2,116 matches
-
ANP și BNP acționează prin intermediul receptorului ANPA iar CNP acționează prin intermediul receptorului de tip ANPB. Efectele stimulării receptorilor de ANPA și ANPB sunt următoarele: Dilată arteriola aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc GFR, ducând la o filtrare crescută a apei și sodiului. Scade reabsorbția sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a ENaC (canalul de sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea și secreția ionului de amoniu (NH4). Celulele tubulare preiau glutamina atât din filtratul glomerular cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
șansele de vindecare cresc. Severino realizează traheotomia (1610); Aselli descoperă vasele limfatice și descrie al doilea sistem circulator, limfatic (1622); vestitul William Harvey, descoperă circulația sângelui (mica + marea circulație sanguină, 1628), Bartholin pune în evidență ganglionii limfatici (1655); Malpighi descrie capilarele (1661) și după patru ani descoperă globulele roșii. De Graaf descoperă foliculul ovarian (1673); după un an, naturalistul optician, Nicolaus Hartsoecker izolează spermatozoidul; în 1673 Leeuwenhoek descrie globulele roșii la om, și în 1683 descrie microbii; J. B. Denis realizează
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
traversând plămânii până la urechiușa stângă și, de aici prin ventriculul stâng, în aortă și în toate arterele îndepărtându-se de inimă, apoi prin porozitățile organelor (s.n.) în vene și prin vene spre baza inimii unde sângele revine rapid.“ „Porozitățile organelor“ (capilarele pe care W. Harvey le-a intuit), sunt descoperite de Henri Power, la microscop, în 1649. Este vorba de rețeaua capilarelor, pe care o redescoperă și Malpighi, în 1661 în plămânii batracienilor, renegându-și opoziția față de Harvey, Gândind funcțional, Harvey
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
apoi prin porozitățile organelor (s.n.) în vene și prin vene spre baza inimii unde sângele revine rapid.“ „Porozitățile organelor“ (capilarele pe care W. Harvey le-a intuit), sunt descoperite de Henri Power, la microscop, în 1649. Este vorba de rețeaua capilarelor, pe care o redescoperă și Malpighi, în 1661 în plămânii batracienilor, renegându-și opoziția față de Harvey, Gândind funcțional, Harvey precizează că sângele asigură echilibrul termic al organismului ca și hrănirea acestuia. Unde sângele este absent apare necroza. Savantul introduce pentru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cerebra anatome“ și „Nervorum descriptio et usus“. Olandezul Van Leeuwenhoek (1632 - 1723) cu un microscop realizat de el, descrie globulele roșii ca pe niște „corpusculi“ și identifică anastomozele capilare, pe care Harvey, printr-o intuiție genială, le interpretase ca porozități. Capilarele sunt apoi confirmate de Henri Power (1649) și interpretate ca mijloace de comunicare între artere și vene. Marcelo Malpighi (1628 - 1694), profesor la Universitatea de Medicină din Pisa, după ce-l contrazisese pe Harvey, e nevoit, după 1661, să-l confirme
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mijloace de comunicare între artere și vene. Marcelo Malpighi (1628 - 1694), profesor la Universitatea de Medicină din Pisa, după ce-l contrazisese pe Harvey, e nevoit, după 1661, să-l confirme, descoperind la batraciene, cu ajutorul unei lupe microscop, eritrocitele circulând prin capilarele pulmonare. Dar Malpighi, autor al Discursului anatomic al structurii viscerelor, apărută la Paris (1683) nu se ocupă numai de studierea plămânilor ci și de țesuturile rinichilor, dermului, ficatului, contribuind substanțial la dezvoltarea histologiei comparate (animală și vegetală). Tot el scrie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sale asupra sucului gastric nu ajunge să izoleze și enzimele. Prin fecundații artificiale pe câini Spallanzani arată că în procreere ovulul și spermatozoidul sunt condiții sine qua non. El respinge teoria generației spontanee. Tot experimental arată că sângele ajunge în capilare grație pulsului cardiac, că moartea prin asfixiere nu se datorează unei tulburări de circulație sanguină ci unei defecțiuni de oxigenare, față de care sistemul nervos reacționează prompt. Spallanzani confirmă transpirația și respirația cutanee descrise de Lavoisier. Fiziologia respirației ca și patologia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și oxitocinei. După hormonul hipofizar secretat, ei poartă numele de CRF (corticotrofin-releasing factor), TRF (tireotrofin-releasing factor), GRF (gonadotrofin-releasing factor) etc. În funcție de impulsurile nervoase ajunse la nivelul hipotalamusului pe calea sensibilității specifice și nespecifice a formației reticulate, se produce deplasarea prin capilarele sistemului portal a unuia sau mai multora din factorii eliberatori spre hipofiza anterioară, în vederea lansării în circulație a tropilor respectivi. În modul acesta s-a precizat că hipofiza se comportă ca un organ efector supus controlului nervos și umoral al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de calibru mic și mijlociu, filetele simpatico-parasimpatice formează două plexuri parietale: unul superficial, situat în adventicea vasului, cu distribuție atât perivasculară, cât și parenchimatoasă și altul profund, la limita dintre adventice și tunica medie, pentru musculatura netedă vasculară. La nivelul capilarelor, predomină filetele postganglionare simpatice cu distribuție diferită în cele două segmente ale patului capilar. Spre deosebire de teritoriul arteriolar capilar, unde terminațiile simpatice sfârșesc pe sau în intimitatea endoteliului vascular, segmentul venos al capilarelor este practic lipsit de elemente nervoase vegetative. