2,949 matches
-
și custozilor) Ordinului să se reunească pentru a alege ministrul general. 51. În anul Domnului 1227, în ziua de 2 februarie, după moartea fericitului Francisc, fratele Albert din Pisa, ministru [provincial] al Germaniei, fiind pe punctul de a pleca pentru celebrarea capitulului general în vederea alegerii primului ministru general, i-a convocat la capitul, în orașul Mainz, pe toți custozii Germaniei, predicatorii și guardianii. În acest capitul, fratele Nicolaie, eliberat din funcția de custode al Saxoniei, a fost numit vicar provincial, iar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
primise ascultarea, nu a vrut să accepte numirea. Aflând acestea, sora Agneza de Praga i-a relatat totul papei, iar acesta a revocat numirea fratelui Conrad. 69. În același an, după capitulul de la Roma, frații din Saxonia, reunindu-se pentru celebrarea capitulului provincial la Magdeburg, în ziua sărbătorii Nașterii Sfintei Fecioare, l-au ales ca ministru provincial pe fratele Marquardus cel Mic. Acesta, în calitate de ministru, s-a arătat plin de zel pentru Ordinul său și era o persoană austeră; a fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce voi face, ce voi face”). Al doilea sunet de clopote i s-a părut că răspunde: „A crey, a crey” („un împrumut, un împrumut”). și, în timp ce el se gândea la modul în care ar fi trebuit să plătească cheltuielile celebrării, amândouă clopotele au răsunat împreună parcă spunând: „Ke del un, ke del el, ke del un, ke del el” („ceva de la unul, ceva de la altul”). Și, ridicându-se, a celebrat sărbătoarea cu banii luați împrumut. Capitulul a aprobat acest discurs
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu carne, dar nereușind să le învingă sobrietatea, mâniat, le-a spus: «Mâncați, mâncați; într-adevăr, frigul vă ucide trupurile, așa cum gâtul ne ucide sufletele»; și, ridicându-se, a plecat. 104. Fratele Albert s-a arătat mereu foarte evlavios în celebrarea oficiului divin și evita distracțiile minții închizând ochii. Când se afla în compania fraților, câștiga afecțiunea acestora prin felul său de a fi glumeț și amabil. Într-o zi în care toți frații [din convent] s-au supus unei flebotomii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Ordinului nostru, considerându-se mai spirituali decât alții și voind să trăiască în libertate, atribuind toate acestea inspirației Duhului. El, în perioada când a fost provincial, i-a stârpit în mod lăudabil. Între timp, după ce a murit fratele Aymon, în timpul celebrării capitulului general, a fost ales ministru general. Însă, în acest oficiu, s-a dovedit a fi aproape inutil. De aceea, a rămas în acea slujire doar trei ani, adică până la capitulul general, la care nu a voit să participe, așa cum
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fapte ce nu fuseseră incluse în biografiile sale. Text în Liber exemplorum, nr. 70-72, p. 239-240. 1. Fratele Petru a povestit această întâmplare ce i-o mărturisise fratele Leon, însoțitorul Sfântului Francisc: «Când eram preot nou-sfințit, obișnuiam să prelungesc mult celebrarea liturghiei. Într-adevăr, simțeam mângâierile divine și de aceea îmi plăcea să rămân mai mult în acea stare. Într-o zi, Fericitul Francisc m-a chemat și, vorbindu-mi cu familiaritate, mi-a spus: „Fiule, frate Leon, fă cum îți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să rămân mai mult în acea stare. Într-o zi, Fericitul Francisc m-a chemat și, vorbindu-mi cu familiaritate, mi-a spus: „Fiule, frate Leon, fă cum îți spun: celebrează liturghia cu solemnitate, dar nu zăbovi prea mult în timpul celebrării și conformează-te celorlalți preoți. Dacă Domnul îți dăruiește vreun har, după ce s-a sfârșit liturghia, reculege-te în chilie și acolo meditează și bucură-te de mângâierile divine, dacă îți vor fi oferite din cer. Cred că acest comportament
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ajuns în mod insistent la urechile noastre o chestiune într-adevăr gravă, și despre care se bârfește, că unii dintre voi, nemulțumiți de propriile drepturi și limite, presupun că pot primi după bunul lor plac credincioșii din alte parohii la celebrarea misterelor divine, contrar sancțiunilor canonice. Chiar dacă ei nu sunt judecătorii enoriașilor respectivi și nu au primit facultatea de a-i lega și dezlega (cf. Mt 16,19), totuși, erijându-se în judecătorii lor, își asumă riscul de a-i dezlega
