție și uneori de puterea politică. Mă gândesc aici la cercetători care-mi spuneau, confidențial, despre amenințările directe pe care le-au primit când făceau anchete despre revoltele școlare direct legate de deturnarea produselor de la cantina școlii de către niște directori necinstiți care făceau parte din clanul care domina statul. La fel, mobilizarea lumii în mod solitar, pentru studii ce nu pot fi decât etnografice, în medii foarte sensibile las favelas din Rio, de exemplu -, nu intră
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
delincvente în școală. Raționamentul poate părea cinic, dar este întărit de faptul bine cunoscut că violența se produce în orele și locurile intermediare (Payet, 1996), or, tot din lipsă de mijloace, sunt rarisime școlile care dispun, de exemplu, de o cantină; • celălalt factor structural, prezent în diferite măsuri în cele trei țări, este gradul de neșcolarizare la numeroși elevi, îndeosebi la adolescenți. Asta se întâmplă adesea din cauze materiale, iar Burkina Faso, cu o proporție de 13% dintre adulți alfabetizați, este într-
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la supraviețuirea solidară și la educație, școala beneficiind de ea cu atât mai mult cu cât dascălii sunt ei înșiși legați de mediul social, din care provin adesea. Prezența părinților în școală este frecventă, în curte, în biroul directorului, în cantină... În sate, un "șef" joacă rolul mediatorului și contribuie la supravegherea comunitară a copiilor și, fără îndoială, a vieții școlare. Școala este școala comunității și este influențată de legătura socială. Această socialitate poate părea uneori apăsătoare, iar un director evoca
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Nr. cit. Frecv. Mama 1 825 66,5% Tatăl 1 345 49,0% Învățătorul 1 050 38,3% Prietenii 944 34,4% Educatorul de sprijin 740 27,0% Directorul 648 23,6% Fratele sau sora 567 20,7% Doamna de la cantină 418 15,2% Nimeni 334 12,2% Bunicul sau bunica 282 10,3% Total obs. 2 744 * Eșantion 2000-2003 (N = 2 744). Numărul de menționări este mai mare decât numărul de răspunsuri din cauza răspunsurilor multiple (maxim 9). Bineînțeles că mama
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
primul rând, și apoi tatăl sunt principalii interlocutori. Învățătorul rămâne o referință puternică, cu peste 38% din răspunsuri, ca și prietenii. Dar educatorii de sprijin sunt menționați de 27% dintre elevi, înaintea directorului, a fraților și surorilor, a doamnelor de la cantină și a bunicilor. Asta înseamnă că, pentru o parte deloc neglijabilă dintre elevi, noul personal a jucat un rol foarte pozitiv. E adevărat, de asemenea, că în școala elementară și în școlile din eșantionul nostru educatorii de sprijin recrutați au
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în altă parte, reprezintă un efort individual de a controla înțelesurile pe care alții le atașează performanței rolului lui sau ei. De exemplu, un student sau studentă care vorbesc în mod regulat la telefonul mobil când se servește masa la cantină nu fac altceva decât să arate colegilor că sunt persoane importante sau populare. Toată această flexibilitate în realizarea rolurilor face viața interesantă dar, de asemenea, face posibilă predicția modului în care oamenii se vor comporta într-o situație dată mult
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oamenii din alte grupuri. De exemplu, dacă este vorba de o studentă, în cadrul unei zile obișnuite, aceasta începe prin interacțiunea cu grupul de colege din cameră. În sala de curs ea interacționează cu colegii și profesorii. Poate lua prânzul la cantină cu un grup de prieteni, iar după masă să meargă la antrenament unde interacționează cu cei din echipa de atletism a cărei membră este după care, este posibil, să își petreacă seara în compania unui alt grup de prieteni. Abordând
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a cerut impunerea unor măsuri stricte, care să Împiedice reproducerea nebunilor, a debililor mintali, a criminalilor cu antecedente și a celor pauperi. Măsurile destinate a fi În folosul săracilor, ca de exemplu Învățământul de stat gratuit, pensiile de bătrânețe și cantinele fără plată din școli erau considerate ca instrumente de Încurajare a claselor inferioare, lipsite de simțul prevederii În ceea ce privește viitorul, astfel Încât acestea să se reproducă mai intens, dând naștere unui exces de indivizi de valoare genetică inferioară. În anul 1880 ia
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și au plecat vreo 10" (O.I.)136. Oferta școlară a noilor autorități era atât de percutantă încât familiile trimiteau cât mai mulți copii spre domeniile avantajate de regim. Explicațiile erau simple. Școlile profesionale spre care se îndreptau puteau asigura "dormitor, cantină, masă și îmbrăcăminte", iar elevii "stăteau la internat, că acasă era greu" (D.M.); "se chema Școala de petrol și chimie [...]. Ne dădeau echipament, ne-au dat palton, ne-au dat rochii, ne-au dat bocăncei, papucei și căciulă și furou