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tunica medie, pentru musculatura netedă vasculară. La nivelul capilarelor, predomină filetele postganglionare simpatice cu distribuție diferită în cele două segmente ale patului capilar. Spre deosebire de teritoriul arteriolar capilar, unde terminațiile simpatice sfârșesc pe sau în intimitatea endoteliului vascular, segmentul venos al capilarelor este practic lipsit de elemente nervoase vegetative. La acest nivel, modificările de tonus capilar se realizează cu ajutorul cataboliților acizi rezultați din metabolismul tisular și al hormonilor locali de tipul histaminei, serotoninei, polipeptidelor vasoactive etc. Mult mai variat este modul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasoconstrictori și adrenalinosecretori. Fenomene inverse apar în caz de creștere a presiunii arteriale. La rândul său, sinergia asigură cooperarea mai multor efectori la realizarea aceleiași funcții. Masticația, de exemplu, declanșează simultan vasodilatație și hipersecreție salivară, încălzirea pielii provoacă concomitent dilatația capilarelor și sudație etc. Eliberarea de adrenalină din medulosuprarenală produsă de diversele suprasolicitări fizice și psihice, întărește și prelungește în timp efectul descărcărilor simpatice de noradrenalină. Pe de altă parte, asocierea actelor reflexe vegetative are ca scop să creeze condițiile generale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
piele, cât și la vasele din zona respectivă. Când se aplică un stimul nociceptiv pe piele, injuria axonală rezultată se transmite ascendent (ortodromic) până la locul de bifurcație a fibrei senzitive, de unde coboară apoi antidromic pe traiectul filetelor din jur până la capilarele de vecinătate. Printr-un mecanism umoral insuficient cunoscut, stimularea antidromică a terminațiilor senzitive provoacă vasodilatație locală, producătoare de roșeață, edem și papulă (triada Lewis). Inițial s-a crezut că filetele senzitive astfel stimulate eliberează histamină sau acetilcolină, ale căror acțiuni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
veriga umorală, în vederea potențării și prelungirii în timp a răspunsului inițial. Deplasarea sângelui în circuitul închis al marii și micii circulații se realizează cu presiuni, viteze și debite diferite, datorită particularităților structurale, metabolice și funcționale ale inimii, arterelor, venelor și capilarelor, ca principale sectoare ale arborelui cardiovascular. II.2.1. PARTICULARITĂȚI MORFO-FUNCȚIONALE ALE INIMII Inima este, precum se știe, un organ musculo-cavitar globulos, care îndeplinește atât un rol de rezervor sanguin, cât și, mai ales, de pompă aspiro-respingătoare, cu activitate ritmică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
deosebită importanță în producerea hipotensiunii din infarctul miocardic. În afara receptorilor din zonele specifice ale atriilor, venelor mari, ventriculilor, aortei și arterelor coronare, există o suprafață receptoare difuz răspândită în întregul miocard, sensibilă la variațiile de distensie a cordului. La nivelul capilarelor juxtaalveolare sunt, de asemenea, receptori sensibili la fenomenele de congestie și microembolism pulmonar. Excitarea lor determină reacții cardiovasculare depresoare. Reflexe depresoare provoacă și stimularea mecanică a receptorilor de la nivelul globilor oculari și aparatului vestibular. Și excitarea puternică a suprafețelor extero-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în continuare spre țesuturi, în al doilea rând, arterele îndeplinesc rol de canale conductoare contractile ce asigură deplasarea adecvată a sângelui de la cord spre țesuturi, în vederea transportului de oxigen și substanțe nutritive, necesare combustiilor și activității tisulare. La rândul lor, capilarele sunt constituite dintr-un singur strat de celule endoteliale dispuse pe o membrană bazală externă de natură polipeptidică. În afara acesteia, se găsesc din loc în loc celulele periteliale, descrise de Rouget, și considerate mult timp ca formațiuni mioepiteliale contractile. După datele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
natură polipeptidică. În afara acesteia, se găsesc din loc în loc celulele periteliale, descrise de Rouget, și considerate mult timp ca formațiuni mioepiteliale contractile. După datele mai noi, periteliul capilar ar fi însă de origine reticuloendotelială, cu rol de barieră fagocitară între capilare și spațiile interstițiale. Pe măsură ce se ramifică și-și reduc diametrul, arteriolele conțin musculatură netedă din ce în ce mai redusă. La nivelul metarteriolelor apar discontinuități ale acesteia, care sfârșesc în teritoriul precapilar cu un veritabil sfincter muscular. În anumite țesuturi și organe (pielea extremităților
