2,247 matches
-
Și apoi în alte ordine de scuze adaogă: A) Plagiatul se întîmplă zilnic: Beaudrillart n-a plagiat pe Bastiat? B) Moralistul Labruyere legitimează plagiatul: le choix des pensees est invention; de când nu mai e adevărat? C-un cuvânt, o mărturisire categorică a săvârșirii plagiatului și o încercare de scuză, de legitimire, alcătuiesc al doilea monstru al d-lui Crăciunescu. Ar urma să deschidem aci o parenteză și să întrebăm pe conferențiar: De când cuvântul "plagiat " se traduce prin eufemismele rezumat și reprodus
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu pe marginile Senei, ci pe țărmurile Dunării. Vulturul cu două capete va închide armatelor ruse drumul la Constantinopole. Reproducând acel articol am întrebat pe d-nii de la "Romînul" și pe d. Brătianu în parte a ne declara într-un chip categoric "daca tot ce s-a făcut până acum în țară a avut alt scop decât cel ce se atribuie cu atâta probabilitate principelui de Bismarck i daca acest scop ar avea vreun avantaj pentru țară". {EminescuOpXII 103} "Romînul", reproducând în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
căci nimic din toate acestea nu erea ceva anormal, ci consecuența inevitabilă a administrațiunii de pe atunci. Toți aveau conștiință de necesitatea de a se repara și consolida linia ferată. - Pentru aceasta douăzeci milioane lei fură acordate guvernului. Cu toată destinațiunea categorică trecută în legea prin care se încuviință creditul, nimic pentru ameliorarea liniei nu se lucră. Ceva se făcu: banii se cheltuiră. Trecură luni, trecu un an, ziarele protestară, se ceru de deputații independinți prezintarea socotelilor; la toate se răspunse cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
speranțele de aranjare a cestiunii așa cum le formulau unele puteri interesate la înființarea Comisiei Mixte, și după o apologie fierbinte făcută de d. Petre Grădișteanu d-lui I. Brătianu, Senatul a trecut curat și simplu la ordinea zilii, deși dorința categorică a d-lui prezident al Consiliului și ministru de externe era de a căpăta un vot de încredere. [25 - 26 mai 1881] SITUAȚIA ÎN RUSIA ["STAREA DE LUCRURI... "] Starea de lucruri în Rusia devine tot mai îngrijitoare. Singura reformă ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bugetul, risipind banii contribuabililor în cheltuieli zadarnice și căpătuind pe adepții partidului, iar pentru aceasta, nemaiajungîndu-le veniturile comunei, a impus taxe noi din cele mai vexătoare și asupritoare. Ministrul de interne, interesat în cestiune, vede și tace. Cu toat textul categoric al art. 31 din legea comunală, care zice: "colegiurile nu se convoacă estraordinarmente decât la vacanță cel puțin de o a treia parte din numărul întreg", ministul de interne a permis primarului să nesocotească chiar invitațiunea discretă ce d. ministru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tare dreptul de a aplica regulamentul pe teritoriul meu. Iată dar modul cu totul condițional în care d. Carp înțelege a ceda colectivității puterilor europene, în schimbul declarării de neutralitate, garantată de aceeași colectivitate. "Romînul" schimbă această declarare ipotetică în una categorică, imperativă chiar: "Să renunțăm la suveranitate pe Dunăre! ". Aceasta n-a spus-o nimeni și e o invenție și neadevărată și intenționată, deci îndoit de culpabilă din partea organului guvernamental. Nu mai vorbim de alte foi, cari, înainte de-a fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
credinței în misiunea divină a Orașului de pe colină (vezi CITY ON A HILL) în cartea sa, The Myth of American Exceptionalism. AMERICAN IDENTITY Epoca postmodernă a proclamat neîncrederea în marile narațiuni, teorii totalizatoare ce explică lumea în termeni stabili și categorici. O astfel de narațiune esențialistă este și cea a excepționalismului american (vezi AMERICAN EXCEPTIONALISM). Această construcție ideologică a definit identitatea americană până la o dată foarte recentă, metanarațiune strâns legată de discursul Visului American (vezi AMERICAN DREAM), susținut de cultura hegemonică a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
vs. Imperiul răului arată că, până în ultimii ani ai existenței Cortinei de fier, tendința manifestată de lideri aflați de ambele părți ale ei (partea americană inspirată și de retorica fundamentalistă a Dreptei creștine) de a se exprima în termeni dualiști categorici a fost o constantă a confruntării ideologice Vest-Est. Discursul lui Ronald Reagan poate fi văzut ca o reactualizare, în condițiile ultimei faze a Războiului Rece, a retoricii misionare a ceea ce s-a numit Manifest Destiny (vezi), predestinarea, "condamnarea" Americii de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