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și îl sustrag de la acelea (liturghiile parohiale) sub pretextul unei acțiuni mai sfinte, pe când el (poporul), așa cum are obligația, obișnuia să se adune în zilele respective în acele biserici pentru a asculta cuvântul lui Dumnezeu; și astfel, acei enoriași neglijează celebrările divine iar preotul, ce rămâne singur în casa Domnului, aproape ca o pasăre singuratică în cuibul său, este privat de mângâierea enoriașilor săi și de ofertelor lor. 4. Alții, de asemenea, fără niciun respect pentru episcopul diecezan, fixează predica lor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dublă legătură, adică aceea a autorității și a cunoașterii, iar referitor la acestea două se știe că cel puțin una dintre ele lipsește când e vorba de un alt preot. 9. Pentru ca să nu dispară în bisericile parohiale evlavia cuvenită, înainte de celebrarea liturghiilor solemne, la care pentru a participa enoriașii, în prima parte a zilei, obișnuiesc și sunt obligați să se adune în propriile biserici, nu trebuie să predicați niciodată în bisericile voastre enoriașilor altora, nici să țineți omilii solemne la aceeași
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să celebrați în bisericile voastre înmormântarea unui alt enoriaș, ceea ce nu trebuie să accepte nimeni fără un motiv adevărat și întemeiat, părăsind vechile locașuri de înmormântare ale părinților săi, să aveți grijă ca, în cel mult opt zile de la data celebrării, să prezentați, chiar fără să vi se ceară, episcopului sau preotului parohiei de care aparține defunctul, jumătate, a treia sau a patra parte din tot ceea ce ați primit în urma înmormântării, conform decretului predecesorului nostru papa Clement, de fericită amintire, după
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nostru, de fericită amintire, au fost emise de Scaunul Apostolic unele scrisori, prin care el impunea cu strictețe, în virtutea ascultării, tuturor religioșilor, indiferent de ordin și profesiune, următoarele norme: - ca de acum înainte să nu-i accepte cu ușurință, la celebrarea misterelor divine în bisericile și oratoriile lor, pe enoriașii altora în zilele de duminică și de sărbătoare; - să nu-i admită sub nicio formă la sacramentul pocăinței, fără permisiunea preoților lor; - să nu țină predici în bisericile lor înainte de celebrarea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
celebrarea misterelor divine în bisericile și oratoriile lor, pe enoriașii altora în zilele de duminică și de sărbătoare; - să nu-i admită sub nicio formă la sacramentul pocăinței, fără permisiunea preoților lor; - să nu țină predici în bisericile lor înainte de celebrarea liturghiilor [parohiale], la care enoriașii obișnuiesc și trebuie să participe în bisericile lor în prima parte a zilei; - ca la aceeași oră să nu țină predici, fie ele chiar și solemne; - să nu meargă în alte parohii pentru a ține
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
inima mea bătea pentru tine, m-am rugat pentru tine etc. Prin rugăciuni publice (vota publica) se referă fără îndoială la rugăciunile decretate "pro valetudine Caesaris", care aveau loc din cinci în cinci ani. Ce simțea opoziția cu ocazia acestor celebrări cincinale vota publica pro valetudine Caesaris am sugerat deja mai înainte: loialism formal, exterior care putea să nu reflecte sinceritatea interioară, mai mult... Oare în spatele acestei aparențe de adulare și loialitate, ce gândea Ovidiu cu adevărat? La această întrebare Marache
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
p. 748. 27 Și L. HERMANN, La faute secrète d'Ovide, în "Revue Belge de Philol. et d'Hist.", tomul XVII (1938), p. 695 și urm., crede că Ovidiu a fost exilat pentru că a văzut-o pe Livia dezbrăcată în vederea celebrării misterelor pentru Bona Dea. Ovidiu ar fi intervenit din curiozitatea de a cunoaște. Dar care să fie oare acel malum pe care poetul declară că l-a văzut? Cf. și DE JONGE, op. cit., p. 14-15. 28 E. RIPERT, op. cit., p.
