2,847 matches
-
a ritmului cardiac. Tocmai aceste acțiuni au determinat folosirea ei În trecut ca anestezic, analgezic, remediu Împotriva insomniei. În continuare vom exemplifica folosirea calităților acestei plante În cadrul unor rituri magice obișnuite anumitor zone ale țării. Vom observa că, În general, ceremonialul este identic, cu mici diferențe, În toate zonele țării. Un exemplu Îl avem din zona Maramureșului, unde perioada dintre Paște și Înălțare este considerată cea mai propice culesului mătrăgunei. Femeile și vrăjitoarele („babele meștere” pornesc În zori spre pădure, Înainte de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
parte din una din cele douăsprezece categorii de stâlpi, simulacre ale coloanei cerului, cea mai răspândită Între monumentele mitice ale poporului român. Ei fac parte integrantă din piesele rituale ale Înmormântării care se așează pe mormânt. Un aspect inedit al ceremonialului de Înmormântare, specific ale românilor, Îl constituie interpretarea morții ca o nuntă. Acest ceremonial are legături evidente cu Miorița, balada națională română, cu scenariul ancorat În datinile și tradițiile mitice românești. Ideea morții ca nuntă vine din aceea că viața
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mai răspândită Între monumentele mitice ale poporului român. Ei fac parte integrantă din piesele rituale ale Înmormântării care se așează pe mormânt. Un aspect inedit al ceremonialului de Înmormântare, specific ale românilor, Îl constituie interpretarea morții ca o nuntă. Acest ceremonial are legături evidente cu Miorița, balada națională română, cu scenariul ancorat În datinile și tradițiile mitice românești. Ideea morții ca nuntă vine din aceea că viața nu este completă fără nuntă. „Ritul acestor ceremonii postume este răspândit În România. Se
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și a lătra, iar el, speriindu-se, ar cădea În mare. În urmă Însă totuși <<bradul se gândea/ și tulăiele Întindea/ Iară mortul Îmi trecea/ unde dorul Îl ducea/ Marea fără nume/ L-aielaltă lume>>.” Toate aceste funcții magico-mitice rituale și ceremoniale fac ca bradul să fie prezent În toate sectoarele literaturii populare: legende, balade, colinde și În toate creațiile spirituale legate de străvechiul fond mitologice al poporului român. Un alt arbore considerat sacru este și paltinul. Tema favorită a legendelor românești
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
popular, având rolul de a Întregi textul. În legătură cu elementele de teatru, el pune În valoare scenele burlești ale Mutului, personaj care se Întrecea pe sine spre hazul satului, care ieșea cu mic cu mare să vadă Războiul. Etnologul observă că „ceremonialul de alta dată al constituirii Călușului, Legământul și toate celelate acțiuni care-l pregăteau după un rit străvechi, plin de farmec, mister și fabulos, nu se mai fac”1. Perioada În care umblă Călușarii este aceeași, Însă există diferențe În privința
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
o mănăstire superbă, la marginea orașului, acolo unde Petru cel Mare și-a petrecut copilăria. Acolo mai era o biserică în funcțiune și s-a întâmplat să dăm peste o înmormântare. Am filmat cum au venit cu coliva, cu tot ceremonialul ortodox. Erau femei bătrâne, în port țărănesc. Au apărut doi milițieni care ne-au spus că n-avem permis decât pentru muzeu și ne-au întrebat de ce filmăm acele bătrâne murdare? Atunci l-am întrebat, cum arată bunica dumitale? Seamănă
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
revenirii în țară a Principelui Carol împreună cu Principesa Elena”. Momentele erau marcate prin oficierea „unui Serviciu Divin, la Biserica Sfântul Nicolae, cu onoruri militare obișnuite”. Obligația prezenței revenea în special prefectului județului și membrilor administrației orășenești. Conform uzanțelor protocolare, pe lângă ceremonialul obișnuit - un Te-Deum la biserica Catedrală, urmat de un program în sala Ateneului -, primăria trebuia să trimită la Palatul Regal din București o delegație, ce prezenta „Regelui și Altețelor Regale telegramele de felicitări”. În general, acestea nu erau înmânate direct
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
căutare erau și „reprezentațiile de teatru optic, de ilusiune și magie, de scamatorii și danțuri, de cinematograf”. Dar, atingerea acestor „destinații” - locuri dedicate exclusiv consumului, în primul rând, de bani și de timp - nu reprezenta altceva decât finalul unui întreg ceremonial de „expunere publică”. Văduviți de sentimentul apartenenței - în mod real - la o comunitate, locuitorii au simțit acut nevoia de a-i cunoaște pe „ceilalți”, de fapt, de a ști ce loc ocupă în ierarhia comunitară. De aceea, în absența cadrului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe această "atmosferă liant": "Nu e exagerat să se spună că prelecțiunile nu au îndeplinit numai ofici-ul de a afirma în exterior Junimea și juni-misul. În egală măsură au contribuit la conturarea și impunerea unor opinii comune printre junimiști. Iar ceremonialul impus de Maiorescu acestor prelecțiuni, febra pregătirii și rigorile desfășurării lor au creat o atmosferă liant care a solidarizat rândurile junimiștilor"29. Așa-dar, ritualul genera o anume atmosferă, care la rândul ei funcționa ca "liant", pe traseul acesta vectorial
