6,690 matches
-
un personaj-reflector. Friedman a făcut deja aluzie la un motiv al acestui fenomen în teoria sa despre punctul de vedere. În telling relatarea este explicită, generalizată și semnificativ completă; în showing, relatarea este implicită, specifică și evident incompletă, din cauză că este centrată nu pe întreg, ci numai pe o parte 346. Această diferență poate fi exprimată mai concret. Diferența epistemologică dintre o povestire care este comunicată de un personaj-narator și una care este prezentată de un personaj-reflector se bazează în principal pe
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
propulsivă la aceeași categorie de mesaje. Un mediu cultural astfel perceput este mai mult decît un mediu sociologic, o atmosferă, un cadru exterior (acel mediu al lui Taine care-l întrista pe Nietzsche). Instanță instituantă, și nu circumstanță accesorie, el "centrează" diversele populații ale discursului, le satelizează și le organizează. Așa cum biosfera, realitate limitată și variabilă, este leagănul vieții, fiecare cultură se deplasează într-un oxigen comunicativ cu straturi multiple, leagăn al vieții simbolice al unei epoci. Este vorba de o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
necontroversiale". (Selznick, 1992: 358) Să vedem însă cum se prezintă unele dintre cele mai consistente maniere de definire a comunității. 2. Definiții și strategii de definire a comunității Există multiple strategii de definire: prin comparație, în manieră directă, prin ricoșeu, centrate pe ceea ce este sau pe ceea ce nu este, prin sublinierea a ceea ce are sau nu are etc. Datorită abundenței și diversității acestora, pentru a nu condamna discursul la o rigiditate artificială, am rezistat tentației organizării tipologice a lor. Ceea ce ne-
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în anumite societăți relațiile de solidaritate, schimb etc. sunt legate de un anumit loc. Aceasta nu ar fi însă ceva specific societăților moderne industriale și post-industriale, în cazul acestora cele mai multe legături nefiind locale. Studiile despre comunități realizate în Marea Britanie se centrează îndeosebi pe importanța relațiilor de rudenie, mai degrabă decât pe integralitatea relațiilor sociale din zonă. Interacțiunea dintre rudenie și alocarea publică a locuințelor (care menținea relațiile de rudenie în orașele britanice) reprezenta infrastructura comunității. Suprapunerea relațiilor de rudenie cu spațiul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
asociere transcendentă cu ceilalți) în diaspora" (Frazer, 1999: 142). 4.2. Localism și subsidiaritate Comunitariștii sunt circumspecți față de acuzația de nostalgie, că ar propune o întoarcere la o ordine socială în care indivizii sunt membri relativ imobili ai unei comunități centrate pe un spațiu anume. Pe de altă parte, accentuarea importanței locului se strecoară în analizele lor. Aceasta se observă în îndemnul de a întări guvernământul local și în recomandarea de a construi organizații la nivel local și la nivelul cartierelor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu numai în avantaj individual privat. 3. Trepte și grade ale comunității Abordarea comunității trebuie făcută ca și entitate generică din perspectiva tipurilor și formelor, a relațiilor cu celelalte entități sociale. Acestor demersuri li se mai adaugă cel care se centrează pe maniera în care comunitățile se integrează unele în altele și de asemenea pe așa-numitele grade de comunitate, măsura în care o entitate socială se apropie de standardul sau de prototipul comunității, conturat de mai multe caracteristici identificate. Oamenii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
instituție Rolul instituțiilor în viața comunităților este tot mai mult subliniat, deși manierele de înțelegere a acestora, de la cele strict funcționaliste, organizaționale și până la cele care privesc structurile comportamentale, fac dificilă analiza lor ca atare. Astăzi comunitățile puternice sunt cele centrate pe instituții, instituțiile fiind totodată elemente-cheie și cele mai sigure paveze ale comunității. Ele cuprind valorile și potențează integrarea într-o manieră în care evită omogenizarea și susțin diferențierea. Coeziunea morală a comunităților vine chiar din puterea și integritatea familiilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Clasele sociale diviziune dominantă Funcții latente Funcții manifeste Relații de conjuncție și disjuncție Grupuri de segregare și conflict Organizare pe baza unanimității Organizare pe baza sistemului de vot Conflict și răscoală Clivaje și revoluție Viață socială orientată regional Viață socială centrată pe ocupație Integrare Alienare și înstrăinare Acceptarea normelor și conflictelor prin consens Absența normelor, înstrăinare de norme sau anomie Redundanță socială mare Redundanță socială scăzută 8. Comunitățile ocupaționale Comunitățile ocupaționale se bucură de o atenție aparte din partea unor gânditori datorită
