2,130 matches
-
pedagogice decurg din aceste particularități (freudiene) ale copilăriei? Dacă ființa umană, de la cea mai fragedă vîrstă, este dominată de instincte, a căror manifestare nu este încurajată de societate, se impune constituirea timpurie prin influențele mediului familial a supraeului capabil să "cenzureze" orice pulsiune potrivnică normelor de conviețuire socială. În același timp, se atrage atenția asupra relațiilor interindividuale din familie, cu consecințe asupra evoluției normale a copilului. În condițiile unei normale manifestări a afecțiunii din partea ambilor părinți, copilul se simte în securitate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
au fost introduse pentru a asigura cu promptitudine pedepsirea drastică, responsabilitatea în cazurile de crimă, jaf, viol, atacul cu bombe, incendierea premeditată și sabotaj fiind transmisă către tribunalele superioare populare (Woo 2000: 183). Totuși, principalul țel politic era de a cenzura facționalismul și orientarea de stânga împreună cu corupția. Deoarece a doua crimă a fost atât de agresivă în birocrație, cenzura corupției putea fi folosită selectiv pentru a denunța pe acei facționaliști sau adepți de stânga ale căror erori nu puteau fi
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
toate acțiunile Marconi (Searle 1987: 172-174). În cazul ambelor scandaluri, faptul că poziții în mod evident de nesprijinit au fost totuși susținute ne duce cu gândul la două lecții bine-cunoscute. În primul rând, autoreglementarea parlamentară este nepotrivită pentru a-i cenzura pe cei mai puternici politicieni; iar în al doilea rând, demascarea de către presă nu conduce neapărat la demisie. Pentru ca demisia să aibă loc, cei vizați trebuie în mod normal să fi pierdut sprijinul prim-ministrului, dar în cazul familiei Chamberlain
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
speranțe. Pregătire psihologică. Multora le e frică de mine. Nu pentru că aș avea nu mai știu ce moacă monstruoasă. Dar scriu - și asta e deja subversiv. Nu mă pot supraveghea, verifica. Pot face ceva fără ca ei să intervină. Să mă cenzureze. Sunt periculos, monstruos, pentru că acolo, în text, sunt singurul meu stăpân. Îi pot face în toate felurile și ei nu pot preveni. Doamna Aduța știa că e privită și, pe cuvântul meu, când cineva îi înfigea o bancnotă în buzunar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
eșecuri am la activ în ce privește muzica. Problema se mai pune apoi și-așa. Toți avem un ritm al nostru pe care evoluăm, pe care ne mișcăm prin viață. O muzică interioară, care ne determină să facem anumite lucruri sau ne cenzurează alte ieșiri. Suntem ca șobolanii ăia pe care cetățeanul din poveste, strămoș al deratizatorilor de azi, îi alungă din oraș cântându-le. Orice om are o muzică a lui pe care trebuie să și-o întrețină. Cel mai bine putem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și ele. La asta se mai adaugă faptul că orice dictatură, fie ea de dreapta sau de stânga, ateistă sau divină, își aservește limba. În prima mea carte despre copilăria trăită într-un sat din Banatul șvăbesc, editura românească a cenzurat pe lângă atâtea altele chiar și cuvântul geamantan. Care devenise supărător pentru că emigrarea minorității germane era considerată un subiect tabu. Această cotropire a limbii leagă la ochi cuvintele și încearcă să anuleze judecata ce le e intrinsecă. Limba prescrisă „de sus
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
-le dintr-un bloc de gheață într-o junglă sălbatică, fără nici o potecă de acces pentru muritori. ∗ Citatul e dintr-o scrisoare a lui Soljenițîn către conducerea Uniunii Scriitorilor sovietici. Nu am îndrăznit să-l numesc, oricum ar fi fost cenzurat, dar astfel ideea a trecut (notă în 2007). PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\ Volum Cosasu corectat.doc PAGE 98
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
interese și prezentate drept ,,Biblie” ! Istoric vorbind, se știe din documentele rămase că au fost împărați care la un moment dat au modificat total Biblia în funcție de interesele lor primitive. Dar pe cine din cadrul Bisericii interesează acest aspect ?! Biblia a fost cenzurată, dar anumite pasaje au scăpat cenzorilor: ,,Învățătorule , cine a păcătuit; acesta sau părinții lui, de s-a născut orb?” ( Ioan - cap. IX ) Când putea să păcătuiască un orb din naștere, dacă nu în altă viață? Chiar termenul de reîncarnare este
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
