2,818 matches
-
cârmă. (Id., ibid., foiletonul LIII, AD., nr. 11 944, 4 februarie 1923, p. 1.) O relatare mai detaliată - și nu lipsită de interes - privind numirea guvernului Theodor Rosetti: Precum se vede, Regele nu a dat direct puterea nici lui Petre Carp. Petre Carp trecea, pe vremea aceea, drept un om al Palatului. În gazetele opozante și mai ales de Panu în Lupta Petre Carp nu era scos din acest epitet. Gheorghe Panu anunța mereu că șeful junimiștilor va fi adus la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ibid., foiletonul LIII, AD., nr. 11 944, 4 februarie 1923, p. 1.) O relatare mai detaliată - și nu lipsită de interes - privind numirea guvernului Theodor Rosetti: Precum se vede, Regele nu a dat direct puterea nici lui Petre Carp. Petre Carp trecea, pe vremea aceea, drept un om al Palatului. În gazetele opozante și mai ales de Panu în Lupta Petre Carp nu era scos din acest epitet. Gheorghe Panu anunța mereu că șeful junimiștilor va fi adus la putere prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
privind numirea guvernului Theodor Rosetti: Precum se vede, Regele nu a dat direct puterea nici lui Petre Carp. Petre Carp trecea, pe vremea aceea, drept un om al Palatului. În gazetele opozante și mai ales de Panu în Lupta Petre Carp nu era scos din acest epitet. Gheorghe Panu anunța mereu că șeful junimiștilor va fi adus la putere prin poarta din dos a Palatului. Apoi era cealaltă opoziție, opoziția cea mare și de toate nuanțele pe care chemarea lui Carp
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Carp nu era scos din acest epitet. Gheorghe Panu anunța mereu că șeful junimiștilor va fi adus la putere prin poarta din dos a Palatului. Apoi era cealaltă opoziție, opoziția cea mare și de toate nuanțele pe care chemarea lui Carp la putere ar fi ofensat-o și ar fi îndârjit-o. De aceea Regele a dat puterea d-lui Theodor Rosetti care, în calitate de consilier la Curtea de Casație însărcinat cu prezidarea alegerilor, oferea garanția unei oarecare neutralități între partide. În
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ideile. Liberalii vernescani l-au încălecat, prin urmare singurul mijloc de a reface partidul conservator așa cum a fost odinioară este ca tot tineretul cu idei conservatoare să se grupeze în jurul oamenilor de elită, culți și plini de talent precum sunt: Carp, Maiorescu, Vasile Alecsandri, Theodor Rosetti, Menelas Ghermani etc. O parte a tineretului conservator a trecut la noul guvern junimist, alții, precum grupul de la Epoca, în frunte cu Nicolae Filipescu, fără a trece în partidul junimist, luă o atitudine binevoitoare față de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pe planul al doilea, pentru multă vreme, pe fruntașii regimului conservator. Aceștia erau: Lascăr Catargiu, general Ion Florescu, Petre Mavrogheni 33, Vasile Boerescu, general Tell, general Manu și încă câțiva. Gheorghe CostaForu, un fruntaș conservator, murise. Iar oameni ca Petre Carp și Titu Maiorescu, deși conservatori, nu erau reprezentativi ai regimului și ai epocii care dispăreau. Ei erau o ramură nouă, menită unei vieți politice viitoare. (Id., ibid., foiletonul LIV, AD., nr. 11951, 11 februarie 1923, p. 1.) Pagina 189 Variantă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
acum începe marele danț al căderii și schimbării guvernelor conservatoare. Intrigile, săpăturile, lucrăturile uzează zi după zi pe conservatorii cari nu pot forma un guvern stabil. Criza de căpetenie stă în faptul că atât fracțiunea junimistă în cap cu Petre Carp cât și regele Carol nu voiau cu nici un preț să dea puterea lui Lascăr Catargiu. Atât de departe merg intrigile din familia conservatoare încât până și Alexandru Lahovary părăsește pe Lascăr Catargiu și devine partizanul înlăturării bătrânului și al refacerii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
