3,764 matches
-
situația Misiunii, Părintelui Della Fratta i-a fost de mare folos cunoașterea și schimbul de scrisori cu un oarecare copist catolic al domnitorului, Antonio de Via, care, împreună cu Bartolomeo Lucadello, un bogat negustor venețian, a edificat pe propria cheltuială o capelă mică în București în cinstea Sf. Anton de Padova. Numitul copist în 1631 se afla împreună cu domnitorul detronat Alexandru Iliaș, stăpânul său în Constantinopol, iar aici a avut ocazia să se întâlnească cu Vicarul Patriarhal și de a fi cunoscut
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
murit într-un accident. De unde știți atîtea despre ei? Păi, mai aude omul de la unul, de la altul. Privesc tapiseria. O scenă religioasă, cu Maica Domnului. Eu cred că a aparținut unei biserici. Este lucru făcut de măicuțe. Da, era în capela lor, de familie. Nu mai rabd și dau în foc. Simțeam că trebuie să urlu. Și Dumnezeu nu te-a trăsnit? Cîte am făcut eu pentru Biserică! Eu îs cu frică de Dumnezeu, domnule primar. Nu mai pot. Ies precipitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu concurența. Catedrala privește spre mare și impresionează prin delicatețea și finețea obiectelor pe care le adăpostește. Altarul din marmură sculptată este o fantezie a unui artist cu har divin. Aceeași mînă pare a fi lucrat și scaunele mitropolitului și capela în miniatură care adăpostește moaștele Sfîntului Andrei. Sculptura în lemn, un candelabru imens din lemn, arată și cuprind o mare dragoste de Dumnezeu, pentru Mîntuitor și Fecioara Maria. Pardoseala din marmură cizelată cu migală, icoanele în argint și aur, totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rămânând afumate și triste până în 1874, când Ruxandra - sora domnitorului Mihail Sturza - a refăcut palatul, unde a locuit până la sfârșitul vieții. - Mărite Spirit, în graba noastră am uitat să amintim de paraclisul din casa domnească, conceput de ctitor ca o capelă particulară a familiei domnești. - Si acolo a fost pictat un tablou votiv, care seamănă cu acesta din biserică. Acela însă a fost ferit de foc și arată mai bine... După puțină gândire, Spiritul domnesc a adăugat:Apoi omule, aici la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe care l-am vizitat a fost una dintre cele mai frumoase mănăstiri din țară, mănăstirea Voroneț. Aceasta este situată la sud de orașul Gura Humorului din județul Suceava, pe valea râului Voroneț. Aici am aflat că mănăstirea este supranumită „Capela Sixtină a Orientului” pentru marea frescă de pe fațada de vest, numită „Judecata de apoi”. Ajunși la poarta mănăstirii am remarcat minunatele picturi din exteriorul mănăstirii, care sunt pictate pe un fond albastru, unic în lume, numit albastru de Voroneț. Toată
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
o făclie în plină furtună în ziua de 7 august 1911 la ora 10 a.m. Trupul neînsuflețit i-a fost transportat cu un automobil la morga spitalului din Sinaia, de unde îmbrăcat într un costum mocănesc fu luat și depus la capela spitalului. Înmormântarea avu loc în ziua de 10 august la ora 5 d.a. Serviciul divin a fost oficiat de trei preoți în prezența excelenței sale, Doamna Lahovary, născută Cretzulescu, a primarului, a secretarului primăriei Sinaia, care au depus două frumoase jerbe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sunt lungi...17 Ceva mai în spate, spre stânga, cuminte și discretă stă bisericuța familiei, amintită în proza poetului: țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. [...] Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios 18. Corespondența biunivocă între elementele satului și poet este omniprezentă. La vremea când Eminoviceștii locuiau în Ipotești, curtea era mare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din trecutul medicinei, Studii, note și documente sub redacția dr. G. Brătescu, București, 1983, p. 508. 86 Ibidem. 87 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 101. 88 Ibidem, p. 577. 89 Corneliu Filip, op. cit., p. 245. 3. Capela noastră, cu vârfurile aurite La intrarea dinspre Botoșani în Ipotești cele două biserici, una a satului, cealaltă a Eminoviceștilor stau alături: una, mărturie a familiei, alta construită în amintirea poetului. Așa cum se vede din șosea, biserica satului amintește, simbolic, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
uită pericolul și reintră în stricta realitate înconjurătoare; țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. Cum plecă mama, luai o pătură și mă dusei în țintirim... Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negre, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea *** de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios 88. În fiecare zi, copilul, imaginativ prin excelență, urcă în vis la cer cu îngerașii desenați pe catapeteasmă, ori este cuprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
