7,454 matches
-
peste podul Râului Capra, însoțiți de Pîrâul Fundul Caprei, trecem de Portița Arpașului spre Piciorul Caprei, spre Cascada Caprei. Pe versantul vestic al Piciorului Caprei, spre nord se deschide lângă Monumentul alpiniștilor la 2249 m alt. Lacul Capra. După Șaua Capra se coboară în Căldarea Bîlea. De la Cantonul Piscu Negru, Muntele sobru Podeanu te invită la Strunga Doamnei. Munții noștri de aur, de argint, de veghe, de poveste, iar pentru străini, de sâmbrie, vorba marelui Păstorel: Iar sunt supărat pe soartă
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
povestiri, amintiri); B. EPOSS 1. Aga Lucia Selenity (Brașov) - Domnișoara Kitty (poveste); 2. Ion Lazăr da Coza (Tulnici, Vrancea) - Apusul îngerilor (povestiri); 3. Elenă Toma (Pitești, Argeș) - Noaptea nu va mai fi acolo (jurnal autobiografic); 4. George Peagu (București) - Cu capră prin București (proza umoristica); 5. Iulia Cordeanu (Imperia, Italia) - Salon Belvedere (Ψ-roman); 6. Cristian Petru Bălan (Chicago, SUA) - Să apropiem cerul de pământ (un dialog religios între doi scriitori). C. ERUDIT 1. Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare
CARTEA MEA DE GHICITORI (VOL. 1 ŞI VOL. 2) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354654_a_355983]
-
deoarece calul acestui personaj istoric și-a salvat stăpânul căzut în mlaștină. (p. 27). Tot de o mlaștină e vorba și la moartea întemeietorului legendar al orașului Roma: „Într-o zi, pe când își inspecta armata într-un câmp pe lângă mlaștina Caprei, a izbucnit deodată o furtună însoțită de vuiete și tunete puternice, în timpul căreia regele a fost învăluit de un nor atât de des, încât a dispărut din ochii mulțimii. De atunci Romulus n-a mai fost văzut pe pământ“. (Titus
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă pentru tuns oi, blănuri de capră), vinăritul (butoaie), tâmplăritul (rindea), fierăritul (foale). Nu lipsesc instrumentele tradiționale de cântat: cavalul, cimpoiul, trompeta. Ochiul vizitatorului poate fi impresionat și de o colecție de arme de panoplie, cât și de o lustră făcută într-o roată de car. Restaurantul
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
din Turda. -Vremuri grele și nesigure... -Nici cu cele de azi nu mă laud. -Poporul nostru parcă este blestemat. Nu se așează niciodată pe un făgaș normal. -Poate... din cauza că ne aflăm la răscrucea a doua civilizații. -Nu suntem nici capră, nici măgar! Începură să râdă. Râsul lor era un plâns pe obrazul istoriei noastre. -Spunea Patapievici că pe noi s-au pisat mai toate popoarele migratoare, si nu numai. -E... o exagerare! -Nu o lua că fapt în sine! -Vrea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
Felicitări! Am deschis agenda la ziua de 26 iulie. Am dat de un articol interesand publicat într-o revistă bucureșteană: Fericirea de a fi condamnat de confrați Mai întotdeauna la români s-a adeverit, de-alungul istoriei, apoftegmele „Să moară și capra vecinului” sau „Nimeni nu este profet în țara lui”. În acest sens Panait Istrati spunea: „Câtă vreme un secret e ferecat în tine, e robul tău. Cum l-ai spus altuia ești tu robul lui!”. Codițiile istorice a impus și
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
special cercetările științifice și tehnice. Ion Basgan a murit sărac din patriotism, pentru că a refuzat propunerea de a deveni cetățean israelian, caz în care ar fi încasat drepturile de autor care i se cuveneau. Un alt exemplu este Virgilius Justin Capră, un inventator și inginer român care în 1956, la nici 25 de ani, a inventat primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor. Justin Capră nu și-a brevetat invenția, deși în 1956 România acorda importantă inovațiilor. În lipsa unui brevet
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
fi încasat drepturile de autor care i se cuveneau. Un alt exemplu este Virgilius Justin Capră, un inventator și inginer român care în 1956, la nici 25 de ani, a inventat primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor. Justin Capră nu și-a brevetat invenția, deși în 1956 România acorda importantă inovațiilor. În lipsa unui brevet, nu se poate dovedi nici măcar dacă specialiștii americani au utilizat același principiu că și Justin Capră și cu atât mai puțin o prioritate a ideii
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor. Justin Capră nu și-a brevetat invenția, deși în 1956 România acorda importantă inovațiilor. În lipsa unui brevet, nu se poate dovedi nici măcar dacă specialiștii americani au utilizat același principiu că și Justin Capră și cu atât mai puțin o prioritate a ideii. Justin Capră mai este și realizatorul unui micro-autoturism, "Șoleta", care consumă 0,5 l/100 km și al unei motorete care funcționează cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, cu o