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
reprimarea marii răscoale țărănești din 1907. Cifra era rodul fanteziei propagandistice a marelui publicist socialist N.D. Cocea, în realitate fiind vorba de cel mult 600 de victime, dar fusese atât de insistent popularizată, mai ales în 1957, cu prilejul apăsătoarelor celebrări ale celor 50 de ani, încât aproape nimeni nu o mai punea la îndoială. Arhitectul Ascanio Damian, mulți ani rector al Institutului de Arhitectură din București, fusese șeful proiectului și autorul marii construcții centrale, care, dincolo de simbolistica luptei de clasă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
drumuri în colaborarea dintre partidele politice. Participarea UDMR la această alianță a reprezentat și un mesaj politic imediat, care se opunea radical discursului de tradiție național-comunistă cultivat tot mai strident de FSN, așa cum se putuse vedea în direct odată cu prima celebrare a noii Zile Naționale, 1 decembrie, la Alba Iulia: acolo, membri ai diferitelor organizații județene ale Vetrei Românești, aduși în mod organizat la sărbătorire din întreaga țară, declanșaseră o adevărată orgie de lozinci șovine și îi huiduiseră copios pe reprezentanții
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
politice și naționalism, a avut o componentă religioasă. Încă de la început, cauza anticomunistă a fost subminată, întrucât guvernul de la Saigon a luat măsuri împotriva budismului, cea mai mare instituție non-comunistă din țară. Interdicția de a afișa steaguri religioase cu ocazia celebrării zilei de naștere a lui Buddha a provocat proteste din partea credincioșilor, iar numărul revoltelor a crescut după ce soldații au tras în mulțime. Câțiva călugări îmbrăcați în robe galbene și-au dat foc în fața fotoreporterilor unor agenții internaționale, ceea ce a declanșat
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
relații publice trebuie astfel să fie orientată spre acest scop, precum și spre acela de a căuta să asigure o reputație favorabilă a organizației. Aceasta este o modalitate de a concepe relațiile publice drept comunicare rituala care ajută la susținerea și celebrarea identității culturale. Cultură este pusă în ecuație prin definirea ei că "sisteme de înțelesuri pe care membrii grupurilor le achiziționează prin experiență în interiorul grupurilor". Definirea culturii exclusiv în termeni de înțelesuri permite că un grup mic să devină cultură și
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
ca această traducere să stimuleze noi cercetări și noi publicații în colaborare, noi schimburi rodnice între România și Franța! Jean-Marie SECA Cuvînt înainte Moda teledonului și admirația crescîndă pentru genetică ne oferă o analogie pertinentă în evocarea tematicii acestei lucrări. Celebrarea mediatică a dependenței noastre de instituția cercetării genomului uman și de medicină pare să înregistreze succese noi, vizibile în donațiile tot mai mari pe care francezii le fac în astfel de momente (cf. ,,Téléthon: anatomie d'un public solidaire", Le
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mare popor, reprezentarea sa îmbogățind toate genurile și ramurile artei vizuale grecești. Referindu-se la greci, sub raport religios, cercetătorii amintesc de existența a două religii. Prima dintre acestea "își lua zeii din sufletul omenesc"351 și se preocupa de celebrarea cultelor străbunilor și a focului sacru. Având un caracter domestic, aceasta era practicată în mod particular de fiecare familie în parte, manifestând un respect deosebit față de cei morți. Cea de a doua formă de cult își reprezenta însă divinitățile sub
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
religii, ea găsindu-și expresiile atât în creștinism, cât și în celelalte sisteme religioase ale lumii. 3. Arta sacră = arta spațiului eclezial, liturgic. În creștinism, grație acestui înțeles, arta sacră capătă sensul de artă a Bisericii, servind practicării cultului și celebrărilor religioase. Din acest punct de vedere, ea se află într-o strânsă legătură atât cu spațiul, cât și cu timpul sacru, marcând aspectele relevante ale acestora. 4. Arta sacră = arta transcendentală. În această lumină, arta sacră este cea care deține
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
treizeci de ani glorioși", cînd întreprinderilor chiar nu le ajungea mîna de lucru 489. Atunci statul s-a îndreptat spre spațiul rural, femei și "străini" pentru a recruta lucrători 490. Totuși, pentru Robert Castel, această noțiune este acoperită de "o celebrare exagerată [...] Nu doar pentru că înfrumusețează o perioadă care, prin răboaie coloniale și multiple nedreptăți, a avut numeroase episoade prea puțin glorioase. Dar mai ales pentru că, mitificînd creșterea, invită la minimalizarea a cel puțin trei caracteristici ale mișcării care orienta atunci
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
lui Șerban Codrin: de ziua muncii - la soare uscându se pielea unui cal În care ziua muncii ca sărbătoare este vehement deconspirată doar prin simpla alăturare a unei imagini care infirmă alegoric și totodată categoric, prin etalarea efectelor ei finale, celebrarea și glorificarea muncii. Cumulate, zilele de muncă au consecința fatală a uscării trupești și sufletești. Tot un substantiv compus, specializat ca nume al altei sărbători, este folosit și În următorul poem: Ziua Eroilor - salve de tun risipind păpădiile Cezar Florin
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de muncă au consecința fatală a uscării trupești și sufletești. Tot un substantiv compus, specializat ca nume al altei sărbători, este folosit și În următorul poem: Ziua Eroilor - salve de tun risipind păpădiile Cezar Florin Ciobîcă Recuzita exagerată a unei celebrări fără spectatori, salvele de tun, evocată aici, reușește să scuture doar păpădiile. Deși nu există un alt Înțeles mai profan al zilei eroilor, un gînd empatic ne duce către zilele de război În care viețile unor păpădii umane sînt curmate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]