9,103 matches
-
doi ucisese, e clar, dar și celălalt ar fi putut să o facă și, în fond, între intenție și crimă nu este nici o diferență. Am luat scrisoarea de la Vignot și mi-am aprins pipa cu ea. Pfuuuf! Fum! Un norișor, cenușă, neant! Continuă să cauți vinovatul, ca să nu rămân doar eu în cazul ăsta. Probabil că în fond era vorba despre răzbunare. Un fel de a-mi spune că nu eram singurul care săpa în pământ cu unghiile și care căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
-1- Efectele benefice ale catastrofei. Uneori, cel mai mare mai rău generează cel mai mare bine: astfel, moartea produce supraviețuiri, distrugerea ocazionează conservări, ființa apare chiar și din neant. Un exemplu? Catastrofa provocată de vulcanul Vezuviu, care ucide, îngroapă sub cenușă, foc și gaze asfixiante orașele Pompei și Herculanum. Nimic nu supraviețuiește: bogați și sclavi, bărbați și femei, animale domestice, tot atâtea ființe petrificate pentru eternitate, se alătură lucrurilor, obiectelor. De aceea, subterfugiu al rațiunii, timpul oprit în loc depune mărturie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
își dezvăluie secretele peste veacuri. Prăvăliile și celelalte magazine, prostituatele și clienții lor, prizonierii legați, la fel ca și animalele domestice, cuptoarele brutarilor și tarabele negustorilor de pește, locurile de cult, bordelurile, locuințele private, construcțiile publice: din acest sicriu de cenușă răcită renaște o întreagă populație. în rândurile ei se găsesc probabil și niște filosofi care trăiesc într-o vilă creată cu o sută și mai bine de ani înainte de către un alt filosof, Philodemos din Gadara. Când, în secolul al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
filosofi care trăiesc într-o vilă creată cu o sută și mai bine de ani înainte de către un alt filosof, Philodemos din Gadara. Când, în secolul al XVIII-lea, s-au efectuat la Resina, orașul reconstruit peste Herculanumul îngropat în cenușă, niște lucrări în vederea săpării unui puț, au fost scoase la suprafață fragmente de cai din bronz, statui ale unor romani purtând togă îprintre care și Augustus), precum și părți ale unui teatru: fusese regăsit orașul antic acoperit de noroaiele vulcanice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Vezuviul petrifică orașele Pompei și Herculanum - în 79 d.Hr. -, el acoperă și Boscoreale, un oraș de 17 000 de locuitori care au pierit și ei ca Pliniu cel Bătrân. în 1895, niște arheologi descoperă cetatea, o scot parțial de sub cenușă și, cu această ocazie, găsesc o comoară compusă din vase de preț și fresce din epoca augustiană. Printre piesele de argintărie, o cupă filosofică î!) pe care este reprezentată o scenă ciudată: Zenon stoicul și Epicur figurează în jurul unei mese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
doliu. Aproape. Ochii împietresc cruciș Din fila vibrătoare ca o tobă, Coroana literei, mărăciniș, Jos în lumină tunsă, grea, de sobă. Odaie, îndoire-n slabul vis! - Deretecată trece, de-o mătușe - Gunoiul tras în conuri, lagăr scris, Adeverire zilei - prin cenușe. DESEN PENTRU CORT O, veacul legiuise militar În litere ca turnul țuguiate! Urzite căi, neverosimil var, Prin dimineața ierbii înmuiate. Spălări împrăștiate! Înnoiți Arginturile mari botezătoare Și inima călărilor - spuziți De dreaptă ziua-aceasta suitoare. - Ei vor sălta, la drum
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Spre malurile unde demult îmbrățișarea Așteaptă să te-adoarmă așa cum tu desmierzi, Așteaptă infinită și limpede ca marea Să te cununi cu somnul și-n unde să te pierzi. UMBRA Ai biruit! O dungă-n miezul zilei, O mare de cenușe-n asfințit, În surda războire-ai biruit: Stăpână ești pe vânătul argilei! . . . . . . . . . . . . . . . . Demult, de când înflăcăratul cer Purta spre culmi diurna lui povară, La poala crestelor scăldate-n pară Tu încrustai un sumbru colier. Un promontor dințat sau în ogivă De pe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
grabe! Cer induit, străin ca un halou. - Viol aici dar laudă și ordin Întâi, când lacunar un gând născu. O, însăși larva rodului sfânt Odin Prin fluvialul, falsul fosfor "tu". REGRESIV Din văi defuncte strig acele patrii Pășunile reptilei spume-ntîi Cenușa în orb Nil a Cleopatrei Ereb, termen de sulf ca un lămâi. Știu lire cardinale date centre Acești reci acustici de firizi Uimiri și mari zăceri adiacente Genunii adiate pe Atrizi. ÎNCLEȘTĂRI Ca umbra-n stemă, pe basilici, O veghie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