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a fi adevăratele comunități ocupaționale, care rezultă din specificul activității membrilor și nu din simpla izolare geografică. Elementele definitorii ale acestor comunități ocupaționale sunt: membrii acestora se văd pe ei în termenii rolului lor ocupațional; imaginea lor despre sine este centrată pe rolurile lor ocupaționale, astfel încât se văd ca polițiști, tipografi etc., și ca oameni cu anumite abilități, calități și interese; membrii acestor comunități ocupaționale împărtășesc un grup de referință; în fine, membrii acestor comunități ocupaționale se asociază cu și își
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
gemeinschaft, care la un moment dat au c(p(tat o justificare independent( de comunitate (( apoi au fost ad(ugate unei gemeinschaft cumva atenuată. Un factor central în acest sens a fost pia(a economică, generatoare de atitudini și practici centrate pe aspecte raționale. (n cursul secolului al XIX-lea s-a accentuat distincția dintre activit((ile publice (( cele private, cele dint(i fiind privite (n maniera (n care erau tratate activit((ile pe pia((. În acest context, noțiuni ca ra
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu era nevoie de nicio justificare. Una dintre multele piedici cărora românismul trebuia să le facă față era tendința conducătorilor de a-i forma prin școală pe cei de la țară, ca și cum ar fi niște burghezi cu capacități reduse. O școală centrată pe interesele țăranilor ar salva satul. Ar fi trebuit de fapt să le respecte spiritualitatea și interesele proprii, vehiculând conținuturi educaționale specifice dedicate. Afirmarea românismului trebuia să stopeze propaganda culturală făcută în sate de către cei de la oraș pentru că doar cei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
reflectat de proiectul legislativ adoptat de Budapesta, prin care etnicilor maghiari din statele vecine li se acordau drepturi similare cetățenilor Ungariei. O lună mai târziu, Consiliul Național al PNL a adoptat o rezoluție prin se definea poziția națională a partidului, centrată pe ideea de "națiune civică", în antiteză cu cea de națiune etnică ce ar inspira politica Budapestei în raport cu maghiarii din țările vecine. Forma elaborată a concepției naționale a liberalilor a reprezentat-o Declarația de la Cluj. Afirmarea interesului național în viziunea
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază valorile materiale, empirice, senzoriale), ideatică (ce pleacă de la premiza că natura realității este spirituală, imaterială și se centrează pe valori ce pot fi întâlnite în diverse religii și filosofii spirituale) și cultura idealistă (care este intermediară între primele două și face tranziția între ele, și care vede realitatea ca fiind atât de natură spirituală, cât și materială) (Sztompka
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
În "Metropolă și viață mentală", el conideră că efectele modernității asupra indivizilor sunt individualizarea, raționalizarea, preponderența intelectului și nu a sentimentului asupra vieții psihice, blazarea, indiferența, antipatia (S. Dungaciu, 2003: 153-175). Începând cu anii '70, studiile au început să se centreze pe această problematică, și pe conceptualizarea unei modalități de măsurare a gradului de modernitate individuală. Dintre toate studiile, a reușit să se impună în literatură cel al lui Alex Inkeles, care face o sinteză a caracteristicilor omului modern. El este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atenuat considerabil (oamenii au rețea telefonică, televiziune prin cablu, călătoresc mai ușor ca în trecut în afara satului), totuși acest lucru nu a dus la scăderea în importanță a relațiilor comunitare. Universul de viață al oamenilor continuă să fie mult mai centrat pe comunitate, pe ce se întâmplă în interiorul ei, pe oamenii care o formează, decât pe ceea ce se întâmplă în afara acesteia. În cele două sate aproape continuă să însemne aproape, adică ceva cu semnificații mult mai adânci și mai vitale pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
importantă, aspiră să devină un lider real în întreaga regiune a Golfului. Politica sa externă se caracterizează printr-o atitudine deschisă în contra SUA, ceea ce i-a prilejuit lui Mohsen M. Milani următoarea constatare: "Politica externă iraniană de astăzi este la fel de centrată pe SUA ca și înainte de revoluția din 1979. Mohammad Reza Pahlavi s-a bazat pe Washington pentru a-și securiza și extinde puterea; astăzi, Republica Islamică exploatează antiamericanismul pentru a face același lucru."323 Evoluțiile în regiune nu pot să
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a început o intensificare remarcabilă a comerțului diverselor țări asiatice cu China (evident, și pe fondul creșterii imensei piețe interne chineze). Atât de puternică, încât putem vorbi despre un adevărat fenomen geopolitic asiatic: lanțul asiatic de producție și de aprovizionare centrat pe China. Este răspunsul asiatic la criza din anii 1997-1998. Anvergura fenomenului este fixată de cifre. Potrivit datelor FMI, în 2005, 22% din totalul exporturilor taiwaneze mergeau spre China, de opt ori mai mult decât în 2000, și 45% din