un sentiment, un îndemn sau ceva de felul acesta, nu făceau decât să relateze un fapt, un fapt banal și adevărat (dacă n-ar fi fost banal și n-ar fi fost adevărat, de ce s-ar fi atins de el cenzura?). Neplăcerea asta mi se întâmplă rar, foarte rar; nu pentru c-aș pune mare grijă s-o evit; nici pentru c-aș avea prea multă deferență pentru preocupările, adeseori comice și întotdeauna misterioase, ale Oficialităței. Dar pentru că scrisul meu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
din televiziuni tratează astfel lucrurile care țin de cultură. Așa cum se feresc să spună CocaCola, Mercedes sau alte nume de branduri comerciale ca să nu le facă reclamă și să nu fie trași apoi de urechi de CNA, oamenii de televiziune cenzurează întro voioșie nume de edituri sau de reviste culturale. Ești chemat să vorbești despre starea presei culturale, dar nu trebuie să dai nume. Participi la o dezbatere despre situația cărții, dar ești împiedicat să numești editurile. Asta se întâmplă cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
o dezbatere despre situația cărții, dar ești împiedicat să numești editurile. Asta se întâmplă cu precădere la TVR Cultural, unde oamenii se pare că sunt cei mai speriați de propria umbră - propria umbră fiind, de fapt, cultura. Mai rămâne să cenzureze și numele autorilor, și tacâmul ar fi complet. În fond, de ce săi faci publicitate scriitorului X, ca astfel să i se vândă mai bine cărțile? Shakespeare sau Eminescu ar trebui numiți pe ocolite, prin perifraze eufemistice sau, pur și simplu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
îi felicită, bucuroasă că participă la această celebrare a obscenității cu bani mulți, iar televiziunile ne prezintă pe larg episodul, filmând din toate unghiurile și cu gros-plan urile de rigoare. De ce, la știri, imaginile cu niște sâni nevinovați să fie cenzurate, pe când tot felul de producții hard core - cu mondeni, maneliști, politicieni, patroni de cluburi de fotbal, securiști sau escroci cu aparență de oameni respectabili - să ne fie oferite cu generozitate? (2004) De ce nu e bine să te uiți la televizor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în loc să-l rupă de lume îl retrimite transformat în mijlocul ei), Jurnalul mișcărilor lăuntrice corectează clișeul pe care mai mulți hagiografi i l-au confecționat lui Ignațiu de Loyola: ascet și strateg misionar, a cărui afectivitate a sfârșit prin a fi cenzurată sau chiar devorată de realismul său extrem. Aici avem de-a face cu un Ignațiu înzestrat cu daruri mistice. Un exemplu simptomatic al acestora îl constituie lacrimile pe care sfântul nu și le poate stăpâni în timpul rugăciunilor. Aceste lacrimi, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
la deosebirile dintre filmul și teatrul românesc, acel mic realism care sună adevărat în filme și fals în teatru nu este oare doar o capcană în care ne complacem ? Cunoaștem motivele pentru care este așa (faptul că înainte de 89 opera cenzura și în film, și în teatru , că nimic nu era 100% adevărat, că e nevoie de povești simple cu oameni obișnuiți etc. etc.), dar, cel puțin în film, există deja voci care susțin că, gata, deja ajunge, ne-am ”săturat
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Pintilie șochează prin directețea cu care ataca sistemul în părțile sale ”moi”, inteligent și fără menajamente, în condițiile în care cenzura era o realitate inconturnabilă : aproape că îți vine să crezi că filmul a fost făcut special pentru a fi cenzurat, sperând să-și câștige o durabilă notorietate prin aceasta... Căci, dincolo de povestea propriu-zisă (a lui Pătrașcu), la rândul său bazată cum spuneam pe un fapt real, filmul mai trimitea la un fapt la fel de real cu care seamănă izbitor : cazul acelui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
la evreii din Iași sunt drastic amputate <endnote id="(366)"/>. Scrisoarea XX, intitulată „Ovreii”, a fost exclusă de cenzură din edițiile de după război ale volumului Scrisori către V. Alecsandri de Ion Ghica <endnote id="(381)"/>. Vasile Alecsandri Însuși a fost cenzurat În această epocă, operele sale mai mult sau mai puțin „complete” nu au inclus (decât cu rare excepții) textele sale caustice referitoare la evrei (gen Lipitorile satului). Nici documentele istorice nu au beneficiat de alt regim. În 1959, Dan Simonescu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mihai Viteazul] tăie pe toți evreii, carii, după datina lor, ca totdeauna, se purta ca vânzători ai țărei” <endnote id="(527)"/>. Editorii volumelor ulterioare de istorie și literatură română veche au preluat documentul astfel scurtat, fără măcar să mai Însemne pasajul cenzurat cu croșete. Într-o carte recentă, Dan Horia Mazilu Îi absolvă atât pe Dan Simonescu, cât și pe editori, uitând să-i numească Însă pe adevărații vinovați : „Nu regretatul profesor Dan Simonescu poartă responsabilitatea acestor eliziuni”, iar „inocența editorilor mi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