atunci, le-am mai văzut. La Düsseldorf, o cadră-n Bolkenstrasse... În jilț adânc, Evreul Botezat. Și mâinile, cascada unei rase, Înfășurau cărbunele uzat. "Stinse flăcări. Arsă, struna S-a lăsat în arcul lirei. Cartea singură mi-e urna Cu cenușile iubirii."1 Tu, salt, tu, creșteri stângi, urzică-nalbă! Acestui scris valah, ca din Sion Ridici o nevăzut de scumpă nalbă Și - adiată - boarea altui zvon. Un cânt de mat argint al palei Nine Mai greu ca orbul lunii îl socot
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
surpă, incoherent, tăiat ca laptele: neantul fără virginitate, haosul fără șanse? Câți pricep valoarea de simplă convențiune a unui semn, vor înțelege că singure nevoi de conciziune mă hotărăsc să arunc, pe infama descompunere ideologică, nume respectat. Voi zice acestei cenuși de Vînt: Lovinescu. Sunt obligat de inscripția pustiei de cărți: Evoluția poeziei lirice, de curând apărută. Anunț însă a nu recunoaște în plicticosul element stagnant pe aceste pagini, în silă răsfoite, nimic din înflorirea, ușurința, rotunda cordialitate a unuia din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
părul meu lung, toamnele se-adună în geană, dorule, n-am să-ți alung durerile culcate pe rană. timpul meu a trecut ca ieri, se răzbună vremea din urmă, mi-a-nghețat ochiu-n tăceri, dorul în inimă-mi scurmă. revin mereu în cenușa de-acasă, mai este și iubire și ură, durerea tăcerii m-apasă, în casă nu e nicio făptură. mă-ntorc în marele mister, cântece vechi îmi sângeră gura, mă cuprinde foamea de ger, arunc peste lance armura. turme de umbre
GÂNDURI DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364398_a_365727]
-
trunchiul unui afet de tun piramida de fildeș a altui dictator în vogă al momentului, Iosif Visarionovici Stalin - devenise dintr-o dată umbra închisă la culoare a unei istorii extrem de furtunoase a lumii, ce se ridica fumegândă acum la ceruri din cenușa nestinsă încă a nenumăratelor destine zăvorâte pe veci în spațiul îngust al unei secunde cu chip de ghilotină ucigașă, iar Europa răsăriteană șervețelul de hârtie, unde, încă din octombrie 1944, Winston Churchill mâzgălise din foarte mult plictis în fața conducătorului moscovit
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
decât recurgând la un culoar cu maximă larghețe: “Caleidoscop (varia)”. Nu pot să nu “trădez”, în contextul acestei intenții de portretizare, că, păstrând proporția, și cel care creionează aici schița unui suflet de poet e el însuși un vânturător de “cenușă rezultată din arderea vieții” (Leonard Cohen, despre creatorul de poezie). Așadar nu sunt chiar incompatibil cu poetul Valeriu Rață, ca să nu-l pot descifra cât de cât. Pot prin urmare să afirm, cu acel adițional procent de relativitate, că omul
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
cu epocile care i-au furnizat stilul, el e relativ în contratimp și față de etapele vieții care, de regulă, furnizează materia lirică. Substanța versului său e memoria trăirilor anterioare, mixată cu ceea ce încă mocnește în jarul timpului prezent, învăluit de cenușa vremii. El interpretează în vesurile sale și iubiri ale căror energii precoce s-au consumat deja dar și trăirile manifeste ale vârstei în care se pârguiește înțelepciunea, trăiri care vizează echlibrul dintre cele două elemente definitorii ale existenței: subiectul și
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
dimineața m-au înconjurat să le dau de mâncare, câinele mare se bucura să mă vadă și s-a ridicat în două labe să mă îmbrățișeze. Parcă făceau de acum parte din altă realitate. Aveam de măturat și de scos cenușa. De tăiat lemne și de aprins focul. De pregătit mâncarea și de intrat în malaxorul care ne-a măcinat și ne macină viața clipă de clipă. Explică-le lor Sebastiane, ce s-a întâmplat cu tine în ultimele douăzeci și patru de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
întunecate. cuvinte neînțelese ,blestem și agonie tandrețea palmei tale pe jarul tâmplei mele ne regăsim străini în scurgeri de clepsidra și-n tandre arcuiri de căzătoare stele. noi nu mai suntem trupuri,suntem flăcări ne mistuim amarnic în noapte strălucind cenușă noastră va deveni un Phoenix cu zbor întretăiat ,cu aripi de argint. mă risipești că pe-un pumn de nisip pe-un val ce ne desparte ,pe-a timpului aripa clepsidra e uitată pe raftul cel înalt durerea s-a
SI FLACARA SI RUG de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364528_a_365857]
-
noi, rostesc nisipuri calde, din firele-adunate de peste lumi întinse între ocean și nori. un singur cer ne leagă, în fina regăsire... nu îi mai spun Iubire. îi spun doar căutări. un crunt fulger mă arde... îmi spulberă copacii iar frunzele cenușă, au devenit comori. mi-am adunat din file, Iubirea și Credința, că voi ajunge-n lumea în care ești tu, Dor... Referință Bibliografică: m-am regăsit în tine / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul II
