KorAP: Find »[drukola/base=castravete & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...138 >

3,446 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole și tomate, 25 - 30 % la ardeiul gras, 10 - 15 % la ardeiul gogoșar, 8 - 10 % la năut și bob, 3- 5 % la pătlăgele vinete, castraveți și dovlecei. Pragul economic de dăunare este de 15 - 20 de ouă/100 plante pentru prima generație și 30 - 35 de ouă/100 plante pentru generația a doua (Perju T. și colab., 1983). Măsuri de prevenire și combatere o Efectuarea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
parazit oofag se citează Trochogramma evanescens Westw. La larve și pupe sunt speciile Ophion bilineatus Say., Amblyteles comes Cress., Apanteles xylinus Say., Phorocera claripennis Macq., Winthemia quadripustulata F. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele și polifage ce atacă tomatele, castraveți, varză, ridichi, ceapă, pătlăgele vinete, ardei, mazărea, morcovul etc. Cele mai mai pagube sunt produse de larvele mature, care în sol rod țesuturile tulpinilor din zona coletului, din care cauză plantele se vestejesc și se usucă. PED = 1 - 2 larve

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
faptul că ouăle și larvele acestui nematod sunt foarte rezistente la temperaturi scăzute. Transmiterea nematodului de la un an la altul se face prin sol și materialul de plantat infestat. Nematodul este vector al multor boli virotice de la fasole, pătrunjel, sfeclă, castraveți, tutun etc. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător polifag ce atacă numeroase specii de plante cultivate și spontane, producând cele mai mari pagube la liliacee (ceapă, usturoi). Mai atacă și solanaceele (tomatele etc.), umbeliferele (morcov, pătrunjel etc.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
în bulbi se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea totală a țesuturilor. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri preventive și curative ca și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt prezentați principalii dăunători din culturile de castraveți (Perju T.). Georgescu T. (2006) menționează că în culturile de castraveți, dovlecei și pepeni verzi se pot întâlni dăunătorii specificați în tab. 4.1. Răspândire. Păduchele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
țesuturilor. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri preventive și curative ca și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt prezentați principalii dăunători din culturile de castraveți (Perju T.). Georgescu T. (2006) menționează că în culturile de castraveți, dovlecei și pepeni verzi se pot întâlni dăunătorii specificați în tab. 4.1. Răspândire. Păduchele verde al castraveților este răspândit în toate continentele. În România se întâlnește în camp

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și curative ca și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt prezentați principalii dăunători din culturile de castraveți (Perju T.). Georgescu T. (2006) menționează că în culturile de castraveți, dovlecei și pepeni verzi se pot întâlni dăunătorii specificați în tab. 4.1. Răspândire. Păduchele verde al castraveților este răspândit în toate continentele. În România se întâlnește în camp, solaria și sere, producând pagube mari. Descriere. Prezintă două forme și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
VERZI In figura 36 sunt prezentați principalii dăunători din culturile de castraveți (Perju T.). Georgescu T. (2006) menționează că în culturile de castraveți, dovlecei și pepeni verzi se pot întâlni dăunătorii specificați în tab. 4.1. Răspândire. Păduchele verde al castraveților este răspândit în toate continentele. În România se întâlnește în camp, solaria și sere, producând pagube mari. Descriere. Prezintă două forme și anume: a) femela apteră are 0,9 - 1,1 mm lungime. Capul și toracele sunt de culoare verde-cenușie

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
luna august, dăunătorul își reface potențialul biologic, fiind present în culture până la venirea frigului. Literatura de specialitate din țara noastră semnalează circa 12 genuri de prădători și paraziți, cu pondere economic în reducerea pe cale natural a populațiilor păduchelui verde al castraveților (Lăcătușu Mattilda și colab., 1979, 1984). Dintre prădători se menționează: Chrysopa carnea Steph, Chrysopa perla L. (Chrysopidae), Orius majuscules Reutt. (Anthocoriadae), Coccinella septempunctata L., Adalia bipunctata L., Coccinella 14 pustulata L. (Coccinelidae), Episyrphus balteatus De Geer, Syrphus ribesii L., S.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
limitarea populațiilor de afide în procente variabile, cuprinse între 40 și 90%. Plante atacate și mod de dăunare Se înregistrează atacuri cu frecvență anuală, mai ales pe timp răcoros și cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe inflorescențe și flori. Păduchii înțeapă și sug sucul celular, din care

