KorAP: Find »[drukola/base=capitalist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...64 >

1,577 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

o amploare deosebită `n deceniile următoare c`nd va fi dusă pe un front larg și organizat de către reprezentații ideologici ai mișcării muncitorești”. `ntr-un alt capitol (pp. 76-78) se susținea că „Junimea” număra „printre membrii ei fondatori numeroși moșieri și capitaliști [...]. Această așa zisă asociație culturală urmărea transformarea culturii românești `ntr-un solid sprijin al claselor stăp`nitoare [...]. Una din caracteristicile esențiale ale politicii promovate de Junimea și de Maiorescu a fost [...] apărarea resturilor feudale [...]. Burghezia și moșierimea l-au răsplătit cu

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

economică a început a fi ocupat în special de minoritari și străini. Este de reținut de asemenea presiunea capitalului german, care caută plasamente și investiții în întreprinderile române. Acest fapt, în parte nedorit de guvernul german, se datorește și tendinței capitaliștilor germani de a-și plasa o parte din disponibilități peste granițele Reichului, în valori reale, scăpându-le de contribuțiile de război. 4/. Evreii au început să caute și să obțină protecția autorităților militare și economice germane, spre a scăpa de

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455

Vezi Thelma Z. Lavine, "American Philosophy, Socialism, and the Contradiction of Modernity", în John J. Stuhr (ed.), Philosophy and the reconstruction of culture. Pragmatic Essays after Dewey, State University of New York, New York, 1993, pp. 1-6. 181 Vezi I. Wallerstein, The Capitalist World Economy, Cambridge University Press, Cambridge, 1979. 182 Ideile antropo-geografice (teorii socio-biologice de naturalizare a diferenței, care au servit drept fundament ideologic pentru justificarea expansiunii euro-americane între 1870 și 1914) și-au găsit cea mai convingătoare expresie în domenii precum

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

distinge trei mari abordări ale capitalismului ca sistem economic. Este vorba despre abordarea clasică, în care capitalismul este identificat cu economia de piață; abordarea marxistă, care consideră capitalismul un mod de producție, în care relația socială fundamentală este aceea dintre capitaliști și muncitorii salariați; abordarea neoclasică, ce pune accentul pe factorii culturali și politici. În viziunea lui Cerna, elementele fundamentale pe care se bazează capitalismul sunt: proprietatea privată; interesul personal; concurența; piața; libertatea de decizie; rolul limitat al statului. De asemenea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
așa viața le este mai ușoară. În oraș, omul începe să aibă timp pentru reflecție și educație. Orașul modelează elementul fundamental, cultural. Capitalismul este, după părerea lui Anthony Giddens, ,,un sistem economic incomparabil mai dinamic decât oricare dintre cele precedente. Capitaliștii se află în concurență unii cu ceilalți pentru a-și vinde bunurile către consumatori și pentru a supraviețui pe o piață competitivă, firmele trebuie să producă marfa cât mai eficientă și mai productivă. Aceasta duce la permanente inovații tehnice, deoarece

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Weber este mai mult decât atât. Primul vede capitalismul ca pe o lume a banului, al doilea îl vede ca pe o lume a omului. Pentru Marx banii și folosința lor sunt definitorii, pentru Weber determinant este elementul religios, cultural. Capitalistul lui Marx este un om lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte din destinul său. Capitalistul lui Marx

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
pe o lume a omului. Pentru Marx banii și folosința lor sunt definitorii, pentru Weber determinant este elementul religios, cultural. Capitalistul lui Marx este un om lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte din destinul său. Capitalistul lui Marx este lacom și rău, iar capitalistul lui Weber este muncitor și strânge averile ca o cale prin care îi face

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
religios, cultural. Capitalistul lui Marx este un om lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte din destinul său. Capitalistul lui Marx este lacom și rău, iar capitalistul lui Weber este muncitor și strânge averile ca o cale prin care îi face pe plac lui Dumnezeu. În general, pentru Marx, oamenii sunt răi și nu merită libertatea. Este și motivul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte din destinul său. Capitalistul lui Marx este lacom și rău, iar capitalistul lui Weber este muncitor și strânge averile ca o cale prin care îi face pe plac lui Dumnezeu. În general, pentru Marx, oamenii sunt răi și nu merită libertatea. Este și motivul pentru care lumea socialistă n-o va prețui

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
este un scop în sine, căci numai înăuntrul acestei mișcări mereu reînnoite există valorificare a valorii"124. Autorul sesizează în acord cu datul genetic egoist și lacom al omului faptul că ,,mișcarea capitalului este nelimitată"125. Apoi definește categoria de capitalist. În calitate de agent conștient al acestui proces, posesorul de bani devine capitalist.(...). Conținutul obiectiv al acestei circulații - valorificarea valorii - este scopul subiectiv urmărit de el și numai în măsura în care apropierea progresivă a bogăției abstracte este singurul mobil al acțiunilor sale, funcționează el

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
agent conștient al acestui proces, posesorul de bani devine capitalist.(...). Conținutul obiectiv al acestei circulații - valorificarea valorii - este scopul subiectiv urmărit de el și numai în măsura în care apropierea progresivă a bogăției abstracte este singurul mobil al acțiunilor sale, funcționează el în calitate de capitalist, adică în calitate de capital personificat, dotat cu voință și cu conștiință"126. Capitalul este suma de bani care se reproduce, se înmulțește în contactul cu schimbul de mărfuri, iar capitalistul este omul, persoana care se ocupă cu această înmulțire a banilor

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
bogăției abstracte este singurul mobil al acțiunilor sale, funcționează el în calitate de capitalist, adică în calitate de capital personificat, dotat cu voință și cu conștiință"126. Capitalul este suma de bani care se reproduce, se înmulțește în contactul cu schimbul de mărfuri, iar capitalistul este omul, persoana care se ocupă cu această înmulțire a banilor, cu această valorificare a lor, mai aparte, în procesul schimbului. Capitalistul este o persoană al cărei buzunar, se exprimă Marx, este punctul de plecare și de întoarcere al banilor

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
126. Capitalul este suma de bani care se reproduce, se înmulțește în contactul cu schimbul de mărfuri, iar capitalistul este omul, persoana care se ocupă cu această înmulțire a banilor, cu această valorificare a lor, mai aparte, în procesul schimbului. Capitalistul este o persoană al cărei buzunar, se exprimă Marx, este punctul de plecare și de întoarcere al banilor. Deducem de aici capitalismul ca fiind acel mod de organizare a societății umane care are în centrul său capitalul și capitalistul. Capitalismul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
schimbului. Capitalistul este o persoană al cărei buzunar, se exprimă Marx, este punctul de plecare și de întoarcere al banilor. Deducem de aici capitalismul ca fiind acel mod de organizare a societății umane care are în centrul său capitalul și capitalistul. Capitalismul este construcția socială care folosește banul în această dimensiune și capacitate a sa de a se multiplica. Lumea capitalistă este lumea în care multiplicarea banului este un scop în sine. Totul se construiește și mobilul oricărei acțiuni este banul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și capacitate a sa de a se multiplica. Lumea capitalistă este lumea în care multiplicarea banului este un scop în sine. Totul se construiește și mobilul oricărei acțiuni este banul și plusvaloarea adusă de mișcarea banului. Marx creionează definitiv portretul capitalistului: ,,Valoarea de întrebuințare nu trebuie deci considerată niciodată ca scop imediat urmărit de capitalist. De asemenea, nici câștigul izolat, ci procesul neîncetat de a câștiga. Această tendință absolută de îmbogățire, această goană pătimașă după valoare îi este comună capitalistului și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
multiplicarea banului este un scop în sine. Totul se construiește și mobilul oricărei acțiuni este banul și plusvaloarea adusă de mișcarea banului. Marx creionează definitiv portretul capitalistului: ,,Valoarea de întrebuințare nu trebuie deci considerată niciodată ca scop imediat urmărit de capitalist. De asemenea, nici câștigul izolat, ci procesul neîncetat de a câștiga. Această tendință absolută de îmbogățire, această goană pătimașă după valoare îi este comună capitalistului și tezaurizatorului, dar în timp ce tezaurizatorul nu este decât un capitalist înnebunit, capitalistul este un tezaurizator

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
portretul capitalistului: ,,Valoarea de întrebuințare nu trebuie deci considerată niciodată ca scop imediat urmărit de capitalist. De asemenea, nici câștigul izolat, ci procesul neîncetat de a câștiga. Această tendință absolută de îmbogățire, această goană pătimașă după valoare îi este comună capitalistului și tezaurizatorului, dar în timp ce tezaurizatorul nu este decât un capitalist înnebunit, capitalistul este un tezaurizator rațional. Sporirea neîncetată a valorii urmărită de tezaurizator prin tendința de a salva banii de circulație (de a scoate bani din circulație n.n.), capitalistul, mai

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ca scop imediat urmărit de capitalist. De asemenea, nici câștigul izolat, ci procesul neîncetat de a câștiga. Această tendință absolută de îmbogățire, această goană pătimașă după valoare îi este comună capitalistului și tezaurizatorului, dar în timp ce tezaurizatorul nu este decât un capitalist înnebunit, capitalistul este un tezaurizator rațional. Sporirea neîncetată a valorii urmărită de tezaurizator prin tendința de a salva banii de circulație (de a scoate bani din circulație n.n.), capitalistul, mai deștept, o obține abandonându-i într-una circulației"127. Marx

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
imediat urmărit de capitalist. De asemenea, nici câștigul izolat, ci procesul neîncetat de a câștiga. Această tendință absolută de îmbogățire, această goană pătimașă după valoare îi este comună capitalistului și tezaurizatorului, dar în timp ce tezaurizatorul nu este decât un capitalist înnebunit, capitalistul este un tezaurizator rațional. Sporirea neîncetată a valorii urmărită de tezaurizator prin tendința de a salva banii de circulație (de a scoate bani din circulație n.n.), capitalistul, mai deștept, o obține abandonându-i într-una circulației"127. Marx subliniază trăsăturile

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
comună capitalistului și tezaurizatorului, dar în timp ce tezaurizatorul nu este decât un capitalist înnebunit, capitalistul este un tezaurizator rațional. Sporirea neîncetată a valorii urmărită de tezaurizator prin tendința de a salva banii de circulație (de a scoate bani din circulație n.n.), capitalistul, mai deștept, o obține abandonându-i într-una circulației"127. Marx subliniază trăsăturile capitalistului și capitalismului. Viteza de acumulare și regula existenței pe bază de profit și acumulare de valoare. Toate acestea se întâmplă și în cazul activității comerciale, dar

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
este un tezaurizator rațional. Sporirea neîncetată a valorii urmărită de tezaurizator prin tendința de a salva banii de circulație (de a scoate bani din circulație n.n.), capitalistul, mai deștept, o obține abandonându-i într-una circulației"127. Marx subliniază trăsăturile capitalistului și capitalismului. Viteza de acumulare și regula existenței pe bază de profit și acumulare de valoare. Toate acestea se întâmplă și în cazul activității comerciale, dar și în cazul activității bancare și industriale. Există, cu același rol și capital industrial

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
un defect de caracter. Dacă sunt lacomi (și sunt!!! n.n), atunci oamenii sunt lacomi din totdeauna și nu sunt făcuți lacomi de către capitalism. Aspirația spre câștig este firească și normală, trăsătură comună a celui care muncește. ,,Un act economic ,,capitalist" trebuie să fie mai întâi unul care se întemeiază pe așteptarea unui câștig prin folosirea șanselor de schimb, deci pe șanse de câștig pașnice"140. Capitalismul lui Weber este o lume bazată pe câștig și pe calculul permanent al șanselor

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
care să se obțină noi profituri. Spiritul capitalismului este expansiunea și dezvoltarea. Consumul nu este decât un element marginal al acestei ecuații. Poate și din această cauză așa-zisa tentație pentru consum din contemporaneitate este percepută ca fiind în afara regulilor. Capitalistul nu este departe de ascetism, iar cel care cunoaște greutatea cu care se obțin banii, are rețineri în a cheltui cu ușurință bani. Spiritul capitalismului nu este deci consumul și luxul. Este o eroare des întâlnită, aceea de a pune

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
cele care trăiesc asemenea manifestări și atitudini de tip individual și social. Autorul citat pune în evidență că esența acestor atitudini este una de tip religios. Weber a arătat cum creștinismul, mai ales protestantismul, au generat asemenea atitudini umane. Primii capitaliști au fost protestanți, mai precis calviniști. Este dificil de surprins într-o analiză, oricât ar părea de completă, ceea ce noi numim spiritul capitalismului. Dacă am fi obligați să facem un exercițiu invers, și anume să surprindem capitalismul într-un singur

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de cele afirmate, așa cum se îndoiesc de superioritatea capitalismului în comparație cu orice tip de organizare socială cunoscută. Numai că azi nu mai putem să trăim în capcana ideologică dată de convingerea că resursele planetei sunt limitate și dacă nu suntem atenți, capitaliștii străini vor veni peste noi și ne vor jefui. Așa cum o demonstrează practica economică și comercială, posibilitățile de a crea valoare și plus-valoare pe care le deține un individ sau un stat sunt, practic, nelimitate. Se întâmplă așa pentru că nevoile

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]