3,958 matches
-
a părăsi satul sunt, în Tălmăcel: dorința de a avea un nivel de trai mai bun (21,8%), motivele financiare (sărăcia, dorința de câștiga mai mult 20,3%), lipsa locurilor de muncă din sat sau naveta (17,1%), motivele relaționale (cearta cu soacra, cu rudele, o parte din familie e plecată deja 14,0%) și precaritatea transportului (4,6%). În Ludoș, motivele dorinței de a părăsi satul sunt: motivele relaționale (în primul rând faptul dorul de copii care sunt plecați la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aceluia spre vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
aceluia spre vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Interpretarea lui Gabriel Liiceanu merge în continuarea punctului de vedere susținut de Hackforth (cf. nota 57, p. 511). Asupra lui Phaidros ca „punct de plecare pentru o patologie a spiritului în dialogurile platoniciene” revine Gabriel Liiceanu într-un „Adaos” din Cearta cu filozofia, Ed. Humanitas, București, 1992, pp. 127-133. Cf. ibidem, 246b. Cf. ibidem, 247b. Cf. ibidem, 253e; Aristofan ar spune că acest cal e rezultatul firesc al noii educații. Cf. ibidem, 253d. Cf. ibidem, 254a. Cf. ibidem, 254b-c. Cf. ibidem
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
regulile la diferite situații. Dacă veți împărți clasa în echipe, veți fi surprins de rivalitatea survenită spontan. Una dintre soluții este să le reamintiți, prin atitudinea dumneavoastră, că totuși nu sunt în arena gladiatorilor și să schimbați frecvent componența echipelor. Certurile sunt foarte frecvente la această vârstă, fiind prezentă mai ales răfuiala verbală. Băieții însă pot ajunge la trântă și pumni. Certurile ocazionale sunt de așteptat, dar dacă anumiți copii par implicați într-o răfuială de durată, cu episoade aproape zilnice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să le reamintiți, prin atitudinea dumneavoastră, că totuși nu sunt în arena gladiatorilor și să schimbați frecvent componența echipelor. Certurile sunt foarte frecvente la această vârstă, fiind prezentă mai ales răfuiala verbală. Băieții însă pot ajunge la trântă și pumni. Certurile ocazionale sunt de așteptat, dar dacă anumiți copii par implicați într-o răfuială de durată, cu episoade aproape zilnice, va trebui să interveniți. Tehnica armistițiului vă poate ajuta pentru a găsi calea cea mai eficientă, depistând cauza conflictului. Spre sfârșitul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
demers vizează clarificările preliminare necesare oricărei persoane care se află în postura de a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. În ciuda aparențelor, la această vârstă elevii sunt preocupați foarte mult de ceea ce gândesc ceilalți despre ei. Prieteniile, dar și supărările și certurile sunt mai intense și cu urmări mai profunde. Profesorul nu mai dirijează interacțiunile sociale din clasă, dar poate funcționa ca observator și beneficiar al acestora. Este mai ales situația unor intervenții delicate în care autoritatea sa ar stânjeni sau ar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în funcție de capacitatea lor de a realiza descrieri specifice și coerente ale personalității și de măsura în care scorurile obținute permit formularea de predicții comportamentale valide. 1. Dominanță: evaluează factorii aptitudinali specifici liderului, dominanța, tenacitatea și inițiativa socială („Majoritatea discuțiilor și certurilor în care mă angajez vizează probleme de principiu”). 2. Acceptare de sine: se referă la factori precum simțul valorii personale, acceptarea de sine și capacitatea de a gândi și acționa independent („Viața mea de zi cu zi este plină de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce poate favoriza o atmosferă de nesiguranță și neliniște sau apariția unor conflicte și tensiuni fie între părinți, fie între părinți și copii. O situație specială o reprezintă acele familii cu o ambianță a căminului apăsătoare, ca rezultat al unor certuri continue dintre părinții. Aceste familii creează un mediu nefavorabil dezvoltării psihice normale a copilului: o atmosferă familială prea tristă sau prea agitată, caracterizată de certuri, injurii, brutalități, se răsfrânge în sens negativ asupra psihicului copilului, provocându-i tulburări emoționale puternice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