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dormind și m-am trezit în podul fabricii [...]. Învățam în autobuz" (O.I.); "timp de patru ani, intram [la școala] seara la cinci, ieșeam la zece [...] patru ani, m-a uscat. [Eram] singur, n-aveam mâncare, mâncam pe unde apucam, pe la cantină [...]. De la servici, [mergeam] direct la școală" (D.M.). Cu toate străduințele personale și cu toată propaganda vremii, adevărul era că, sub nici o formă, "clasa muncitoare" nu ar fi putut dobândi o prosperitate ieșită din comun. Reușea, cel mult, o supraviețuire mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Am avut o pensie de la tata, o pensie de urmaș, tata a fost în poliție și ne-au luat-o pe urmă. Spuneau că a tras în poporul sovietic" (D.M.); "aveam salariu de 1.000, 1.100 de lei [...]. La cantină era 5 lei prânzul. Se mânca foarte bine [...]. Mulți mâncau la cantină pentru că majoritatea erau la seral, [la liceu], la facultate [...]. Nu îmi ajungeau [banii], îmi trebuia o pereche de ciorapi, de îmbrăcat, aveam și eu 18-19 ani. Nu mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fost în poliție și ne-au luat-o pe urmă. Spuneau că a tras în poporul sovietic" (D.M.); "aveam salariu de 1.000, 1.100 de lei [...]. La cantină era 5 lei prânzul. Se mânca foarte bine [...]. Mulți mâncau la cantină pentru că majoritatea erau la seral, [la liceu], la facultate [...]. Nu îmi ajungeau [banii], îmi trebuia o pereche de ciorapi, de îmbrăcat, aveam și eu 18-19 ani. Nu mai mergeam în uniformă, doar. Am strâns bani aproape un an de zile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
polonezilor”, din str. Paris nr. 51, și, în sfârșit, a treia, se găsea la sediul Biroului pentru ajutorarea polonezilor, din str. Cristian Tell nr. 21, condus de Pawlikowski, unde funcționa o școală cu un curs inferior și superior, și o cantină. Aceste instituții erau „sponsorizate” de britanici și americani, intermediate de Crucea Roșie. În schimb, acestea, prin mijlocirea Legației S.U.A., trimiteau periodic materiale informative serviciilor secrete engleze de la Istanbul și Cairo. Unii refugiați, cum ar fi Jadinsky, activau ca agenți recrutori
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu le oferi acces la educație ar însemna victoria pentru fundamentaliști. 8. Laicitatea la școală nu presupune un spațiu golit de religios, ci un spațiu al întâlnirii, al respectului reciproc și al toleranței. Recunoașterea diversității se extinde chiar și în cantine, unde interdicțiile alimentare sunt acceptate. Dacă un curent religios nu afectează conținutul celor predate (aici sunt vizate cursurile de gimnastică, boicotate de fetele musulmane), sau frecventarea regulată a cursurilor (aici este vizat absenteismul evreilor ortodocși la începerea sabatului), atunci nu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
transferat apoi tocmai la închisoarea din Brașov. Cote mari de cereale, nesuportabile, persecuții, amenințări... Cu pecetea „fii de chiaburi”, am fost hăituiți, obligați să luptăm cu îndârjire pentru a supraviețui. Fratele meu, stud ent la medicină, a fost exclus de la cantină și cazare, obligat să plătească taxe școlare de neînchipuit de mari , ne voit să descarce noaptea cărbuni în gara Iași - pentru a-și acoperi cheltuielile, să fie ajutat de colegi cu câte un tichet de car telă pentru a lua
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
obligat să plătească taxe școlare de neînchipuit de mari , ne voit să descarce noaptea cărbuni în gara Iași - pentru a-și acoperi cheltuielile, să fie ajutat de colegi cu câte un tichet de car telă pentru a lua masa la cantină (student fiind în anul I, în toam na a nului 1951, l-am întâlnit stând la cantina studențească care f uncț iona în clădirea fostului seminar „Veniamin Costache”, unde m a aj utat să obțin și eu o astfel de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Iași - pentru a-și acoperi cheltuielile, să fie ajutat de colegi cu câte un tichet de car telă pentru a lua masa la cantină (student fiind în anul I, în toam na a nului 1951, l-am întâlnit stând la cantina studențească care f uncț iona în clădirea fostului seminar „Veniamin Costache”, unde m a aj utat să obțin și eu o astfel de cartelă (n.n.). Făcând armata la D.G.S. M. Iași, detașament de muncă pentru fii de chiaburi și reacționari, l
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
caracter de întrajutorare, ci chiar prestează servicii sociale de tip primar cum ar fi centre de zi, centre de adăpost de noapte pentru copiii străzii, centre de adăpost pentru o perioadă determinată pentru mamă și copil/copii (gen centru maternal), cantine sociale etc. Facultățile de teologie au secții de Teologie-Asistență Socială, în care nu putem vorbi doar de o experimentare a altruismului tradiționalist creștin, ci și de o familiarizare a teologilor care vor practica asistența socială, cu noile norme, standarde, ale
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
noii aspiranți la refugiul politic doresc să-și câștige existența din scris, să devină celebrii, doresc să reușească financiar. Însă succesul literar nu se plătește pe cât de bine se crede. Cioran duce o viață modestă, ani de zile fiind clientul cantinelor studențești, Eliade este profesor universitar, iar Ionescu beneficiază de pe urma reprezentării pieselor de teatru. Acestei trinități, Monica Lovinescu îi dedică finalul din La apa Vavilonului, cu o nostalgie rar întâlnită de-a lungul cărții, amintindu-și de o discuție aprinsă între
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
instituție sau întreprindere; pe cât se pare, la noua fabrică de fibre sintetice. Acolo, explicau ei persoanei de vizavi, se asigură și locuințe în colonie pentru nefamiliști în barătci special amenajate, iar pentru specialiștii căsătoriți garsoniere, chiar și apartamente, masă la cantina fabricii la prețuri acceptabile, precum și alte înlesniri. Stând în picioare, pe coridor, cu spatele la compartiment, auzea numai unele frânturi din conversația lor. Probabil, or fi contabili sau economiști, gândea el, în timp ce și-i imagina socotind la două birouri alăturate, fiecare din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]