arealul curții ipoteștene în lumile rarefiate ale imaginarului: Țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. Cum plecă mama, luai o pătură și mă dusei în țintirim... Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capele noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios... Mă-nfășurai bine, deschisei portița de la gratii și mă culcai pe piatra mare de deasupra 108. Chiar și atunci când este narat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Fondul documentar al Memorialului Ipotești) Panoramă Ipotești CUPRINS Cuvânt înainte 5 Preambul 7 I. FEȚELE REALITĂȚII 13 1. De când eram copii [...] Și ne spuneau moșnegii povești 15 2. O casă de piatră, dar cam strâmbă... Și destinul ei 43 3. Capela noastră, cu vârfurile aurite 85 4. Țerâna aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume... 116 II. IPOSTAZE ALE SUBLIMĂRII 139 1. Omul real, omul poetic 141 2. Topoi esențiali 188 3. Niveluri de sublimare poetică 257 Încheiere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
servicii ca nu i se pot întoarce. Sufletist și încă romantic, Cusin, grav bolnav, a venit tocmai din Capitală să conducă pe ultimul drum un poet ce-l prețuia, în vreme ce confrații lui ieșeni nu s-au ostenit să urce până la capela prin care, în cele din urmă, vom trece cu toții, fiindcă, așa cum spunea Democrit, "Oamenii, în timp ce fug de moarte, aleargă după ea." Sună telefonul: "acum zece minute a murit Cezar Ivănescu". Ultimul director al Editurii "Junimea". În câteva săptămâni, am pierdut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Lenk l-a privit și, turbat de imaginea pe care-o citea, i-a strigat revoltat: Italianule!... Unde te crezi dumitale? Între papii de la Roma, pe care i-ai păcălit și ți-au plătit pentru acea galerie de portrete din "Capela Sixtină", ori pentru acel David, căruia pretinzi să-i fi descoperit, să-i fi redat și imortalizat sufletul armonios și frumos?... În cazul meu, prin opera dumitale, posteritatea n-ar vedea nimic altceva decât un monstru, un criminal sadea!... Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de frumos: kyrkgärd, adică "grădina bisericii" reflectă, în prezent, peste tot, o egalitate deplină, în ciuda faptului că în trecut regii, când plecau "dincolo" se așezau în sarcofage somptuoase. Acum, în orice așezare, cimitirul e aidoma unui parc natural, cu o capelă în mijloc, cu parcele aliniate perfect, în care sarcofagele defuncților au fost așezate sub brazde de gazon verde ca buratecul și tuns periodic, iar la capul celor decedați, pe pietre ovale sau plăci de marmură roșie sau neagră, relativ reduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la Florinel, unde era mai aproape. Însă, la mai puțin de-un ceas i s-a declanșat un accident vascular. Și-a pierdut cunoștința. La reanimare, la spital, a decedat. Trupul ei neînsuflețit după ce-a stat 3 zile în capela de sus, din cimitirul Pacea a fost înhumat, după datina romano-catolică și așezat în același cavou unde se odihnea și Corina, aproape de Cetatea de Scaun. Cimitirul acesta al Sucevei se întindea pe câteva hectare. Și adăpostea laolaltă oameni de etnie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
izgonind liniștea sufletului. Natura încremenită, sub suflarea aspră a iernii, se contopea parcă, și ea, cu starea noastră de suflet. Era duminica după Botezul Domnului. Toți elevii școlii au intrat în programul normal. Unele clase au rămas la slujba de la Capela școlii, altele au fost trimise la Mitropolie... noi, clasa a VII-a, am mers la Biserica Sf. Gheorghe, peste drum de Seminar. Clopotele din turnul bisericii, începură să bată rar, cu un sunet adânc,.. dangătul lor suna ca o chemare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cred că spiritul său bun și generos va fi..!” Ca să nu-mi tulbur sufletul mai mult.. am mai privit o dată, îndelung ușa „T 11”, a fostului meu dormitor, parcă să iau imaginea lui cu mine, și am coborât scările de la Capelă, jos la clase. Portarul m-a văzut schimbat la față... nu m-a întrebat nimic, poate, mi-a înțeles tulburarea din suflet. Pe coridorul pustiu, care părea nesfârșit de lung, pașii m-au dus singuri, până în fața fostei mele săli
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un om de treabă, care a rămas de treabă”. Și, tăcu... nu mai găsi nimic de spus. L-am privit îndelung în tăcere. Și eu, parcă, atunci îl redescopeream pe el... ... Și, unul câte unul.. pe scări, am urcat la Capelă, lăcașul de rugăciune și îndrumare spirituală pentru elevii seminariști în vederea formării lor duhovnicești. Pentru o clipă, ne-am oprit în fața ușii de la intrare. Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, Patronii Sf. lăcaș, dăltuiți în stejarul masiv, ne întâmpină cu zâmbet cald