C.C. Arion, Ion Grădișteanu, Al. Bădărău, dintre cei cari mai trăiesc. Iar dintre cei mai bătrâni cari aveau situații politice mai dinainte, țin scena în tot timpul acesta - până în ultimii patru-cinci ani - din ei: Gheorghe Cantacuzino, generalul Gheorghe Manu, Petre Carp, Theodor Rosetti, Titu Maiorescu, Menelas Ghermani, Constantin Ollănescu, Alexandru Lahovary, generalul Iacob Lahovary, Ion Lahovary, prințul Al. știrbei, Gr. Păucescu. Toți oamenii aceștia, tineri sau bătrâni, în număr de 25, plus cei mai bătrâni, ca Lascăr Catargiu și generalul Ion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1876-4/16 aprilie 1876); Ministru de Finanțe: Petru Mavrogheni (11/23 martie 1871-7/19 ianuarie 1875); G.Gr. Cantacuzino (7/19 ianuarie 1875-30 ianuarie/11 februarie 1876); Ioan Strat (30 ianuarie/11 februarie 1876- 31 martie/12 aprilie 1876); Petre P. Carp (ad interim, 31 martie/12 aprilie 1876-4/16 aprilie 1876); Ministrul Justiției: Nicolae Krețulescu (11/23 martie 1871-8/20 iunie 1871); George Costa-Foru (ad-interim, 8/20 iunie 1871-28 octombrie/9 noiembrie 1872); Manolache Costache Epureanu (28 octombrie/9 noiembrie 1872-31
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
11/23 martie 1871-14/26 martie 1871); general Christian Tell (14/26 martie 1871-9/21 ianuarie 1874); Vasile Boerescu (ad-interim, 9/21 ianuarie 1874-7/19 aprilie 1874); Titu Maiorescu (7/19 aprilie 1874- 30 ianuarie/11 februarie 1876); Petru P. Carp (30 ianuarie/11 februarie 1876-4/16 aprilie 1876). 14/26 martie. Generalul Christian Tell - ministru „de Rezbel“ - trecu în „vacantul post“ de ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice; generalul Ioan Em. Florescu este numit ministru la „Departamentul Rezbelului“ (București, 14
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
noiembrie 1875, p. 5989). 1876 30 ianuarie/11 februarie. G. Gr. Cantacuzino și T. Maiorescu demisionează din posturile de ministru de Finanțe și, respectiv, de ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice. Sunt numiți: Ioan Strat, ministru de Finanțe; Petru P. Carp, la Departamentul Cultelor și Instrucțiunii Publice și Ioan Bălăceanu („fost agent al României“), ministru al Afacerilor Străine, interimatul lui Lascar Catargiu la acest departament încetând (București, 30 ianuarie 1876; MOF., nr. 24, 1/13 februarie 1876, p. 585). 31 martie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Rosetti fiind numit (prin decretul nr. 563 din 31 martie 1876) membru al Înaltei Curți de Casațiune și de Justiție, Al. Lahovary, ministru de Justiție, este însărcinat cu „interimul“ Departamentului Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice. Prin același decret, Petru P. Carp, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice este numit ministru ad-interim de Finanțe, în locul lui Ioan Strat, aflat în concediu de la 10/22 martie 1876 (București, 31 martie 1876; MOF., nr. 73, 1/13 aprilie 1876, p. 1977). 4/16 aprilie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ca atare și nu ca o schimbare de minister (v. și, în acest volum, p. 151, nota noastră 21). 23 martie/4 aprilie. Guvernul I.C. Brătianu demisionând, Theodor Rosetti e numit prim-ministru și ministru de Interne. Ceilalți miniștri: P.P. Carp, la Departamentul Afacerilor Străine; T. Maiorescu, la Culte și Instrucțiune Publică și ad interim la Agricultură, Industrie, Comerț și Domenii; Al.B. știrbei, la Lucrări Publice; general C. Barozzi, la „Rezbel“; Menelas Ghermani, la Finanțe; Al. Marghiloman, la Justiție (București