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
și-a brevetat invenția, deși în 1956 România acorda importantă inovațiilor. În lipsa unui brevet, nu se poate dovedi nici măcar dacă specialiștii americani au utilizat același principiu că și Justin Capră și cu atât mai puțin o prioritate a ideii. Justin Capră mai este și realizatorul unui micro-autoturism, "Șoleta", care consumă 0,5 l/100 km și al unei motorete care funcționează cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, cu o autonomie de 80 km). Remarcabilă invenție Șoleta 150 Ecor! Are o
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
de 80 km). Remarcabilă invenție Șoleta 150 Ecor! Are o greutate de 95 kg și este capabilă să parcurgă 100 km cu 0,5 litri de combustibil. Modelul Șoleta I.C.200 poate ajunge la 67 km/h. Mașinile inventatorului Justin Capră nu au fost produse niciodată în serie. Inventatorul Justin Capră a primit pe data de 20 mai 2008 Premiul Dan Voiculescu, în valoare de 300.000 RON. Probabil că dacă ar fi emigrat, invențiile lui ar fi fost mult mai
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
greutate de 95 kg și este capabilă să parcurgă 100 km cu 0,5 litri de combustibil. Modelul Șoleta I.C.200 poate ajunge la 67 km/h. Mașinile inventatorului Justin Capră nu au fost produse niciodată în serie. Inventatorul Justin Capră a primit pe data de 20 mai 2008 Premiul Dan Voiculescu, în valoare de 300.000 RON. Probabil că dacă ar fi emigrat, invențiile lui ar fi fost mult mai bine puse în valoare. Sunt curioasă cât va mai dura
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
rupt dă șale, da’ lumea, bă, nu știe ce eforturi facem noi păntru fericirea ei. Fut-tu-le muma-n cur dă boi! Și nu uita să-i spui mă-tii să-mi mai trimită brânză d-aia bună, dă capră, așa ca la fo’ cinci kile că am și eu nește obligații, s-a-nțeles! Inspectorul adjunct se retrase cu spatele bâiguind mulțumiri și scuze de deranj. A doua zi șeful se regala, mâncând dintr-o strachină mămăligă cu brânză
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
ca la fo’ cinci kile că am și eu nește obligații, s-a-nțeles! Inspectorul adjunct se retrase cu spatele bâiguind mulțumiri și scuze de deranj. A doua zi șeful se regala, mâncând dintr-o strachină mămăligă cu brânză de capră pe care o însoțea cu o șampanie desert. Din vestitele podgorii ale regiunii Campagnes. După fiecare cupă de șampanie dădea și o râgâială sonoră, semn că era peste măsură de fericit. Fericit era și grădinarul care împrăștia sacul de îngrășăminte
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > COLECȚIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNȚĂ O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- "CU CAPRA PRIN BUCUREȘTI" (POVESTIRI UMORISTICE) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 326 din 22 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din colecția EPOSS a Editurii Armonii Culturale, vă semnalăm o nouă apariție editorială: GEORGE PEAGU - "Cu capra prin București" (povestiri umoristice
COLECŢIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- CU CAPRA PRIN BUCUREŞTI (POVESTIRI UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357398_a_358727]
-
EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- "CU CAPRA PRIN BUCUREȘTI" (POVESTIRI UMORISTICE) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 326 din 22 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din colecția EPOSS a Editurii Armonii Culturale, vă semnalăm o nouă apariție editorială: GEORGE PEAGU - "Cu capra prin București" (povestiri umoristice). Iată ce spune critica literară despre povestirile umoristice ale povestitorului bucureștean: „Ce-ați zice să vedeți pe Bulevardul Magheru din București, un țăran cu pălărie de paie, plimbînd de lesă o capră, așa cum orășenii (în special
COLECŢIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- CU CAPRA PRIN BUCUREŞTI (POVESTIRI UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357398_a_358727]
-
editorială: GEORGE PEAGU - "Cu capra prin București" (povestiri umoristice). Iată ce spune critica literară despre povestirile umoristice ale povestitorului bucureștean: „Ce-ați zice să vedeți pe Bulevardul Magheru din București, un țăran cu pălărie de paie, plimbînd de lesă o capră, așa cum orășenii (în special doamnele) plimbă câinii. Vă închipuiți ce tărășenie ar ieși dacă un Rotweiler ori un Ciobănesc german ar lătra capra iar aceasta ar încerca să-i împungă cu coarnele pe agresorii canini, și ce efort ar depune
COLECŢIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- CU CAPRA PRIN BUCUREŞTI (POVESTIRI UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357398_a_358727]
-
să vedeți pe Bulevardul Magheru din București, un țăran cu pălărie de paie, plimbînd de lesă o capră, așa cum orășenii (în special doamnele) plimbă câinii. Vă închipuiți ce tărășenie ar ieși dacă un Rotweiler ori un Ciobănesc german ar lătra capra iar aceasta ar încerca să-i împungă cu coarnele pe agresorii canini, și ce efort ar depune stăpânii patrupedelor ca să-i stăpânească. Asemenea povestiri năstrușnice și „Scrisori către Vintu” a publicat George Peagu în revistele Luceafărul și Rebus spre deliciul
COLECŢIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- CU CAPRA PRIN BUCUREŞTI (POVESTIRI UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357398_a_358727]
-
Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627 sau 0733-636.116, e-mail: editura@armoniiculturale.ro, web: www.armoniiculturale.ro Editor Gheorghe A. Stroia Referință Bibliografică: Colecția EPOSS, a editurii Armonii Culturale, anunță o nouă apariție editorială: GEORGE PEAGU- Cu capra prin București (povestiri umoristice) / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 326, Anul I, 22 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
COLECŢIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- CU CAPRA PRIN BUCUREŞTI (POVESTIRI UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357398_a_358727]
-
cocoș, iar pe banca de la poartă stă o babă și un moș. Un cățel lungit la soare doarme, parcă-i leșinat... Cei trei nori din parte stângă vin cu ploaie pe-nserat! La fântâna prăpădită, unde vitele se adapă stă o capră costelivă cu botul băgat în apă! Mai spre dreapta o semnătură, parcă scrie, I. Marin”, pusă pe câmpia verde lângă-o tufă de pelin!” Și mai surprinși rămânem când urmându-l pe dl. George Roca, ajungem în „lumea fabulei” sau
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
era cunoscut sub numele de vornic. Pârgarulera săteanul care bătea toba și anunța toate activitătile obștei. De nașterea copiilor, scosul măselelor sau descântatulde deochi, se ocupa vestita moașă a satului. Aveau sătenii și purcar, care îngrijea porcii, iar căprarulle pășuna caprele! Primarul era primul gospodar al satului. Îmi spune nea Mitică Sinu despre Ioan Manduc, că a fost primar în Sebesul de Sus vreo 30 de ani. Fusese unul dintre cei mai apreciați primari din împrejurimi. Gospodar desăvârșit, primarul învățase multe
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Sinu, deoarece acoperișul este din țigla fabricată în manufactura lui. Majoritatea sebeșenilor de astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau făbricuțele de țiglă, ulei, cărămidă și moară comunală, de care știm de la Mitică Sinu. Acum, din păcate, nu mai există locuri de muncă de acest gen. Tinerii muncesc în străinătate dar se întorc, și-au
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
la 96 de ani. O sebeșeancă interesantă și foarte isteață este domnișoara Iustina Cercel. A fost contabilă la Cooperativa de consum din Avrig și acum, la 76 de ani, are o pensioară bunicică. Dar se ocupă și de gospodărie: două capre și-un cal are în ogradă, muncește încă pământul și tare-i place vara să facă fân și otavă ! Locuiește cu fratele său, Rusalim, care-și amintește bine de nea Mitică. Casa lor este construită în stil săsesc, prin 1935
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
foarte greu să se afirme între marile averi care determină elita societății actuale. Din totdeauna românii au fost defavorizați deoarece poporul românesc nu-si poate aprecia geniile. Este o deformare care a fost este și va fi cât timp există „capra vecinului” Aprecierea este recunoscută NUMAI după ce un venetic, în țara sa, amintește de valorosul român. Ceva similar este în America unde nu poți obține o carte de credit (citește cont bancar) dacă nu ai datorii. Banca justifică acest deziderat prin
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
este muncitor în sinea sa dar sensibil. Temător nevoie mare nu acordă nimănui încredere tocmai deoarece nu se străduiește să obțină încrederea celor din jur. Și astfel depinde de alții. Chiar și de natură care nu dă nimic de pomană. „Capra vecinului să moară” este secretul lui Polichinel, cunoscut de toți în afară de el. Omul crede că nu depinde de natură. Își produce singur tot ce are nevoie. O fi adevărat? [1]Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882 , Craiova - d. 17 martie
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]