2,944 matches
-
mod conștient, dar totul ar fi altfel dacă indivizii ar alege în mod conștient să se comporte diferit. Astfel, cu toate că în România de azi un număr mult mai mare de femei decât de bărbați poartă cercei, decizia de a purta cercei este una personală, luată de fiecare femeie și bărbat în mod individual în fiecare zi. Este perfect posibil să ne imaginăm că suma acestor decizii ar putea să rezulte și într-un model de conformism social total diferit, poate unul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fiecare zi. Este perfect posibil să ne imaginăm că suma acestor decizii ar putea să rezulte și într-un model de conformism social total diferit, poate unul în care un număr mai mare de bărbați decât de femei ar purta cercei, sau unul în care numai stângacii sau numai cei în vârstă de peste 65 de ani ar purta cercei. Avem aici un paradox cu care se confruntă științele sociale (nu și cele ale naturii). Indivizii umani fac alegeri în mod separat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un model de conformism social total diferit, poate unul în care un număr mai mare de bărbați decât de femei ar purta cercei, sau unul în care numai stângacii sau numai cei în vârstă de peste 65 de ani ar purta cercei. Avem aici un paradox cu care se confruntă științele sociale (nu și cele ale naturii). Indivizii umani fac alegeri în mod separat, dar trăiesc într-un grad mare de conformism. Își fac propria istorie, dar în condiții care exercită ele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
exprimă impasul unui eu repliat în solitudine, ci angajează soarta unei colectivități („Eu nu-mi apăr numele, îmi apăr țara”). Alegoria de înfiorate respirări din Veac de iarnă se împlinește sub o zare poetică. În Vlad Anonimul, drama lui Petru Cercel și relația lui cu tânărul Vlad, care primește surgiucul de domnie, cunoaște alte dimensionări. Pentru fostul cârmuitor - din familia aventurierilor de rasă de soiul lui Despot Heraclidul -, puterea, prerogativă ducând la excesul discreționar, și omenia, evghenie a inimii, stau să
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
a inimii, stau să intre într-un ca și ireconciliabil divorț. Dar sacrificiul lui Vlad (căruia îi este sortit să rămână Vlad Anonimul pentru că, printr-un paradox aparent, tocmai calitățile lui îl fac inapt să domnească) zguduie conștiința ușuratecului Petru Cercel, silindu-l să-și reconsidere mănunchiul de valori după care se călăuzise până atunci. Sunt, în scrierile dramatice ale lui O., câteva personaje-cheie. Fie prin încărcătura lor psihică, fie prin histrionismul lor cu tâlc. Insinuându-se printre eroii reflexivi ori
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
fapt de viață cu o frecvență tot mai mică, întrucât individualizarea feminină se afirmă și are stil. Nu-i mai puțin adevărat că și unii bărbați au adoptat în stilul de prezentare socială simboluri decorative considerate tradițional ca fiind feminine: cercei, brățări, coliere și un întreg evantai de obiecte cosmetice. În vestimentație și în decorarea cosmetică, bărbații devin mai efeminați, iar femeile mai masculinizate, parcă printr-un efort comun de convergență accentuată a genurilor. 3. Stilistica feminității contemporane nu se vede
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Clipa (1987), care au ca punct de plecare elemente luate din viața reală, dar nu pot evita patosul fals și expresia grandilocventă. SCRIERI: Doi poznași pe imaș, Chișinău, 1958; Toboșarul, Chișinău, 1959; Bostănel cu capul chel, Chișinău, 1960; Copăcei cu cercei, Chișinău, 1961; Împărăția cucurigu-cotcodac, Chișinău, 1962; Livada din traistă, Chișinău, 1963; Gazda pițigoiului, Chișinău, 1964; Casa, Chișinău, 1966; Adresa primăverii, Chișinău, 1969; Vârtejul, Chișinău, 1970; Nu ne uitați, oameni, Chișinău, 1973; Balada cocostârcului, Chișinău, 1974; Fântâna comisarului, Chișinău, 1975; Dansul
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
de Crăciun și În drum), alături de Florin Chiru-Nanov și Al. Nițulescu. Proză semnează Ion Chiru-Nanov, iar C. Ungureanu se ocupă în ciclul „Scriitori teleormăneni” de Radu Grămăticul, cel care în secolul al XVI-lea a copiat o Biblie pentru Petru Cercel, și de Al. Depărățeanu. Revista mai are rubricile intitulate „Frângurele”, „Cronică teatrală” și „Cărți și reviste”. M.Ș.
MUGURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288271_a_289600]
-
însă toți speră că va crește nivelul de trai, că se vor crea locuri de muncă, dar sunt conștienți că la început va fi greu „mai ales pentru noi, țăranii, că ne spune că sămânța nu e bună, că trebuie cercei la animale” (bărbat, 50 de ani). Deoarece nu li s-a explicat de ce a fost necesar să se introducă cipuri în urechile animalelor i-a făcut să se teamă puțin de reglementările UE în domeniul agricol. Au fost săteni care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nici acele inițiative care să fi răspuns disperatei nevoi de integrare și socializare a liceenilor și studenților. Sătui de terciul moralist al părinților, educați într-o etică apoasă de tipul „Să fii bun și să crești mare”, acești tineri cu cercei în urechi și tatuaje pe umeri sunt, chiar fără să știe, în căutarea unei Evanghelii gata să zdruncine din temelii reflexele mic-burgheze ale vechilor generații. Cine i-a convins că Iisus este chiar acel prieten, tânăr radical și nonconformist, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
alifie calmantă. Stubb își exprima dorința ca vîslele din ambarcațiunea lui să aibe stele roșii pe ele? vîrînd toate ramele în marea lui menghină de lemn, dulgherul îi oferea de îndată acea constelație. Vreunui marinar îi venea chef să poarte cercei din os de rechin? dulgherul îi sfredelea loburile urechilor. Pe-un alt marinar îl apuca durerea de dinți? Dulgherul își scotea cleștele și, izbind cu pumnul în tejghea, îi poruncea marinarului să se așeze acolo; nenorocitul se mișca bineînțeles înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și catadicsea să ia loc și să aștepte (capitolul 10) sau M-am dus la culcare plin de whisky și de ciudă și-am visat un om, într-o haină chinezească pătată de sânge, care fugărea o fată goală, cu cercei lungi de jad în urechi, în timp ce eu alergam după ei încercând să-i fotografiez cu un aparat fără film (capitolul 8) sau Am reflectat la asta toată ziua. Nimeni n-a venit la biroul meu. Nimeni nu mi-a telefonat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a eului” (Patria, Denis cel Scurt, La moartea lui Zed, Ruga fericitului autor) ori în aceea „a măștilor” (Bocetul lui Ion Vodă Armanul mai numit și cel Cumplit), dar constituie și secvențe în poeme dramatizate sau descriptiv-narative (Monos, Glasul Petrului Cercel, Dormind, Iberia). Atenuarea lirismului, disimularea lui se vădesc și în zugrăvirea unor „întâmplări nelumești”, a unor întâlniri în spațiul visului ori al halucinației, sub formă de joc dramatizat, dialog esențializat. Numite de autor „nuvele”, narațiunile din Trântorul au fost considerate
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
suferă din această pricină, deoarece mormăie ori de câte ori tovarășii glumesc pe seama staturii sale. Gavrilă e «un uriaș cu suflet de prunc», Călin e cumpătat, Iordache și Bucur «se-mpung în cuvinte», cei doi munteni care mai sunt în brigadă «tac îndelung», «Cercel e vârstnic» și l-a cunoscut pe Roaită, iar Costea «e vesel și înflăcărat». (...) Asta e tot ce ne spune poetul despre eroi, și suntem obligați să-l credem pe cuvânt, deoarece aceste trăsături nu se reliefează în vreo acțiune
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Uite, astăzi sunt învățătoare și, când eram necăsătorită, mă implicam mai mult decât acum și chiar îmi pasă- dar atunci îmi păsa încă și mai mult. Și era vorba de educație - băieții nu-și lăsau părul lung și nu purtau cercei, fetele n-aveau voie cu fuste scurte. Astfel de lucruri arată că-ți pasă. S-a investit foarte mult și în material didactic, este pur și simplu incredibil. Aveam mulți inspectori care veneau să asiste clasa noastră. Și, la sfârșit
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
care le ofereau copiilor la ei acasă, pentru că o încurajau în timpul testărilor, spunând că „liceul acesta chiar a investit în noi.” Într-un alt context, adaugă: „și era vorba de educație - băieții nu-și lăsau părul lung și nu purtau cercei, fetele n-aveau voie cu fuste scurte. Astfel de lucruri arată că-ți pasă”. Prioritatea mai scăzută pe care o are excelența academică în ochii Sarei, ca și abordarea competitivă a școlii, atât ca elevă, cât și ca învățătoare, este
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