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
aprilie 1888, p. 6521). Guvernul, în această formulă, va suferi o singură modificare, notată în continuare: 4/16 iunie. Interimatul lui Titu Maiorescu la Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor încetează; în acest post, tot ca interimar, este numit P.P. Carp, ministrul Afacerilor Străine (București, 4 iunie 1888; MOF., nr. 51, 5/17 iunie 1888, p. 1225). 12/24 noiembrie. Modificarea componenței echipei ministeriale, Th. Rosetti păstrând președinția Consiliului de Miniștri. Sunt numiți miniștri (unii păstrându-și postul din cabinetul precedent
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
17 iunie 1888, p. 1225). 12/24 noiembrie. Modificarea componenței echipei ministeriale, Th. Rosetti păstrând președinția Consiliului de Miniștri. Sunt numiți miniștri (unii păstrându-și postul din cabinetul precedent): G. Vernescu, la Departamentul Justiției; general G. Manu, la „Rezbel“; P.P. Carp, la Afaceri Străine; Al. Lahovary, la Agricultură, Industrie, Comerț și Domenii; T. Maiorescu, la Culte și Instrucțiune Publică; Al.B. știrbei, la Interne; M. Ghermani, la Finanțe; Al. Marghiloman, la Lucrări Publice (București, 12 noiembrie 1888; MOF., nr. 179, 13
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
24; Capșa, șt., medic, director al Serviciului Sanitar, Calea Moșilor, 51; Carada, E., director la Banca Națională, str. Colței, 56; Carapati, N., bijutier, Calea Victoriei, 10; Caracalețeanu, Al., colonel, str. Manea Brutaru, 2; Cariagdi, Dim., fost ministru, Calea Dorobanților, 12 bis; Carp, Anton, guvernator provizoriu al Băncii Naționale, str. Sfinților, 82; Carp, P., fost ministru, deputat, str. Doamnei, 4; Catapulo, N., str. Numa Pompiliu; Catargi, Al. G., proprietar, Calea Victoriei, 162; Catargi, Al. șt., Calea Dorobanților, 34; Catargi (doamna Elena), Calea Grivița, 4
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
51; Carada, E., director la Banca Națională, str. Colței, 56; Carapati, N., bijutier, Calea Victoriei, 10; Caracalețeanu, Al., colonel, str. Manea Brutaru, 2; Cariagdi, Dim., fost ministru, Calea Dorobanților, 12 bis; Carp, Anton, guvernator provizoriu al Băncii Naționale, str. Sfinților, 82; Carp, P., fost ministru, deputat, str. Doamnei, 4; Catapulo, N., str. Numa Pompiliu; Catargi, Al. G., proprietar, Calea Victoriei, 162; Catargi, Al. șt., Calea Dorobanților, 34; Catargi (doamna Elena), Calea Grivița, 4; Cazes, H., Café français, Pasagiul Român; Cazotti, Sp., proprietar, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Elena Doamna. Sub patronajul M.S. Reginei Elisabeta, șoseaua Pandurilor (Cotroceni). Director de studii: Barbu Constantinescu; directoarea Azilului, d-șoara Elena Alessiu; profesor de limba română: P. Dulfu (p. 310). Banca Națională a României. Fondată în 1880; capital: 30 000 000 lei. Guvernator provizoriu: A. Carp. Sediul din București: str. Colței, 21 (p. 312). Banca României. Fondată în 1865; capital: 25 000 000 lei. Director general: Dall Orso. Sediul din București: Piața Sf. Gheorghe (p. 313). Creditul Mobiliar Român. Fondat în 1881; capital: 10 000 000
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de ministru, în ideea continuării implementării proiectului său, prima acțiune pe care o întreprinde Haret, la 14 februarie 1901, a fost repunerea în vigoare a celor două legi fundamentale, adoptate în anii 1898 și 1899, anulate de guvernul P. P. Carp (în 1900). Recunoaștem vechi metehne care se manifestă și astăzi: un guvern nou anulează, total sau parțial, legile guvernului precedent, dacă acestea nu convin unor grupuri de interese, iar elevul este constant debusolat pe parcursul vieții școlare, suportând „experimente” și „experiențe