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
fig. 37). Când atacul se manifestă pe frunzele de la vârful plantelor, acestea se strâng, din cauză că, combaterea păduchilor devine foarte dificilă. Atacă și florile, care avortează și apar zone de depigmentare punctiforme pe petale. La culturile de legume semănate în câmp (castraveți, pepeni) după răsărire, plantele au primordial apicale strânse în buchet, iar meristemele de creștere sunt afectate. În sere și solaria, la culturile palisate, partea superioară a frunzelor este acoperită de secreții translucide, ce constituie “roua de miere”, pe care se

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
solaria, la culturile palisate, partea superioară a frunzelor este acoperită de secreții translucide, ce constituie “roua de miere”, pe care se dezvoltă fumagina. În felul acesta asimilația clorofiliană nu se mai desfășoară normal, în timp ce respirația este intensificată. Păduchele verde al castraveților transmite numeroase viroze de la castraveți, pepeni dovlecei, bob, soia, salată, ștevie, revent, spanac etc. Pragul economic de dăunare: 4 - 5 afide/frunză. Măsuri de prevenire și combatere La semnalarea primelor colonii de păduchi se aplică tratamente chimice cu unul din

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
superioară a frunzelor este acoperită de secreții translucide, ce constituie “roua de miere”, pe care se dezvoltă fumagina. În felul acesta asimilația clorofiliană nu se mai desfășoară normal, în timp ce respirația este intensificată. Păduchele verde al castraveților transmite numeroase viroze de la castraveți, pepeni dovlecei, bob, soia, salată, ștevie, revent, spanac etc. Pragul economic de dăunare: 4 - 5 afide/frunză. Măsuri de prevenire și combatere La semnalarea primelor colonii de păduchi se aplică tratamente chimice cu unul din produsele: - Chess 25 WP - 0

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
cu produsele Confidor 20 SL0,05 %, Confidor 70 WG - 0,02 %. Aceste produse cu acțiune de contact și ingestie, sunt sistemice și pot asigura o perioadă îndelungată de protecție fitoanitară. Răspândire. Dăunătorul este foarte frecvent întâlnit atât în culturile de castraveți din camp, cât și în spații protejate: solaria și sere. În cazul unor atacuri puternice culturile de castraveți sunt compromise. Caracterele morfologice, biologia și măsurile de prevenire și combatere sunt prezentate la dăunătorii legumelor din spații protejate: sere și solarii

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
ingestie, sunt sistemice și pot asigura o perioadă îndelungată de protecție fitoanitară. Răspândire. Dăunătorul este foarte frecvent întâlnit atât în culturile de castraveți din camp, cât și în spații protejate: solaria și sere. În cazul unor atacuri puternice culturile de castraveți sunt compromise. Caracterele morfologice, biologia și măsurile de prevenire și combatere sunt prezentate la dăunătorii legumelor din spații protejate: sere și solarii. Buha gamma - Autographa gamma L., ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae Sin: Plusia gamma L., Phytometra gamma L. Răspândire. Buha

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
fi: epizootiile, paraziții, prădătorii sau păsările insectivore, așa cum se poate observa în fig. 39. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante. Atacul este produs de larve care consumă frunzele de la tomatele, castraveți, varză, conopidă, mazăre, distrugând frunzele. Cele mai mari pagube sunt produse de larvele din prima generație. În anii de invazie, numărul de larve pe plantă poate ajunge până la 15 exemplare. Măsuri de prevenire și combatere Efectuarea de tratamente chimice la

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
ca parazit cu importanță economică în reducerea populațiilor de larve pe Phygadeuon norrelisomae Hers. și Phygadeuon tricops Thom. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar numeroase

