1,540 matches
-
dar lupta să nu este la fel de înverșunat] în ceea ce privește drepturile comunit]ții indiene. Totuși, el este un model de „rezistent] civil]”, urmat de unii conduc]tori negri și de simpatizanții lor contemporani. Întors în India, Gandhi este îngrijorat din cauza nedrept]ților castei, clasei și diviziunilor religioase care se înr]d]cinaser] în societatea indian]. Devine un lider al cauzei „celor de neatins”, pe care ii numește Harijan (Oamenii Domnului) și blameaz] prejudec]țile și „relele sistemului de cast]”. Se putea crede c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea crede c] Gandhi ar fi fost decis s] d]rame întreaga lor structur]. Pe termen lung ins], Gandhi este un ap]r]tor al structurii sociale varna, pornind de la premisa c]: 1) aceasta este diferit] de sistemul separatist al castei, 2) c] reprezint] o schem] inteligent] de delimitare a muncii, 3) c] este o lege a naturii, si, deci, o parte din dharma. El condamn] privilegiile exagerate pe care o anumit] clas], în special brahmanii, și le-a arogat. Inegalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
VI-lea î.Hr., Siddhartha a fost influențat de curentele de gandire ale vremii, de curente ascetice și vizionare, de mișc]ri filosofice de diverse orient]ri (materialism, scepticism, negativism, determinism și teism). De asemenea, era foarte intrigat de rigidit]țile castei, de practică sacrificiilor animale și de indiferență conduc]torilor cu privire la aceste aspecte. Ins] era cu mult mai intrigat de aspecte ale efemerit]ții condiției umane, cum ar fi boală, durerea, suferință, si de enigmă vieții și a morții. Astfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femeia are posibilitatea de a atinge starea de sfințenie (arahat), conceptul de „Buddha” este limitat la reprezentanții sexului masculin, fapt care a constituit subiectul dezbaterilor în tradițiile de mai tarziu. Respingând discrimin]rile rasiale și pe cele impuse de sistemul castelor, Buddha a afirmat c] originea natural] constituie un criteriu artificial de diferențiere a indivizilor și c] singurele distincții care merit] a fi luate în seam] sunt cele de caracter. Acordând oamenilor posibilitatea de a accede la putere, el nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
roșu dîmbovițean. Show pe cinste, ce mai! În care timp, fulgii mari și curați cad frumos pe statuile lui Kogălniceanu și Xenopol. 3 februarie Doi ziariști, François Bazin și Joseph Masé-Scaron, au scris o carte, Politocrații. Cartea se ocupă de casta celor care decid destinul Franței actuale. Nimic din ce e gazetărește posibil n-a scăpat celor doi: de la mecanismul special și extrem de profesionalizat al devenirii omului politic, destinat să ajungă sus de tot, și pînă la cele mai neînsemnate (neînsemnate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Națională de Administrație", sursă autorizată și reputată de "cadre" (ascultați cîteva nume de "absolvenți": Chirac, d'Estaing, Rocard, Balladur, Léotard, Juppé). După care, chestiune de dotare, de abilitate, de șansă, enarhii s-au instalat în fotoliile aflate la paliere diferite. Casta politocraților, extrem de ferecată și de bine păzită de intruziuni compromițătoare, frecventează (eficient, nu ca divertisment, nu ca șuetă) cluburi care sună așa: Siècle, Maxim's, Business Club, Cercul celor 30, Clubul L (pentru doamne), Clubul Bois de Boulogne. Și mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Românie din ce în ce mai departe de noi (nu și pierdută). Paradele aureolate de Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai I. Cu prezența vetust-entuziasmantă a calului. Regele Mihai, încă adolescent, fascinînd prin întruparea ingenuității, cu eleganta rigoare cazonă. Simbolizînd, printre altele, casta arătoșilor ofițeri de elită, mirajul domnișoarelor prenupțiale. Belicosul chipiu al lui de Gaulle! Da, dar militarismul acestui mare personaj al istoriei... E unul ivit ca nobilă antiteză la celălalt, iraționalul, agresivul. Iar seducătorul miles gloriosus gascon avea, la urma urmei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
infuzat României exercițiul civilității distinse și binedispuse. Dacă pentru cei doi îngîndurați monarhi, Carol și Ferdinand, destinderea însemna mai ales plimbarea calmă pe aleile palatului, pentru cei din preajmă, tinerii mai ales, însemna exodurile vesele, în limuzinele de-atunci, la castele tăinuite de pădurea veșnic verde, seratele consumate discret, în mereu trează manieră. Ce fior indicibil îmi produce, de fiecare dată, atingerea pianului din mica sală de muzică a reginei-poete Carmen Sylva, gazda mult veneratului Eminescu și, mai tîrziu, a reginei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