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
greșit, a propus următoarea moțiune de blam: „în urma interpelațiunii prințului Dimitrie Ghica, Senatul, ascultând explicările guvernului, declară că Ministerul n-are destulă autoritate morală pentru a apăra adevăratele interese ale țărei față cu viitorul Congres.“ (Semnați) D. Ghica, P. P. Carp, D. P. Vioreanu, B. Boerescu. După un lung discurs al lui Kogălniceanu și altul al lui Ion Brătianu, Senatul a respins moțiunea de blam cu 36 voturi contra 16 și 3 abțineri ale miniștrilor. Moțiunea de încredere prezentată de N.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fiindcă trebuiau alese Camere constituționale în cel mai scurt timp, spre a revizui Art. 7 din Constituție. La Senat, după declarația primului ministru, se alege o comisiune compusă din Dimitrie Ghica, C. Bosianu, B. Boerescu, Al. Giani, N. Voinov, P. Carp și C. Cornescu, care să studieze chestiunea și să prezinte un raport. Dimitrie Sturdza, noul ministru de Finanțe, stârnește împotriva lui o mare furtună; el scade valoarea rublelor. Toți deținătorii de ruble, adică toată lumea, sunt furioși. Iată cum au fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lei la 1,85. Sfertul, de la 1 leu la 92 bani. Aceasta este ultima scădere, după care a urmat demonetizarea. Senatul și Camera declară că este loc a se revizui Art. 7 din Constituțiune. La Senat raportorul declarațiunii este P.P. Carp, iar la Cameră este Dimitrie (Tache) Giani. Este de observat că numai bătrânii conservatori nu iau parte activă la această lucrare. Pe când conservatorii din centru (D. Ghica - B. Boerescu) stau bine cu partidul liberal, pe când Petre Carp este un independent
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
declarațiunii este P.P. Carp, iar la Cameră este Dimitrie (Tache) Giani. Este de observat că numai bătrânii conservatori nu iau parte activă la această lucrare. Pe când conservatorii din centru (D. Ghica - B. Boerescu) stau bine cu partidul liberal, pe când Petre Carp este un independent și-l vedem în Senat raportor al declarațiunii pentru revizuirea Constituției, bătrânii conservatori, precum Lascăr Catargiu și Manolachi Costache sunt în opoziție ireductibilă. Partidul conservator se firimițează pe zi ce trece. acordarea drepturilor politice la evrei La
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
frâu surescitarea populară. Opoziția, deși foarte divizată, amenință să aibă succese. Această opoziție de mai multe nuanțe și chiar unii care sunt foarte aproape de guvem vor să profite de ocazie pentru a zdruncina guvernul. Astfel la Senat Dimitrie Ghica, Petre Carp, Vasile Boerescu, Mihail Kogălniceanu cer, într-o lungă discuție, formarea unui minister de coaliție a partidelor pentru ca revizuirea Constituției să se poată face fără pri mejdia revoluției. Dar Brătianu nu primește. în sfârșit, la 25 martie Parlamentul e dizolvat. Este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Constituție. De acum începe o lungă perioadă de liniște și de consolidare, în care partidul liberal, până aproape de anul 1885, domnește fără supărare. Centrul a devenit liberal. Beizade Mitică e președintele Senatului, iar Vasile Boerescu e ministru de Interne. Petre Carp și Vasile Alecsandri vor primi misiuni diplomatice. Partidul conservator este slăbit, bătrânii sunt cu totul reduși. Neexistând o opozițiune unitară și puternică, se fac diferite încercări de înjghebare de partide. Așa ne pomenim în anul 1879 cu apariția în București
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]