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
suflet, unde am învățat taina rugăciunii și închinării... unde ne-am închinat până la desființarea școlii. La gândul că aici și-a înălțat ruga și Mihalache Sturza-Vodă, emoția care mă înstăpâni n-o pot înfățișa în cuvinte. Razele soarelui pătrundeau în Capelă prin fereastra cu vitralii, din peretele nordic al Pronaosului, ca o pânză trandafirie, transparentă, așternând o pulbere aurie, pe chipul Slăviților Mitropoliți, Veniamin Costache și Iosif Naniescu, înfățișați pe peretele sudic. „De față” pe peretele nordic, erau și...Marele Logofăt
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se răspândească, pe o mulțime de voci, ca un zvon ceresc, abia auzit... o corală antică, de o suavitate dumnezeească... „Cu noi este Dumnezeu, înțelegeți oameni și vă plecați...” Efectul asupra mea a fost de-a dreptul fantastic.. Pereții, micuței capele, parcă dispăruseră, încăperea prelungindu-se și lățindu-se... dincolo de spațiul real.. și, totul părea că plutește într-un vis feeric... Capitolul III „... OMUL CA FRUNZA, ZILELE LUI CA FLOAREA CÂMPULUI..” Afară, în „Patratul cu castani”, ne întâmpina o zi frumoasă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în suflet, zguduit din nou de presimțirea aceea urâtă. Și, pășind mai departe, sprijinit în baston, cu iuțeala gândului, începu depănarea amintirilor, singurele bunuri pe care le luam cu mine. Cu fiecare pas, școala ieromonahului Veniamin rămânea în urmă... Cu capela... cu sălile de clasă și holurile largi și lungi fără sfârșit; rămâneau în urmă lăcrimând bătrânii castani, care ne-au ocrotit la umbra lor adolescența... Dar, mai ales, rămâneau neasemuiții noștri dascăli, care ne-au învățat să ascultăm glasul tainic
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Sarata - Bacău, Potoci - Bicaz, 1 Mai - Bihor, Dîrste - Brașov, Băneasa - București, Făget - Cluj, Lunca Jiului - Craiova, Tușnad - Harghita, Pelican - Murighiol, Stejarul - Horezu, Trivale - Pitești, Românești - Prahova, Dumbrava - Sibiu, Izvorul Rece - Sinaia, Snagov - Parc, Ștrand - Tîrgu Mureș, Pădurea Verde - Timișoara, Cozia, Capela, Seaca, Silva - Govora, Ștrand - Căciulata - Vîlcea, precum și cele din stațiunile de pe litoral. NOTA: 1. Tarifele nu cuprind cheltuielile necesare încălzirii spațiilor de cazare. În perioadele cînd spațiile de cazare necesită încălzire, cheltuielile respective se recuperează prin tarife suplimentare ce se
DECRET nr. 20 din 20 ianuarie 1983 privind regimul tarifelor în unităţile de cazare turistica din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127216_a_128545]
-
dogmatica; ... b) Dreptulu canonicu; ... c) Algebra, geometria plana și mecanică elementaria; ... d) Psichologia; ... e) Elemente de limbele latină și elenă; ... f) Retorica. ... 235. Pe lînga invetaturele mai susu prescrise, școlarii voru face practică de serviciului religiosu în biserică sau în capelă, seminarului sub inspecțiunea directorelui. 236. Voru fi admiși că școlari de la etatea de patrusupradece pînă la septesupradece ani, juni de naționalitate română, cari voru justifica prin certificate sau prin esamine de cunoscintele prescrise prin art. 32. 237. Se voru preferi
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei: a) neaplicarea de către spitalele care eliberează cadavrele persoanelor decedate prin boli transmisibile a măsurilor de prevenire a răspândirii infecțiilor; ... b) transportul, depunerea la capelă și înhumarea cadavrelor persoanelor decedate prin boli transmisibile fără respectarea normelor antiepidemice și de igienă; ... c) exhumarea cadavrelor umane înainte de trecerea perioadei de un an de la data înhumării sau exhumarea cadavrelor umane fără avizul direcției de sănătate publică teritoriale în
ORDONANTA nr. 108 din 30 august 1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la Normele legale de igiena şi sănătate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125227_a_126556]
-
nu se va lua nici o plată, daca aceea nu va avea peste 15 grame; pentru scrisori de mai mare greutate se va plăti tacsa dupe tarifa de srisori. Articolul 18 Tacsa pentru objectele voluminose de mică greutate, precum cutii cu capele, va fi cu jumetate mai mult. Articolul 19 Tacsa pentru inapoiarea speditielor ce nu s'au putut preda la adresa, va fi jumetatea tacsei de valoare, greutate și recomandațiune; pentru inapoiarea probelor fără valoare și scrisorilor nu se va lua tacsa
REGULAMENT nr. 1728 din 5 decembrie 1864 pentru tacsele Telegrafo-Poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125473_a_126802]