toată strălucirea efigiei pământene a descendentului domnesc, nu putea înlătura o relație ce avea menirea să sensibilizeze profund, în lumina dublului sacru Iisus-Fecioară: aceea dintre stăpânul autocrat și mama sa. Iată că masculinitatea dominatoare acceptă o abatere de la cutuma de castă și impune, în plan secund, un pseudo-model marianic, reîntrupat de Sfânta Elena și actualizat, din când în când, cum se poate vedea, în cronicile muntenești. În scrierile moldovenești nu regăsim nici măcar această asociere, în baza căreia ar fi avut drept
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
amuzament, În timp ce contextul istoric a câștigat teren. Prețul pieței a Înlocuit prețul just. Mântuirea a devenit mai puțin importantă decât destinul. Înțelepciunea a fost Înlocuită de cunoaștere. Iubirea de Hristos a fost pusă sub semnul Întrebării de către iubirea de sine. Casta a fost pusă În umbră de clasă, revelația de descoperire, iar profeția de metoda științifică. Peste tot, oamenii au devenit mai puțin servili și mai harnici. Europenii s-au transformat pe ei Înșiși. În noua Europă și chiar mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Este clasică din acest punct de vedere analiza lui Talcott Parsons (Parsons și Bales, 1955). Sistemul industrial, argumentează Parsons, este compatibil cu familia nucleară și incompatibil cu familia extinsă. În societățile tradiționale, în care stratificarea socială se realiza pe principiul castelor, relațiile de rudenie reprezintă instrumentul principal al dobândirii statutului social. Într-un sistem industrial, statutul social este dobândit prin performanțele individuale, fapt incompatibil cu familia extinsă și cu importanța mare acordată relațiilor de rudenie care presează asupra dobândirii poziției sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
statutul social sau de a atinge unul superior) în țări ca Franța, Japonia, Germania, țările scandinave,SUA, ei constată lipsa diferențelor semnificative, în ciuda diferențelor mari din alte planuri: nivel de dezvoltare economică, diferențe de tradiție a stratificării sociale (barierele dintre caste sunt tradițional mai marcate în Europa decât în SUA). Douăzeci de ani mai târziu, Raymond Boudon (1979) constată că structura mobilității sociale rămâne aproximativ aceeași în respectivele țări, deși între timp a avut loc o importantă creștere economică și, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
situația prezentă, cât și trecutul. Faraonii, cu lista lor lungă de strămoși, încercau să acrediteze ideea unei organizări sociale stabile (eterne) în care figura centrală, dacă nu singura importantă, era aceea a faraonului. Istoriile feudale erau de fapt istorii ale castei feudale: arbori genealogici, înrudiri, lupte între familiile feudale pentru putere, alianțe, trădări, războaie de cucerire. În mod inevitabil, istoria a fost scrisă din punctul de vedere al clasei dominante. Evenimentele sunt selectate și definite ca importante în raport cu sistemul dominant de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se lupte, dar dacă respectă legea democrației moderne nu are nici o garanție că ele vor fi asimilate de societate în totalitatea ei. în modernitate, analogia dintre om și cetate s-a pierdut. Individul modern nu mai face parte dintr-o castă, o funcție, un grup care să concure în mod necesar la armonia ansamblului. Spre deosebire de modelul cetății platoniciene, societatea noastră nu mai vrea să fie unitate, una. Idealul ei este exact opus. în societățile tradiționale, spiritual înglobante care, privite din punctul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
juridice, mass-media, monarhia și sindicatele. Elita culturală, alături de elita politică, subminează suveranitatatea poporului. Sloganul VB "Poporul nostru înainte de toate!" indică faptul că puterea emană de la popor și numai de la popor și că ea nu ar trebui să fie capturată de castele dubioase ale politicienilor de profesie, retrași în turnuri de fildeș sau în organizații supranaționale"(VB, 2004c). În concluzie, Jagers (2006: 221) afirmă că: Discursul anti-establishment al VB-ului, acest paria al politicii belgiene, este destul de răspândit. Leitmotivul îl reprezintă conspirația
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
hotărât să-l evite pe cel mai puternic și mai original rival al său, singurul care a reușit să creeze o comunitate religioasă ce supraviețuiește și astăzi. Putem remarca anumite similitudini între viețile și învățăturile celor doi maeștri. Amândoi aparțin castei kșatriya, amândoi s-au căsătorit și apoi și-au abandonat familiile și au îmbrățișat viața ascetică. Ambii au părăsit autoritatea Vedelor, și-au propovăduit doctrina în limba poporului și au admis discipoli din toate castele și de ambele sexe. Amândoi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