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
reconcilia marile ei culturi, care, în viziunea lui Amitav Acharya, ar însemna comunitarismul lui Confucius, realismul lui Kautilya și liberalismul lui Nehru. Dacă Asia va urma o asemenea direcție, atunci va fi accelerată și evoluția în direcția unei "ordini mondiale centrate pe Asia". Dacă vor apărea conflicte și tensiuni, atunci Asia va continua să fie un continent puternic, dar nu un model. 5. Consensul de la Washington vs. Consensul de la Beijing În orice criză, oamenii sunt tentați să uite de partea lor
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
și pentru om, tehnologia medicală implică deopotrivă atât factorul uman cât, și factorul tehnic. La începuturile medicinii, practica medicală se baza pe observațiile practicienilor, pe prezentarea simptomelor și mai rar pe examenul fizic al corpului uman. Preocuparea pentru însănătoșire era centrată pe simptom, și nu pe etiologia bolii, de altfel necunoscută în majoritatea cazurilor, iar utilizarea tehnologiei medicale de către clinicieni și dezvoltarea aplicării dispozitivelor medicale în scop diagnostic și terapeutic erau puțin făcute înainte de secolul al XIX-lea. Doar câteva aplicații
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
Chinezul este preocupat de permanența și de gestionarea echilibrelor pentru a asigura perenitatea Statului, pe când japonezul nu se bazează decât pe angajarea sa deplină În prezent. Prin raționamentul său global și prin preocuparea pentru durata lungă, cultura mandarinului este mai centrată pe strategie, În vreme ce aceea a samuraiului excelează În primul rând În domeniul tactic și operațional. În moduri diferite, atât În cultura strategică chineză, cât și În cea japoneză, timpul ocupă Însă un loc determinant, ceea ce aduce În actualitate studierea lor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
să livreze cunoștințe despre care estimează că stau la baza competențelor lor. Web-managementul pentru crearea de cunoaștere și logica hipertextuală reprezintă instrumente puternice pentru gestionarea creativă a cunoașterii. Acest proces prezintă sub forma unui sistem distribuit de formalizare a cunoașterii, centrat pe persoanele a căror importanță este recunoscută. Fiecare Își pune pe intranet agenda și lista de sarcini (to do list), cu indicații despre cum se gândește să procedeze, iar toată lumea are acces la informațiile respective. Acest web-based management permite urmărirea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Mediascope Își depășește cu mult limitele fizice de Întreprindere japoneză, inserându-se Într-o țesătură relațională de comunități cu practici și interese variabile În societatea rețelelor. Mai multe cercuri structurează această activitate. Primul este reprezentat de comunitățile interne, tematice sau centrate pe obiective ale IMM-urilor, reunind salariații și conexiunile acestora. Un al doilea cerc este asociat Întreprinderilor partenere din grupul NTT, din care face parte compania. Un al treilea articulează Mediascope cu clienții și prestatorii săi de servicii. Diferitele comunități
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Dimpotrivă, s-a instituit un dialog respectuos și deschis spre o căutare de soluții care să țină seama de pozițiile respective (ba), În beneficiul tuturor și al fiecăruia În parte. Prin HHC, Eisai a creat condițiile unei veritabile armonii operaționale centrate pe crearea colaborativă de cunoaștere. Pentru Eisai, valorile HHC joacă de acum rolul unei busole ce indică Întregului personal un nord magnetic În Îndeplinirea sarcinilor zilnice și relaționale. Ele funcționează ca un liant dinamic, ce polarizează energiile Într-o direcție
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cu al doilea, dynamic ba, dă un sens acestei vitalități individuale În solul fertil colectiv, dinamic și primitor al unui ba. În această schemă, energii și competențe eterogene sunt puse În coerență În jurul unor obiective, iar crearea de cunoaștere este centrată pe viitor și pe inovație. Orientarea reunește resurse umane, materiale și organizaționale Într-o stare de spirit mobilizatoare, zămislind sau dezvăluind soluții prezente chiar În germenii dispozitivelor relaționale. Comunitățile strategice de cunoaștere nu au limite fizice; perimetrul lor este definit
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
instrumentarului metodologic 58 a) De unde nevoia de Înmulțire și diversificare a metodelor? 59 b) Posibile surse generatoare de noi metode 62 2. Evoluții cu rezonanțe calitative 63 a) Reîntoarcerea la tradiție (revigorarea metodelor consacrate sau clasice) 64 b) Promovarea metodologiei centrate pe elev, pe acțiunea și angajarea acestuia: metodele activ-participative 66 c) Extensia metodologiei centrate pe grup: metodele interactive 73 d) Atracția Învățării prin descoperire. Două perspective: metode euristice și metode de Învățare prin cercetare 76 e) Accentuarea orientării pragmatice a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]