specială o reprezintă acele familii cu o ambianță a căminului apăsătoare, ca rezultat al unor certuri continue dintre părinții. Aceste familii creează un mediu nefavorabil dezvoltării psihice normale a copilului: o atmosferă familială prea tristă sau prea agitată, caracterizată de certuri, injurii, brutalități, se răsfrânge în sens negativ asupra psihicului copilului, provocându-i tulburări emoționale puternice (Banciu, D., Rădulescu, S.M., Voicu, M., 1987). b. Copilul și divergențele educative dintre membrii adulți ai familiei. Este știut că mediul familial nu se limitează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de ajutor între membrii aceleași grupe la pregătirea lecțiilor, vizite reciproce, ajutor în caz de îmbolnăvire a unuia dintre ei, a apărut practica de a face cadouri fiecăruia în ziua de naștere. În general, clasa experimentală a devenit mai unită, certurile și conflictele au fost mult mai rare decât în clasa de control (Cosmovici, A., 1984). Din păcate, până la „aerisirea” programelor va fi greu să organizăm, frecvent, lecții cu activități pe grupe, dar colaborarea poate fi stimulată cu prilejul activităților din afara
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu fie stăpîn pe judecata lui; vorbind cu el, te adresezi, de fapt, vinului din el, și nu conștiinței sale. * „Cei ce imită exagerează Întotdeauna.” (Francesco Orestano) Pentru că „imitația” nu poate reproduce unicitatea/originalitatea sufletească, și de aceea o schimonosește. „Cearta se preface În luptă cînd la capăt se Întrevede biruința adevărului.” (N. Iorga) Pentru că fiecare dintre oponenți trebuie să renunțe, mai mult sau mai puțin, la prejudecățile sale. * „A-l Înțelege pe Dante Înseamnă a fi tot atît de mare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
bun-simț decît pe aceia care sînt de părerea noastră”. * „A citi Înseamnă a gîndi cu un cap străin În locul celui propriu.” (A. Schopenhauer) Totuși, unii citesc doar cu intenția de a critica și de a-și impune punctul de vedere!... * „Certurile n-ar dura mult, dacă vina ar fi numai a unei părți.” (La Rochefoucauld) De fapt, „certurile” se Întețesc datorită orgoliilor personale, care-i fac pe oameni să nu cedeze, să se Încăpățîneze În a-și susține propria argumentație, pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
străin În locul celui propriu.” (A. Schopenhauer) Totuși, unii citesc doar cu intenția de a critica și de a-și impune punctul de vedere!... * „Certurile n-ar dura mult, dacă vina ar fi numai a unei părți.” (La Rochefoucauld) De fapt, „certurile” se Întețesc datorită orgoliilor personale, care-i fac pe oameni să nu cedeze, să se Încăpățîneze În a-și susține propria argumentație, pe care o supraestimează. * „Felul cum dai prețuiește mai mult decît ceea ce dai.” (P. Corneille) Mai ales pentru
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
act moral, dacă el nu este liber.” (L.A. Seneca) Tot marele filosof ne dă și explicația: „Nu există act moral săvîrșit de cineva Împotriva voinței sale, sau constrîns. Orice act moral este un act voluntar. Dacă este Însoțit de silă, ceartă, șovăială sau teamă, Își pierde tot ce-i mai bun Într-Însul: mulțumirea de sine”. Totuși, se impune observația: a te putea abține să faci „răul”, nu Înseamnă neapărat că ești În stare să fii, În același timp, și bun
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
bine decît atît nu se poate spune, pentru că În aceste cuvinte se află tot ce le trebuie oamenilor. Dacă oamenii ar pune În aplicare aceste cuvinte, dacă s-ar strădui să se dezvețe de tot ce se opune iubirii, de certuri, invidie, ocări, condamnări și alte sentimente rele față de frații lor, cu toții ar trăi bine și În bucurie. Iar toate astea nu sînt imposibil de Înfăptuit, nici măcar greu, ci lesne. Dacă așa ar face oamenii, tuturor le-ar fi bine. Mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