M-AM REGĂSIT ÎN TINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361294_a_362623]
-
aș ști cine sunt, Să mă definesc îmi este greu, Oricât aș încerca de mult! Mă îngrop adeseori în nostalgii, Mă reîntorc în anii tinereții, Când nu aveam griji, eram copii, Nu gândeam la clipa bătrâneții! Renasc din propria-mi cenușă, Considerând că mai pot să joc, Nu vreau să fiu trimis pe tușă, Să ies din mistuitorul vieții foc! 8 noiembrie 2007 Referință Bibliografică: Studiu individual / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul I, 26 septembrie 2011
STUDIU INDIVIDUAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361370_a_362699]
-
genere. Negându-se pe sine, poetul reușește să-și accepte natura umană, limitele existențiale, împărtășind din dorul febril al căutării răspunsurilor la întrebări mortificatoare. Tonul unora dintre retoricile lui Victor Burde este profetic, prevestind renașterea rugurilor înverzite de primăvară din cenușa lăsată de anotimpurile spulberării. Ca într-un joc existențial unic, poetul clarifică ciclicitatea vieții, socotindu-se pe sine: ploaie, vânt, soare sau nor, lună și stea și - de ce nu - parte a unui anotimp. Cu siguranță un anotimp feeric: cel al
DESCÂNTEC DE ROUĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361433_a_362762]
-
în viața lui! Dar ca să împrumuți foc e ceva mai rar. Să fi fost prin anul 1954. Chibrituri nu se găseau, iar brichete nici atât! Aveam un om, uitat de vreme, cu părul alb, îi spunea Ilie al Ioanei. Învelea în cenușă cărbunii aprinși. Focul nu se stingea niciodată. Nu avea pe nimeni nea Ilie al Ioanei. Când mă trimitea mama, cu o cutie de conserve legată cu o sârmă, să împrumut cărbuni aprinși, îm dădea și câte un ou pentru el
AM LUAT CU ÎMPRUMUT...FOC, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361482_a_362811]
-
nemărginit" din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul" poeziei populare produce "farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine metafora primăvăraticului impuls germinal, din poezia Stepa: Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal,/ Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă a unui mod vizionar implacabil, la Macedonski - a cărui idealitate nu e deloc metafizică
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
reviste literare ale vremii. Tot în aceeași perioadă, scriitoarea începe cursurile Universității ,,Ioan Dalles,, din București, la Secția Literatura Română și Universală și debutează în Luceafărul, la... Poștă Redacției. Autoare a douăzeci de volume, printre care „Fructul oprit” „Miercurea din cenușă”, „Graal”, „Dantelă de Babilon”, Melania Cuc s-a nascut pe 22 iunie 1946, la Archiud, un sat micuț din Câmpia Transilvaniei, într-o familie de țărani înstăriți. - ,,Numele scriitoarei Melania Cuc...este un nume care mi-a reținut atenția prinunele
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
de poeme. Poate curajul de-a veni cu ceva nou,șocant pe alocuri, face ca acest gen de literatură să fie considerat unul nou și care imi aparține. - Două dintre românele dvs. de referință sunt „Fructul oprit” și „Miercurea din cenușă”. Vorbind despre primul, Lucia Verona spunea: „Atmosferă bine reconstituita, personaje memorabile, iată numai două motive pentru careva fi gustat de cititori”. Cum ați reușit să recreați, să simțiți atmosferă, prin ce devin memorabile personajele acestui român? - Perioada aceea am trăit
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
această abordare tragi-comică într-un astfel de context? Să tragem de aici concluzia că în viziunea Melaniei Cuc, apocalipsa este în mod obligatoriu luminoasă și sângeroasă, tocmai pentru a nu fi întunecată și sângeroasă? - Da, aici e altceva. „Miercurea din cenușă” este românul în care încerc să redau marasmul care face să-i crească adrenalină omului modern. Un drog cu care ne obișnuim, ne desfătam făcând uz de tot apanajul unui modernism ieftin, de mucava, ne întrecem în a ne exploata
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
gândul candelă trup de foc viu tresare fuior de trăiri (AM) foc viu dansează înconjurat de ape ...perfecțiune... (O) adânc de ape viață verde ascunde flacără vie (AM) flacăra verde nemuritoare arde foc viu în inimi (O) inimi de piatră cenușa iubirilor foc viu păstrează (AM) Referință Bibliografică: Aware - Focul Viu / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II, 12 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FOCUL VIU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361565_a_362894]