351)"/>. A trebuit să consult o ediție apărută Înainte de război pentru a avea textul complet <endnote id=" (724)"/>. În 1980, Într-o antologie de studii referitoare la Legenda Meșterului Manole, un studiu al lui Lazăr Șăineanu din 1896 a fost cenzurat În același sens : mențiunea privind sacrificarea „unui turc sau ovrei” a fost Înlocuită cu puncte de suspensie <endnote id="(290, p. 84)"/>. Tot Într-o antologie de studii (din 1971), semnate de Vasile Bogrea, editorii au cenzurat etnonimul „jidani” din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1896 a fost cenzurat În același sens : mențiunea privind sacrificarea „unui turc sau ovrei” a fost Înlocuită cu puncte de suspensie <endnote id="(290, p. 84)"/>. Tot Într-o antologie de studii (din 1971), semnate de Vasile Bogrea, editorii au cenzurat etnonimul „jidani” din textul unei legende culese de Simeon Florea Marian <endnote id="(171, p. 450)"/>. Într-un studiu monografic din 1964 privind un alt motiv esențial al mitologiei populare românești, Miorița, Adrian Fochi enumeră pe „armean”, pe „țigan” și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atât de eficient și de convingător, Încât, la terminarea reprezentației, specta torii „făceau dreptate”, omorând mai mulți evrei din oraș sau incen diindu-le casele. Pentru a limita efectul unor astfel de excese, În 1338, de exemplu, autoritățile din Freiburg au cenzurat unele scene antievreiești din spectacol, iar În 1469, la Frankfurt, au pus sub protecție casele evreilor după reprezentarea publică a Patimilor lui Isus <endnote id="(41, p. 147)"/>. Probabil că situații similare au generat proverbul maghiar „Îi e frică precum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
80. Moses Schwarzfeld, „Anecdote populare române cu privire la evrei. Cercetare critică”, În Anuar pentru israeliți, XII, 1889, pp. 127-143. 81. Picu Pătruț, Miniaturi și poezie, Editura Arta Grafică, București, 1985, p. 124. Dat fiind că În acest volum textul a fost cenzurat, am completat versurile lipsă folosind manuscrisul lui Picu Pătruț Stihos adecă Viers, pp. 729-735, aflat În posesia domnului Mihai Ghibu, căruia Îi mulțumesc și pe această cale. 82. Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În schimb, În Germania nazistă, piesa Neguțătorul din Veneția a fost pusă În scenă de aproximativ 50 de ori. Motivele acestei frecvențe fără precedent sunt ușor de bănuit. Și mai interesant este Însă faptul că, de fiecare dată, regizorii naziști cenzurau textul piesei, scoțând pasajul În care se căsătoreau creștinul Lorenzo și evreica Jessica (688, p. 228). Legea nazistă Pentru protejarea sângelui și onoarei germane acționa retroactiv, interzicând În anii ’30-’40 Înfăptuirea unei căsătorii mixte imaginate de Shakespeare la sfârșitul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
generală a statului se vor exercita sub ordinele Ministerului de Interne. Ordonanța mai prevedea că: „autoritățile militare au drept să facă percheziții. Posesorii de arme să depună în trei zile la posturile de jandarmi. Orice publicație sau ziare vor fi cenzurate. Sunt interzise întrunirile de orice fel fără autorizarea noastră. Sunt interzise circulația pe străzi în număr mare și portul uniformelor. Localurile publice vor fi închise după ora 24419. Cu adresa nr.1920 din 12 februarie 1938, prefectul județului, col. Emilian
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
armatei, tot ce ar fi dăunător ca informație apărării naționale); secția social-culturală (serbări, teatre, filme, reviste, broșuri, care ar putea avea conținut subversiv). Organele de conducere și supraveghere: șef birou cenzură era Petru Constantinescu, prim secretar al prefecturii, șef birou cenzură prin poliția urbei de reședință și organele informative ale Garnizoanei; ajutat de pretori, detașamente de poliție și legiunea de jandarmi. Directorul, șef al serviciului cenzurei a fost numit prim procuror militar, lt.col.Hotineanu. La 19 februarie 1938, col.Em.Procopiescu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lor de circumstanță a scrutinului din 19 noiembrie 1946. Opoziția reală, extrem de slăbită după dezertările lui Gheorghe Tătărescu (PNL), Anton Alexandrescu (PNȚ) și Lothar Rădăceanu (PSD) mai primise grele lovituri și sub aspect propagandistic, ziarele „Viitorul” și „Dreptatea” fiind serios cenzurate de către comuniștii din guvernul dr. Petru Groza sub masca aplicării articolului 16 din Convenția de Armistițiu. În aceste condiții vitrege, era foarte greu să se câștige alegerile și așa s-a și Întâmplat Însă, după libertatea cuvântului și a cercetării
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]