China și URSS, pentru a le convinge pe acestea să îi tempereze pe comuniștii vietnamezi, în schimbul unor reduceri treptate de personal militar american în zonă. Măsurile de politică internă și externă remarcabile din primul mandat îi aduc o realegere extrem de categorică în 1972. Se vorbește despre consensul liberal patronat de președintele republican, un președinte ce continuă preocupările pentru rezolvarea unor probleme sociale începute de Kennedy și continuate de Johnson. Al doilea mandat începe sub auspicii mai puțin faste: criza petrolului din
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fel, SUA nu trebuie să intervină într-un conflict militar departe de granițele Americii. Începutul romanului arată panica din rândul comunității evreiești, Lindbergh fiind cunoscut pentru vederile sale antisemite și filogermane din perioada interbelică. După câștigarea alegerilor de o manieră categorică, Lindbergh nu mai implică SUA în război, dar profită de imensa sa popularitate pentru a își consolida puterea, îngrădind drepturile și libertățile celor pe care îi consideră neprieteni, evreii americani. Fiind o perioadă critică, majoritatea populației americane acceptă seria de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
din cifra de afaceri și numărul de angajați ale fiecăruia din cele două sectoare analizate. Așa cum se poate observa și în tabelul 7.4, creșterea masivă înregistrată în gradul de penetrare externă a celor două sectoare coincide cu o scădere categorică, atât nominală, cât și relativă, a ponderilor deținute de firmele locale în cifra de afaceri și numărul total al angajaților. Reducerea ponderii din numărul total de angajați este mai drastică decât a celei din cifra de afaceri; dacă considerăm cifra
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
prin glasul lui Ilarie Voronca, din perspectiva obsedantei simultaneități cu „pulsului epocei”. Trecând în revistă principalele mișcări de avangardă anterioară (expresionismul, cubismul, futurismul), constructivismul îi apare drept „a patra dimensiune”, „stilul epocei, expresia secolului”. Semnificativă sub acest unghi este și categorica respingere a suprarealismului, orientare foarte recentă, totuși, chiar în plină desfășurare, al cărei program este, evident, incompatibil cu al constructivismului integralist, dar care e repudiat în primul rând cu argumentul necorespondenței cu actualitatea. Căci, după ce i se minimalizează forța înnoitoare
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
este perfect indiferent pentru ceea ce este divin. Dumnezeu nu se arată în lume. Sentimentul lumii ca totalitate limitată reprezintă ceea ce este mistic. Enigma nu există"171. Wittgenstein păstrează și caracterul transcendental al moralei kantiene, deși nu mai vorbește de imperativul categoric. El, de fapt, nu iese din limitele teologiei negative a lui Karl Barth. Afirmația că Dumnezeu nu se arată în lume este adevărată, dar înșală la cântar, deoarece Dumnezeu lucrează în lume prin energiile create și, din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
acel Trebuie, trebuie, da, da, da! Și Scoate odată portmoneul!, pentru ca în cvartetul opus 135 să nu mai poarte nici urmă de glumă, ci să fie cuvintele grele ale destinului (Der scher gefasste Entschuss). De aici răsărise, în definitiv, imperativul categoric al moralei kantiene, ca semn al prezenței noumen-ului, ceea ce Nietzsche va numi reîntoarcerea identicului. Dar dragostea ce este? Răspunsul la această întrebare-cheie par să-l dea personajele romanului kunderanian. Tomas și Tereza, Franz și Sabina trăiesc ambiguitatea dramatică a iubirii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
chiar se dizolv]. Etică Smarta La susțin]torii tot mai îndoctrinați și legaliști ai normei dharma, au loc dezvolt]ri paralele și continue pe care le vom grupa în ceea ce numim etică smarta (derivat]). Școală de la Mimamsa este cea mai categoric] în ceea ce privește citirea rigid] a imperativelor scripturale. Consecință este c] toate îndatoririle - atât religioase, cât și seculare - ar putea fi împ]rțite între cele care sunt opționale sau prudente și cele obligatorii, si c] toate acțiunile înf]ptuite sunt instrumente pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cauzalit]ții liniare, nici o acțiune nu poate fi atașat] eului, care este liber din principiu. Aceast] etic] a acțiunii dezinteresate poate fi asem]nat] oarecum cu etică lui Kant, „datorie de dragul datoriei”, sau cu acțiunea prin respectarea Legii (deci Imperativul Categoric), dar formularea explicit rațional] și generalizat] a lui Kant este absent] în acest caz. Motivația reg]sit] în Gita nu vrea s] fac] din „Bun]voinț]” determinantul acțiunilor morale, ci s] conserve baza cultural] brahman] (idealul care poate fi înf