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar numeroase goluri. Cele mai mari pierderi se înregistrează la generația I, la culturile de fasole și castraveți, care pot fi compromise. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică un complex de măsuri agrofitotehnice, fizice, biologice, chimice și anume: - asolament de 3 - 4 ani pentru prevenirea apariției în masă a dăunătorilor polifagi; - amplasarea culturilor noi la distanță de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
vespiformis, Frankliniothrips myrmicaeformis și Chrysopa carnea Steph. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce produce pagube în sere, solarii, răsadnițe și apartamente. În România a fost semnalat în sere pe culturi legumicole (tomate, pătlăgele vinete, ardei, castraveți, dovlecei etc.), plante citrice (lămâi, portocal), plante floricole (Azalea, Begonia, Cineraria, Asparagus, Cyclamen, Chrysanthemus, Freesia, Ficus, Fucsia, Gladiolus, Gerbera, Hydrangea, Phoenis, Primula etc.). Adulții și larvele atacă frunzele, lăstarii și florile, înțepând și sugând seva din țesuturi. În urma atacului apar

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
sunt sensibile la temperaturi scăzute. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor și gofrarea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
o luminozitate de 3 - 4 mii de lucși. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate frunzele din

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
dăunător extrem de polifag. După unii autori, atacă peste 1300 specii (1500 specii, Roman Tr., 2003), ce aparțin la peste 40 familii botanice. În țara noastră, nematodul produce pagube numai în sere, îndeosebi la tomate și pătlăgele vinete, mai puțin la castraveți, salată morcov, țelină, varză, spanac, pepeni, fasole etc. Infestarea plantelor se face imediat după plantarea răsadului, iar prezența galelor pe rădăcini se semnalează abia după 3 - 4 săptămâni. Forma și mărimea galelor variază în funcție de planta gazdă, densitatea populației și condițiile

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
la o umiditate de 50 - 60 %. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta este polifagă, hrănindu-se cu diferite plante de camp sau din depozitele de păstrare; la înmulțirea în masă ea poate produce daune la culturile de cartof, sfeclă, castraveți, dovlecei, ceapă, allele, narcise și mai ales la ciuperci. Atât insectele adulte cât și larvele rod galerii scurte și ramificate în tulpinile și pălăria ciupercilor. Ca urmare a atacului, ciupercile se brunifică, se înmoaie și putrezesc; procesul de putrezire a

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300

caș dulce, urdă, telemea desărată, smântână), margarină, untdelemn crud și oțet de mere. Sunt ușor suportate supele cu zdrențe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre crudă), salate de legume (cu pătrunjel, țelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactuca, castraveți, ardei gras). Mai pot fi consumați cartofi fierți sau copți, carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, biban, șalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, chifle, tăieței

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
În insuficiența hepatică. Deosebit de eficient este consumul de dimineață, pe stomacul gol, a unei lingurițe cu ulei de măsline, cu o felie de lămâie. Sunt excluse grăsimile fierte și prăjite, sosurile cu rântași, prăjelile, unele legume dure (varză, napi, conopidă, castraveți), fructele de mare crude, zahărul și produsele fine de patiserie. Întrucât sunt suprimate alcoolurile tari și băuturile prea acidulate, se vor consuma cantități mai mari de ape plate și ceaiuri medicinale pentru eliminarea toxinelor acumulate În ficat. Vor fi evitate

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
digestie la care ar fi supus ficatul și pancreasul. Lista alimentelor interzise Începe cu băuturile alcoolice, grăsimile animale Încinse, carnea grasă, mezeluri, afumături, conserve, prăjeli, tocături, sosuri grase, măruntaie, ouă, brânzeturi grase și frământate, leguminoase uscate (fasole, mazăre, linte), ridichi, castraveți, dulciuri concentrate, condimente iritante, cozonac, nuci, alune, migdale, cacao, ciocolată. Este necesară limitarea consumului de sare pentru a evita acumularea de lichide În cavitatea abdominală. O detaliere merită a fi făcută asupra consumului de alcool care reprezintă una dintre cele

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]