concomitent cu o căsătorie, dar și cu semnarea unui contract (profesional, cumpărarea unei case). Arată modul în care inconștientul resimte angajamentul. Toate avariile ce afectează inelul (crăpătură, pierdere etc.) exprimă vulnerabilitatea jurămintelor, lipsa de seriozitate a contractelor, frica de angajament. Cercei Faptul de a purta cercei are în simbolistică o semnificație de apropriere (în Biblie, apare cu acest sens), dar și de bogăție (mărimea cerceilor patricienelor romane erau un semn al gradului de reușită socială). Brățară, colier, lanț Semnificațiile brățării și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și cu semnarea unui contract (profesional, cumpărarea unei case). Arată modul în care inconștientul resimte angajamentul. Toate avariile ce afectează inelul (crăpătură, pierdere etc.) exprimă vulnerabilitatea jurămintelor, lipsa de seriozitate a contractelor, frica de angajament. Cercei Faptul de a purta cercei are în simbolistică o semnificație de apropriere (în Biblie, apare cu acest sens), dar și de bogăție (mărimea cerceilor patricienelor romane erau un semn al gradului de reușită socială). Brățară, colier, lanț Semnificațiile brățării și colierului se regăsesc în simbolismul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
afectează inelul (crăpătură, pierdere etc.) exprimă vulnerabilitatea jurămintelor, lipsa de seriozitate a contractelor, frica de angajament. Cercei Faptul de a purta cercei are în simbolistică o semnificație de apropriere (în Biblie, apare cu acest sens), dar și de bogăție (mărimea cerceilor patricienelor romane erau un semn al gradului de reușită socială). Brățară, colier, lanț Semnificațiile brățării și colierului se regăsesc în simbolismul general al lanțului. Ca aspect negativ, lanțul privează subiectul de libertate (lanțul câinelui, cătușe). Împiedică și încătușează (lanțul sclavului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cu pedeapsa. Ea este locul fizic al expierii, după cum arată expresiile: «a fi tras de urechi», «a lăsa urechile în jos». Automutilarea pe care și-o aplică Van Gogh se poate înțelege parțial prin această interpretare simbolică. Vezi Bijuterie pentru cercei. Oase În mai multe tradiții, oasele fac obiectul unui cult, pentru că sunt considerate «partea eternă» a trupului. Într-adevăr, dintre toate elementele corporale, ele sunt cel mai puțin perisabile și reprezintă, în plan material, ceea ce rămâne după moarte. Sunt deci
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
prima impresie: dur, timid, ezitant, aiurit etc. Pentru a descrie o persoană, trebuie mai întâi să o înțelegem, să propunem o grilă de lectură (chiar și lipsa unei trăsături dominante poate fi o trăsătură-cheie). Oamenii se deconspiră prin detalii (machiaj, cercei, pieptănătură) sau prin haine (snob, sportiv, rebel). Un bun ziarist știe să citească detaliile. Buzele subțiri sunt semn de răutate. Bretonul, șuvița de păr ce acoperă fruntea e semn de timiditate, de neîncredere în sine. Cerceii mari, ostentativi, trimit cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
deconspiră prin detalii (machiaj, cercei, pieptănătură) sau prin haine (snob, sportiv, rebel). Un bun ziarist știe să citească detaliile. Buzele subțiri sunt semn de răutate. Bretonul, șuvița de păr ce acoperă fruntea e semn de timiditate, de neîncredere în sine. Cerceii mari, ostentativi, trimit cu gândul la trufie, dorință de a epata etc. La fel, putem citi semnificația hainelor, speculând anumite detalii: culori țipătoare sau discrete, forme largi sau mulate pe trup etc. Foarte mult ne vor interesa contrastele și nepotrivirile
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai știut / că la-nceput a fost cuvântul” (Veacul controversat). Același tradiționalist-istorist în concepție, descriptiv-colorist și modernist-fantezist, dar totdeauna meditativ este B. și în proză, fie că reconstituie eposul Vieții Spătarului Milescu (1936) sau evocă destinul singular al Frumosului principe Cercel (1978), fie că imaginează istorii dramatice citadine (gen Cezar Petrescu) în Enigmaticul Baikal (1938) ori în Ustüne sau Colina goală (1965). În schimb, piesele sale (Lupii, Cazul Benet, Fata de pe Mureș, Satul fără dragoste) sunt mai puțin teatrale și mult
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1969; Piramidele frigului, București, 1970; Mâinile orelor, București, 1971; Funia de nisip, București, 1972; Scrieri, I-IV, București, 1972-1979; Ce oră e în lume, București, 1973; Harap Alb, București, 1974; Planeta curată, București, 1976; Frumosul principe Cercel, București, 1978; Planeta nebunilor, București, 1979; La nord de Aldebaran - Au Nord de Aldébaran, ed. bilingvă, tr. Gina Argintescu-Amza, pref. Al. Balaci, București, 1981; Frumusețile oarbe, București, 1982; Snop de fulgere, 1985; Oceanul întrebărilor, București, 1985; Albastra umbră a tristeții
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
tibetani. Ținea doar o zi și apoi dispărea. Acest chip ne spuse acum: ― Pe aici, doamnelor. Sophie era amabilă, ca de obicei, iubitoare; ca de obicei; mâinile ei, tratate În fiecare seară cu cremă hidratantă, fluturau În jurul nostru, mângâind, frecând. Cerceii Îi arătau ca un obiect dezgropat de Schliemann la Troia. Ne conduse pe lângă un șir de femei care Își coafau părul, pe lângă ghetoul sufocant de căști, și ne plasă În spatele unei draperii albastre. În partea din față a Lânei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]