constă mai ales în profunda sa sinceritate și în largul său spirit de filantropie. Doctrina buddhică a izvorât din sentimentul unei solidarități universale a tuturor ființelor omenești, care sunt prin natură egale între ele. Prin urmare, Buddha nu admite sistemul castelor, „considerând că toți oamenii sunt egali între ei indiferent de stare și ocupație”. Pentru prima dată în lume este predicată renunțarea la propriul sine, iubirea față de celălalt, egalitatea oamenilor, caritatea și toleranța. Cu privire la noutatea adusă de buddhism, profesorul berlinez Albrecht
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a sclavilor, a celor „puri” și a celor „impuri”, a compatrioților dar și a străinilor, dovedindu-se a fi astfel întemeietorul unei religii cu caracter universalist. Buddha nu făcea nici o discriminare între oameni pe baza nașterii. Deși el recunoștea ierarhia castelor, nu credea că faptul de a te fi născut într-o familie inferioară din punct de vedere social constituie vreo piedică în calea salvării spirituale. Ceea ce conta era doar practicarea virtuții. Înainte de Buddha - cu 700 de ani înainte de Hristos -, un
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
neam de seamă. Faptul că Śuddhodana era numit „raja” și nu „mahăraja”, cum erau numiți conducătorii marilor monarhii din acea epocă, este o dovadă în plus că stăpânirea sa era doar asupra unui mic teritoriu. Clanul Śăkya făcea parte din casta războinicilor, kșatriya (păli: khattiya), și se pare că era de origine indo-europeană. Faptul că membrii clanului pretindeau că sunt „descendenți ai Soarelui” pledează în favoarea acestei opinii, de altfel foarte răspândită la popoarele indo-europene. Vechile imnuri vedice argumentează și ele că
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dintre numeroșii tineri care și au părăsit căminul atrași de dificultățile unei asemenea vieți. Mai mult decât atât, tradiția indiană încuraja abandonarea vieții convenționale la o anumită vârstă, după ce datoria către familie și societate a fost îndeplinită. Renunțarea la privilegiile castei era semnul exterior, vizibil, al realizării faptului că adevărata stare a propriei ființe este „neclasificată”, că rolul sau persoana proprie sunt doar convenționale, și că adevărata natură a omului este „nimic” și „nimeni”. După părăsirea familiei, viitorul Buddha s-a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
repetau învățăturile. Buddha și-a împărtășit doctrina tuturor claselor de bărbați și femei - regi și țărani, brahmani și paria, bancheri și săraci, persoane sfinte și jefuitori - fără să facă nici o distincție între ei. El n-a recunoscut nici o diferență de castă sau rang social, și Calea pe care a predat-o era deschisă tuturor bărbaților și femeilor care erau pregătiți să-l înțeleagă și să-l urmeze. Învățătura lui Buddha atrăgea elita populației peste tot unde poposea. Cortegiul său era diferit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fost incinerat în prezența venerabilului Mahăkăśyapa (păli: Mahăkăssapa) și a 500 de călugări (păli: bhikkhus). Cenușa rezultată din arderea lui, ca și castronul și alte rămășițe au fost împărțite între discipoli. Întrucât Preafericitul murise pe teritoriul lor și aparținea aceleiași caste, cei din neamul Malla au hotărât să-i păstreze osemintele și să țină un festival în onoarea lui. Populațiile vecine își revendică și ele partea. Tribul Malla refuză inițial, dar, amenințați cu o coaliție, sfârșesc prin a accepta împărțirea osemintelor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
există mai mulți Buddha-și care au trăit pe pământ. Prințul Siddhartha este al șaptelea din această serie, și el va fi urmat de Maitreya, acum bodhisattva în cerul Tuśita. Potrivit legendei, viitorul Buddha și-a ales singur locul, momentul, casta și pântecul din care urma să se nască. Mama sa avea toate calitățile necesare unei femei menite să nască un Buddha: era lipsită de patimă, nu pusese niciodată în gura ei alcool și era plină de devoțiune. Se spune că
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
povara suferinței. Cu acest scop și-a părăsit familia și a devenit un ascet rătăcitor. A făcut însă aceasta abia după nașterea unui fiu, îndeplinindu-și astfel datoria față de societate. Mentalitatea indiană consideră că un om care aparține primelor trei caste trebuie să parcurgă succesiv patru perioade sau stadii (ăśrama) ale vieții: brahmacărin, stadiul de ucenic al unui brahman, bun cunoscător al Vedelor, gṛhastha, stadiul de cap de familie, care se încheie în momentul în care tatăl poate lăsa grijile familiei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fie în conflict cu lumea de aici. De aceea, Hristos îndeamnă mereu: „Schimbați-vă mintea, căci s-a apropiat împărăția cerurilor” (Matei, 5, 17). Atât Iluminatul cât și Mântuitorul au propovăduit o egalitate socială între oameni. Primul a condamnat sistemul castelor, iar al doilea a recomandat punerea în comun a averilor discipolilor. Apostolii, și în general ucenicii lui Iisus, au aplicat în primele comunități creștine această regulă, care însă nu era menită să dureze. Punerea în comun a averilor s-a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]