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
subteme, susținute de tot atâția prelectori. (În G. Panu, op.cit., p.157) 20 Junimea, op. cit., vol. II, p.264 21 George Panu, op.cit., vol. I, p.p. 7-8 22 Z. Ornea, op.cit., p.p.25-26 23 George Panu vorbește chiar despre un "ceremonial": "Ceremonialul pe care l-a introdus domnul Maiorescu în asemenea conferinți și care a rămas și după ce conferințele au fost strămutate în sala universităței" (ibidem). Mai pomenește și de "dogmă", atunci când subliniază intrarea ceremonialului în uz: "Acest procedeu al domnului
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
susținute de tot atâția prelectori. (În G. Panu, op.cit., p.157) 20 Junimea, op. cit., vol. II, p.264 21 George Panu, op.cit., vol. I, p.p. 7-8 22 Z. Ornea, op.cit., p.p.25-26 23 George Panu vorbește chiar despre un "ceremonial": "Ceremonialul pe care l-a introdus domnul Maiorescu în asemenea conferinți și care a rămas și după ce conferințele au fost strămutate în sala universităței" (ibidem). Mai pomenește și de "dogmă", atunci când subliniază intrarea ceremonialului în uz: "Acest procedeu al domnului Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
George Panu vorbește chiar despre un "ceremonial": "Ceremonialul pe care l-a introdus domnul Maiorescu în asemenea conferinți și care a rămas și după ce conferințele au fost strămutate în sala universităței" (ibidem). Mai pomenește și de "dogmă", atunci când subliniază intrarea ceremonialului în uz: "Acest procedeu al domnului Maiorescu a devenit, cum am spus, mai târziu, nu numai un uz, dar chiar o dogmă, dogmă care a dat loc la mari discuții iubitorilor de inovațiuni, dar dogma a rezistat la toate atacurile
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Feodorov, introducere de Virgil Cândea, Editura Univers, București, 2000. Ioan Scărarul, Scara Raiului, traducere, introducere și note de mitropolit Nicolae Corneanu, Editura "Amarcord", Timișoara, 1994. Steiner George, The Death of Tragedy, Faber and Faber, London, 1961. Vesa Pavel, Înmormântarea între ceremonialul bisericesc și mentalitățile colective, Aradul cultural, Arad, iunie 2000. Abstract I feel a sense of bitterness about the rigidity of our vision (the so-called experienced readers) in relation to the work of Slavici, today as well like I felt eight
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Așadar, vezi Sorina Paula Bolovan, Familia în satul românesc din Transilvania. A doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Editura Centrul de studii transilvane. Fundația culturală română, Cluj-Napoca, 1999. 112 Pavel Vesa, "Înmormântarea între ceremonialul bisericesc și mentalitățile colective", în Aradul cultural, Arad, 2000, p. 89. 113 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Editura SAECULUM I.O., București, 2000, p. 25. 114 Idem., p.36. 115 Ion Mușea, Ovidiu Bârlea, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
din ce în ce mai clar ca replică sau ca ecou al vechilor procesiuni vrăjitorești. E vorba de același dosar și același rechizitoriu, de aceleași fixații și obsesii, de aceeași atmosferă nevrotică în care se amestecă spaima și fascinația. Cu ritualurile sale clandestine, cu ceremonialul său inițiatic, cu ierarhia ei supusă unei discipline de fier, secta conspiratoare apare asemenea acestei contra-Biserici, aflată în slujba Răului, pe care o denunță vechile tratate de demonologie. Așa cum în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, pe vremea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
aruncată înapoi pe globul unde își avea originea, fiind epuizată, cumplit decimată, cu aparatul tehnico-științifîc distrus. Totuși, un grup de supraviețuitori s-a adunat în valea Nilului. Societatea pe care au reconstruit-o este unică, omogenă, condusă de "obiceiuri și ceremonialuri". Modul lor de viață este "pastoral și liniștit", dar la unii renasc gustul și dorința de a crea. Aventura omului poate reîncepe... Această viziune a unei umanități revenite la izvoarele copilăriei sale originare, rărită, dar împăcată, este, fără îndoială, banală
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
jocului este să fie jucat: "Un joc se încheie atunci când scopurile lui au fost atinse. Deși îndeplinirea scopului le dă jucătorilor senzația răsplății și a împlinirii, scopul nu e într-atât miza jocului, cât un fel de marcator al închiderii ceremoniale a spațiului de joc. Miza jocului e însăși jucarea lui, explorarea unui spațiu imaginar care se face în joacă și câștigarea unei perspective ce derivă din această explorare". (Gray/Brown/ Macanufo, 2012, p. 16) A juca un joc înseamnă a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
treabă. