1,594 matches
-
o parte (o mic? parte doar) a acestui proces. Resentimentele nu puteau fi �ndreptate numai �mpotriva lor. (S? ne amintim printre altele cuvintele lui W.�H.�Vanderbilt: �La naiba cu na? ionalul ? stă! �). �n Rom�nia, tranzi? ia de la economia na? ional? la cea capitalist? ar putea fi cu u? urin?? identificat? cu minoritatea neasimilat? ? i nedorit?. Problemele ap? rute datorit? prezen? ei unei burghezii str? ine interpus? �ntre clasele superioare ? i ?? r? nime au echivalente ? i �n afară Rom�niei. Cel mai bun exemplu �l constituie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de la Bucure? ți nu consideră provoc? rile drept amenin?? ri; Partidul Conservator? Democrat al lui Take Ionescu, fondat dup? ce p? r? sise �n 1907 Partidul Conservator, p? rea un adversar mai serios. Iorga �l atacă consecvent pe �Tachi? Mochi� (influen? a capitalist? evreiasc? ? i Take Ionescu). Pe Nicolae Filipescu, liderul principalului curent conservator, nu? l deranja acest lucru, ? i nici pe liberali. Mai important este c? regimul politic de la Bucure? ți �? i d? dea seama de lipsă de pricepere a lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? tere unui conflict. Nu există nici o solu? ie constructiv? imediat? pentru mult prea numeroasă comunitate evreiasc?. Prima op? iune pentru evrei n? ar fi fost nici comunismul, nici s? m?n? torismul lui Iorga, �ntruc�ț ei aveau o mentalitate occidental? , capitalist?. Deocamdat? , sosirea sovieticilor p? rea s? fie o binefacere pentru majoritatea maselor disperat de s? race de evrei fă?? de teroarea �n care tr? iser? p�n? atunci ? i fă?? de cea care avea s? se dezl? n?uie! Istoria joac? feste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cuvânt al unor interese cu vizibilitate mai mare pentru cetățeni, al unor interese care nu au grupuri bine organizate de lobby, pentru că Încearcă să se legitimeze ca reprezentant al „publicului european”, ce reprezintă interesele consumatorilor, și nu pe cele ale capitaliștilor (Kohler-Koch, 1997). Tsebelis (apud Christiansen, 1996) recunoaște rolul sporit al Parlamentului European, În special În stabilirea agendei. Putem vorbi, În anii ’90, despre declanșarea unei competiții Între instituțiile CE, În mod special Între Parlament și Comisie. Necesitatea reformei se Întrevedea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
evidențierea adev]ratei surse a opresiunii: agresivitatea și dominația b]rbaților. Ea arăt] c] eliminarea sistemului economic capitalist nu a transformat în mod real femeile în națiunile care au devenit socialiste; distinge tipul de opresiune la care erau supuși muncitorii capitaliști de opresiunea care sufoc] femeile, și deci neag] faptul c] inegalitatea între genuri poate fi explicat] în mod adecvat prin cauze economice. Tezele tehnologice și contractualiste nu merg mai departe în cazul feministelor. Cathrine MacKinnon, în Feminism Unmodified, susține c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
potrivește cu acesta. Este invalid când contravine acestuia. (MEW 25, pp. 351-352; C 3, pp. 339-340). O tranzacție este corect] atunci când este funcțional] în cadrul modului de productie existent. Din această rezult] în mod direct c] tranzacțiile cu caracter exploatator dintre capitalist și muncitor, și sistemul distribuirii capitaliste rezultând din ele sunt perfect corecte și nu violeaz] drepturile nim]nui (MEW 19, p. 18; SW, pp. 321-322; MEW 19, pp. 359, 382; MEW 23, p. 208; C1, p. 194). În mod similar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unificată a comportamentului uman. Fixând omenirea Într-o „singură manieră corectă” de a gândi despre lume, argumentează postmoderniștii, gândirea modernă a neglijat alte puncte de vedere și a devenit intolerantă față de orice fel de idei contrare. Cei aflați la putere - capitaliști sau socialiști, conservatori sau liberali - continuă să folosească aceste metanarațiuni pentru a ține populațiile sub control, argumentează postmoderniștii. Gândirea modernă, spun criticii ei, a fost folosită atât pentru a justifica aventurile coloniale din toată lumea, cât și pentru a ține popoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care puteau, prin talent și viclenie, să obțină un maxim de proprietate, puteau să o transforme În capital și să se folosească de acesta pentru a controla nu numai natura, dar și viața altor oameni. Aceste persoane au fost numite „capitaliști”. Economia de piață modernă și statul-națiune, la rândul său, au devenit mecanismele instituționale care să Înlesnească această nouă organizare a lumii. Piața va servi ca arenă imparțială În care fiecare capitalist se va Încleșta În lupta Împotriva celorlalți, În lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și viața altor oameni. Aceste persoane au fost numite „capitaliști”. Economia de piață modernă și statul-națiune, la rândul său, au devenit mecanismele instituționale care să Înlesnească această nouă organizare a lumii. Piața va servi ca arenă imparțială În care fiecare capitalist se va Încleșta În lupta Împotriva celorlalți, În lupta de a captura spațiu și a sechestra timp sub forma proprietății private. Statul-națiune, Încă din anii apariției sale, trebuia, la rândul său, să fie protectorul proprietății fiecărei persoane stabilind codurile legale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avut niciodată. America a fost de mult considerată drept bastion al capitalismului. Atât de profundă a fost credința noastră În dogma capitalistă Încât America și capitalismul au ajuns să aibă un statut tautologic. Este posibil ca americanii să fie singurii capitaliști pur-sânge rămași În lume. Ideea lui Adam Smith a unei piețe nestânjenite, În care vânzătorii și cumpărătorii individuali concurează pentru a-și maximaliza proprietatea, este terenul principal pentru realizarea visului american. Dacă arena capitalistă ar fi compromisă În mod serios
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lor cel mai de preț, războiul de țesut, pentru a obține banii necesari pentru materia primă. Dacă nu puteau să-și plătească la timp datoria, trebuiau să cedeze războiul de țesut negustorilor-angajatori, punând astfel mijloacele de producție direct În mâinile capitalistului - Întărind astfel și mai mult poziția sa față de meseriași 5. Furnizând materia primă și uneltele necesare pentru producție și controlând transportul materialelor și produselor finite Între mediul rural și cel urban, noii comercianți au fost capabili să controleze mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au fost capabili să controleze mult mai bine costurile de producție. Deja săraci, disperați și fără altă posibilitate de a-și câștiga existența, lucrătorii din mediul rural nu aveau altă soluție decât să accepte condițiile impuse de noua clasă de capitaliști. Pe de altă parte, breslele nu puteau să concureze cu ritmul și volumul producției și nici cu prețul produsului finit. Introducerea fabricii În Europa a erodat și mai mult puterea meșteșigarilor și a breslelor. În cea de a doua jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
chiar și a celor mai bogați meșteșugari. Numai noua clasă de comercianți capitaliști putea să-și permită costurile acestui nou model de producție 6. Istoricul Maurice Dobb remarca faptul că „subordonarea producției de către capital și apariția relațiilor de clasă Între capitaliști și lucrători, este prin urmare, pragul crucial Între vechiul mod de producție și cel nou”7. Meșteșugarii nu au putut să oprească mareea capitalistă. Mulți au abandonat lupta și au devenit lucrători plătiți În noile fabrici capitaliste. Alții au continuat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu ordinea feudală. Totuși, noi nu a trebuit să ne luptăm cu o nobilime și o aristocrație bine consolidate. În plus, breslele meșteșugărești nu au devenit niciodată o forță În America. Forța de muncă liberă a existat chiar de la Început. Capitaliștii nu au trebuit să facă față unui set preexistent de relații economice, care favorizau prețuri fixe În loc de prețul pieței și puneau restricții pe producție, astfel Încât meseriașii să poată să mențină controlul asupra industriilor lor. La fel de important, mercantilismul nu a prins
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eventual, guvernul, chiar dacă fără tragere de inimă și-a asumat rolul de a tempera excesele pieței printr-o redistribuire mai echitabilă a bogăției pentru a se asigura că nici o persoană nu este lăsată deoparte. Astfel, americanii sunt cei mai pasionați capitaliști și cei mai patrioți oameni de pe Pământ, deoarece noi vedem economia noastră de piață liberă și guvernul american drept garantul visului american. Dacă oricare dintre aceste instituții ar suferi un eșec sau dacă americanii ar ajunge să creadă că ori
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
angajează Într-un „joc profund” pentru a-și stabili o identitate comună. Numai atunci când sentimentul lor de solidaritate și coeziune este bine format, amenajează piețe, negociază schimburi și stabilesc guverne pentru a reglementa activitatea. Chiar În era modernă timpurie, când capitaliștii și clasa burgheză În formare au inventat un naționalism imaginar pentru a uni popoare, anterior separate, Într-o nouă configurație politică, statele-națiune au trebuit să caute În trecut și să Împrumute fragmente din diversele istorii culturale locale pentru a alcătui
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și speranța În salvarea eternă. În era modernă, identitatea națională a devenit substitutul favorit. Fervoarea patriotică le dă multor oameni sentimentul că fac parte dintr-un Întreg mai mare, imortal și care oferă iubire. Adeseori ideologia servește același scop. Mulți capitaliști și socialiști și-au găsit refugiul Într-un cocon ideologic atotcuprinzător. În același timp, tehnologiile și posesiunile noastre materiale sunt Înlocuitori pentru sentimentul reprimat de pierdere fizică. Ele devin, de fapt, surogate ale corpurilor noastre Înconjurându-ne cu ele din ce În ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a fost rezolvat pe cale pașnică”, iar locuitorii acestor teritorii, „cu preponderență ucraineni și moldoveni, au obținut posibilitatea să se alipească la familia prietenească a popoarelor sovietice și să făurească o viață nouă, viața unui popor eliberat de sub puterea moșierilor și capitaliștilor români [...]. Noi știm acum cu câtă bucurie populația Basarabiei și Bucovinei de Nord a completat rândurile cetățenilor sovietici”. Molotov nu uita să precizeze, fie și într-o singură frază, semnificația strategică a ocupării Basarabiei: „În legătură cu aceasta, frontiera Uniunii Sovietice s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe cale pașnică. Locuitorii teritoriului Basarabiei și Bucovinei de Nord, cu preponderență ucraineni și moldoveni, au obținut posibilitatea să se alipească la familia prietenească a popoarelor sovietice și să făurească o viață nouă - viața unui popor eliberat de sub puterea moșierilor și capitaliștilor români. Aplauze îndelungate/. Noi știm acum cu câtă bucurie populația Basarabiei și Bucovinei de Nord a completat rândurile cetățenilor sovietici. În felul acesta, odată cu alipirea Basarabiei teritoriul Uniunii Sovietice s-a mărit cu o suprafața de 44,5 mii de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mai concrete în favoarea acestei idei. Ele scot în evidență faptul că unele modalități de organizare a producției exprimă logica contextului social particular: nu rațiunea maximizării eficienței muncii, ci logica luptei de clasă. Stephen Marglin argumentează că la începuturile revoluției industriale, capitaliștii erau motivați mai mult de dorința de a-i controla pe muncitori, decât de a crește productivitatea muncii lor. Analiza istorică pe care o întreprinde sociologul american sugerează faptul că, în acel moment tehnologic, era posibilă o organizare a muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, L. (1982), Metodologia cercetării sociologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, L. (1986), Metodologia cercetării sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, M. (1985), Conștiință și cauzalitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Wallerstein, I. (1979), The Capitalist World-Economy, Cambridge University Press, NewYork. Weber, M. (1947), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Wesolowski, W., Slomezynski, Social Mobility in Comparative Perspective, The Polish Academy of Sciences Press Ossolineum, Varșovia. White, L. (1948), The Evolulion of
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fundamentală de funcționare. În funcționarea modelului economiei capitaliste elaborat teoretic de Marx, timpul nu intră ca o dimensiune semnificativă. Odată ce modelul teoretic al funcționării economiei capitaliste a fost formulat, evenimentele economice în sine își pierd orice interes. Ce a făcut capitalistul X, ce bunuri a ales să producă, ce piață dedesfacere a căutat etc. sunt evenimente care nu mai conțin pentru economist nici un fel de informație. Informația interesantă este dată de legea structurală care le-a modelat. În rest, ele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu au nici o forță de a determina evoluția ulterioară a sistemului. Să luăm alt exemplu. Greva generală a muncitorilor români din 1920. Din punctul de vedere al structurii societății capitaliste, ea este un eveniment așteptat. Clasa muncitoare are interese opuse capitaliștilor. Singura posibilitate de a-și apăra și promova propriile sale interese este lupta, greva fiind o formă a acesteia. În condițiile particulare ale anului 1920, clasa muncitoare din România, cum putea de altfel fi predictibil dacă am fi cunoscut legile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Publishing Company, Chicago. Vlăsceanu, L. (1982), Metodologia cercetării sociologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, L. (1986), Metodologia cercetării sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, M. (1985), Conștiință și cauzalitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Wallerstein, I. (1979), The Capitalist World-Economy, Cambridge University Press, New York. Weber, M. (1947), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Weber, M. (1965), Essais sur la theorie de la science, Plon, Paris. Weber, M. (1969), The Theory of Social and Economic Organization, Free
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
marilor organizații și, În același timp, cu ajutorul unor sisteme de educație din ce În ce mai asemănătoare și mai omogenizante, În timp aceste sisteme converg spre o accentuată uniformitate a modului de viață și a organizării cotidiene a relațiilor. În ciuda particularităților sistemelor socialist, respectiv capitalist, societățile complexe prezintă mult mai multe asemănări decât diferențe. Spre exemplu, Treiman susține că problematica prestigiului social al diferitelor ocupații și meserii poate fi abordată În termeni asemănători În cele două tipuri de societate, fără ca rezultatele unor astfel de investigații
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]