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atât un sistem filosofic, cât și un mod de viat], a fost creat în jurul anului 500 î.Hr. de c]tre Mahavira, un înv]ț]tor-ascent non-conformist neortodox, considerat contemporan cu Buddha, fiind adeseori comparat cu acesta. Jainismul este, în mod categoric, ateist, respingând, ca și buddhismul, credința într-un „suprem Dumnezeu personal”. Curând dup] aceea, a ap]rut o disput] și o scindare, pornind de la acuzația c] adepții eticii Jaina s-au preocupat prea mult de morală individual] și de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dincolo de orice ar putea percepe ființă uman], în spiritul toleranței creative. La nivel pragmatic, satya înseamn] adev]rul că acțiune, ori satyagraha, ce sugereaz] ideea de „fructificare” sau de „consecvent] pentru o cauz] nobil]”; în consecinț], satyagraha evoc] o atitudine categoric] sau o „fort]” de care o persoan] se agat] și rezist] pan] când adev]rul triumf] într-o situație specific]. Iar acest adev]r-forț], susține el, trebuie s] r]spund] nevoilor societ]ții, trecând peste scopurile egoiste ale individului (Gandhi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral îl constituie caracterul rațional al subiectului (persoanei) moral (capitolul 14, „Etică lui Kant”). În teoria etic] a lui Confucius, sentimentul meritului cunoaște o slab] manifestare. Acest lucru este valabil și în cazul atitudinilor deontologice obișnuite, cum ar fi condțiile categorice de a spune adev]rul sau de a respecta angajamentele f]cute, de a fi corect sau de a respecta libertatea celorlalți. Confucius s-a opus vehement conducerii pe baza legii. Pe de o parte, a condamnat înclinația spre pedeaps
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin care îți poți dori totodat] că ea s] devin] lege universal]”. Imperativul este piatră de temelie a eticii lui Kant și este utilizat pentru a clasifică maximele adoptate de c]tre agenți. Un exemplu al utiliz]rii acestui imperativ categoric ar fi urm]torul: un agent care adopt] un principiu al falselor promisiuni nu va dori că acesta „s] devin] lege universal]”. Dac] s-ar întâmpla acest lucru, încrederea s-ar pr]buși, iar agentul nu ar mai putea acționa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drept]ții care fac obiectul obligațiilor perfecte, iar a doua de principiile virtuții care fac obiectul obligațiilor imperfecte. iv. Etică lui Kant: respectul pentru individ Kant își dezvolt] concepția pe câteva structuri paralele (pe care el le pretinde echivalente). Imperativul categoric este formulat într-o multitudine de variante izbitor de diferite. Formulă discutat] mai sus este cunoscut] și că „Formulă Legii Universale” și este considerat] a fi cea mai „strict]”. Formulă cu cel mai mare impact cultural este cea a „Scopului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi autonom, în viziunea lui Kant, înseamn] a acționa moral. Etică lui Kant: problemă libert]ții, a religiei și a istoriei Structura concepției kantiene este dezvoltat] în mai multe direcții diferite. Kant argumenteaz] de ce ar trebui s] consider]m imperativul categoric ca principiu rațional obligatoriu și cum se aplic] acesta în situații concrete. El discut] relația dintre principiile morale și dorințe sau inclinații. Kant analizeaz] și implicațiile politice ale imperativului care include o constituție republican] și respectul pentru libertate, în special
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
descriere a unei acțiuni bine formulate s] fie impus] ca principiu universal? Pot fi universale principii precum „fur] cât poți de mult” sau „ucide atunci când nu exist] riscuri”? Aceast] reducere la absurd a universalit]ții este realizat] prin înlocuirea imperativului categoric kantian cu un alt principiu. Legea Universal] nu ne cere numai formularea unui principiu universal care s] se poat] aplică unei acțiuni date, ci și stabilirea unui principiu fundamental al unui agent astfel încât acesta „s] poat] dori că el s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
minți o singur] persoan] în scopul protej]rii altor cinci, rezult] c] orice acțiune realizat] este greșit] (iar rezultatul nu este în mod obligatoriu o consecinț] a unei acțiuni anterioare greșite - proprii sau aparținând altcuiva). Dac] normele deontologice sunt absolute (categorice) și nu este permis] inc]lcarea lor, rezult] c] adesea action]m greșit indiferent ce am face. Gânditorii sunt de acord cu existența unor asemenea situații excepționale, ins] nu le transform] într-un principiu de subminare a teoriei etice, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neînc]tușat] a bun]st]rii sociale. Într-adev]r, noțiunea de drepturi naturale a fost respins] deoarece era considerat] f]r] sens de c]tre utilitaristul Jeremy Bentham care, printr-o fraz] celebr], a respins, de asemenea, și drepturile naturale categorice, considerându-le „nonsensuri pe picioroange”. Este important s] ne amintim ins] c] reprimarea unor asemenea drepturi fundamentale precum dreptul la exprimare, dreptul de asociere, dreptul la a nu fi cenzurat și dreptul la un proces corect a p]rut, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]