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
extremităților, plămâni, tub digestiv etc.), rețeaua capilară este dublată de anastomoze arteriovenoase, prevăzute de asemenea cu musculatură netedă. Variațiile de tonus ale acesteia, produse pe cale nervoasă sau umorală, determină fie scurtcircuitarea, fie dirijarea unei cantități mai mari de sânge spre capilarele din jur. În modul acesta, anastomozele arteriovenoase contribuie, alături de sfincterul precapilar, la reglarea fluxului sanguin prin capilare. Grosimea peretelui capilar fiind de 0,3-0,8 µ, permite trecerea prin difuziune, ultrafiltrare și osmoză a tuturor substanțelor cu greutate moleculară mică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
netedă. Variațiile de tonus ale acesteia, produse pe cale nervoasă sau umorală, determină fie scurtcircuitarea, fie dirijarea unei cantități mai mari de sânge spre capilarele din jur. În modul acesta, anastomozele arteriovenoase contribuie, alături de sfincterul precapilar, la reglarea fluxului sanguin prin capilare. Grosimea peretelui capilar fiind de 0,3-0,8 µ, permite trecerea prin difuziune, ultrafiltrare și osmoză a tuturor substanțelor cu greutate moleculară mică din sânge în plasma interstițială. Ritmul de difuziune a apei este de aproximativ 40 ori mai mare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
trecerea prin difuziune, ultrafiltrare și osmoză a tuturor substanțelor cu greutate moleculară mică din sânge în plasma interstițială. Ritmul de difuziune a apei este de aproximativ 40 ori mai mare decât acela al deplasării liniare a plasmei de-a lungul capilarului. Datorită acestui fapt, apa din plasmă este schimbată cu apa din lichidul interstițial în intervalul scurt de deplasare a sângelui prin rețeaua capilară. Odată cu apa trec prin membrana capilară, în proporție diferită, substanțele lipo- și hidrosolubile cu greutate moleculară sub
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sector. Așa se explică faptul că, în comparație cu plasma sanguină, al cărui conținut în proteine este în medie de 7,3 g%, lichidul interstițial conține numai 1,8-2 g% substanțe organice. Ca principală zonă de schimb între sânge și plasma interstițială, capilarele asigură și reglează schimburile nutritive tisulare în funcție de necesitățile locale și generale ale organismului. Deși sunt de dimensiuni foarte mici (0,6-1 mm lungime și 5-20 în diametru), capilarele realizează, pe plan funcțional, o suprafață mare de contact, datorită densității lor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
substanțe organice. Ca principală zonă de schimb între sânge și plasma interstițială, capilarele asigură și reglează schimburile nutritive tisulare în funcție de necesitățile locale și generale ale organismului. Deși sunt de dimensiuni foarte mici (0,6-1 mm lungime și 5-20 în diametru), capilarele realizează, pe plan funcțional, o suprafață mare de contact, datorită densității lor impresionante (până la 5000 pe cm2) în unele organe (plămân, creier, glande endocrine, inimă etc.). În afara rolului nutritiv, circulația capilară participă la menținerea temperaturii corporale și la homeostazia circulatorie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mare de contact, datorită densității lor impresionante (până la 5000 pe cm2) în unele organe (plămân, creier, glande endocrine, inimă etc.). În afara rolului nutritiv, circulația capilară participă la menținerea temperaturii corporale și la homeostazia circulatorie. Cantitatea de sânge care circulă prin capilare poate crește de la 5-7% din masa sanguină totală în repaus până la 30% în stare de activitate musculară intensă, ca urmare a creșterii considerabile (de peste 10 ori) a numărului de capilare deschise. În sfârșit, venele sunt conducte fibromusculare al căror calibru
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și la homeostazia circulatorie. Cantitatea de sânge care circulă prin capilare poate crește de la 5-7% din masa sanguină totală în repaus până la 30% în stare de activitate musculară intensă, ca urmare a creșterii considerabile (de peste 10 ori) a numărului de capilare deschise. În sfârșit, venele sunt conducte fibromusculare al căror calibru crește de la periferie spre pompa centrală cardiacă. La nivel periferic, ele rezultă din confluarea segmentului venos al capilarelor în venule, ca principală cale de întoarcere a sângelui arteriolocapilar. Anastomozele arteriovenoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intensă, ca urmare a creșterii considerabile (de peste 10 ori) a numărului de capilare deschise. În sfârșit, venele sunt conducte fibromusculare al căror calibru crește de la periferie spre pompa centrală cardiacă. La nivel periferic, ele rezultă din confluarea segmentului venos al capilarelor în venule, ca principală cale de întoarcere a sângelui arteriolocapilar. Anastomozele arteriovenoase funcționează cu intermitență, ca o cale derivată, numai în anumite condiții fiziopatologice. Ca și arterele, venele mici sunt bogate în fibre musculare, în timp ce venele mari conțin mai ales
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]