problemă comună; - presupune cel mai adesea întâlnirea față în față, dar se poate realiza și prin telefon, e-mail, scrisoare, chiar intermediari; - nu există reguli de comportament, stabilite anterior, ale celor implicați în negociere: negocierea poate fi calmă sau furtunoasă, declanșând certuri, întreruperea negocierii etc.; - presupune, în cele mai multe cazuri, ajungerea la un acord reciproc avantajos, care să satisfacă ambele părți. În multe dintre cazuri, finalul negocierii presupune un câștig mai mare pentru una din părți. Se poate spune că evaluarea gradului de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la mijloc”. Lunga și memorabila polemică între Maiorescu și Gherea, chiar dacă azi nici una dintre cele două poziții nu ne mai pare integral acceptabilă, a fost o confruntare serioasă de principii, profund justificată și necesară în cultura noastră. Tot așa, faimoasa „ceartă a universaliilor” din filozofia medievală (care nu a fost numai o dispută teologică) sau „la querelle des Anciens et des Modernes”. Acum câțiva ani, disputa dintre „călinescieni” și „anticălinescieni”, deși plecând de la poziții ce nu reprezentau adevărate opuneri teoretice, ar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ar fi putut opune nu principii (nu prea existau), ci temperamente, ceea ce nu e deloc ilegitim, dar nici acestea nu s-au prea înfruntat în mod real (fiindcă, de fapt, nici nu s-au arătat). Acum există un soi de ceartă în jurul lui Călinescu, dar nu are nimic comun cu o polemică; „procălinescienii” nu au nimic comun cu G. Călinescu, ci mai degrabă cu Fouquier-Tinville, iar „adversarii” sau, mai exact, acuzații, nu sunt anticălinescieni”, ci critici independenți care încearcă să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
se face iubit. Pentru că un astfel de om dovedește nu numai că nu are resentimente față de alții, dar și că dorește buna conviețuire: „Cel mai bun dintre oameni: cel plăcut, ce iartă./ Cel mai rău i-acela veșnic pus pe ceartă”.) Plăcerea de a face bine este singura care nu se uzează. (De tristețea sau revolta pe care ne-o produce un rău repetat ne săturăm rapid; În schimb, de bucuria sau mulțumirea văzută În ochii celor pe care ne-a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Doar o viață trăită pentru alții este o viață care merită a fi trăită” (A. Einstein). „O viață fără să mai aduci folos cuiva este o moarte Înainte de timp.” (J.W. Goethe) Rufele murdare se spală În familie. (Prezentarea eventualelor certuri sau neînțelegeri din familie nu numai că ar fi un gest de indecență la adresa altora, dar ar duce la amplificarea acestor neînțelegeri și la compromiterea noastră În societate.) Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dintâi nu știe că e păcat: el poate fi iertat, căci lasă loc deschis unei iluminări corective. Cel de-al doilea știe că nu e păcat: știe, deci, sub amenințarea incorigibilului și e, În consecință, de neiertat.” (A. Pleșu) Sfârșitul certei este remușcarea. (În schimb, Începutul ei Îl reprezintă, de regulă, ambiția necontrolată sau neprevederea.) Cine fuge după doi iepuri nu prinde nici unul. Cine se apucă de două sau mai multe lucruri deodată nu-l face pe nici unul ca lumea: „Cine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
te copleșește mai amarnic rușinea.” (L.N. Tolstoi) Același cuvânt poate să mângâie pe unul și să jignească pe altul. (Pentru că fiecare apreciază remarcele celuilalt din punctul său de vedere. De aceea se și spune: „Cine ce poftește lesne crede”.) „Cele mai multe certuri provin din faptul că oamenii nu-și exprimă bine propriile gânduri și le interpretează greșit pe ale altora.” (B. Spinoza) „Nimeni n-ar mai vorbi atât de mult În societate dacă și-ar da seama cât de des Îi Înțelege
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Vom câștiga prietenia unui om cultivând În noi Însușirile pe care le prețuim la el.” (Socrate) Dacă se Înmulțesc reproșurile, se Împuținează prietenia. (Un alt proverb ne oferă explicația: „Nu reproșa, căci reproșul duce la acuzare, acuzarea este soră cu cearta, cearta e soră cu dușmănia, și dușmănia este mama Întristării”.) „Să nu legi niciodată prietenie cu omul pe care nu-l poți respecta.” (Ch. Darwin) Prietenul te face să plângi, dușmanul - să râzi. (Într-adevăr, prietenul sincer și devotat nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
câștiga prietenia unui om cultivând În noi Însușirile pe care le prețuim la el.” (Socrate) Dacă se Înmulțesc reproșurile, se Împuținează prietenia. (Un alt proverb ne oferă explicația: „Nu reproșa, căci reproșul duce la acuzare, acuzarea este soră cu cearta, cearta e soră cu dușmănia, și dușmănia este mama Întristării”.) „Să nu legi niciodată prietenie cu omul pe care nu-l poți respecta.” (Ch. Darwin) Prietenul te face să plângi, dușmanul - să râzi. (Într-adevăr, prietenul sincer și devotat nu-ți
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]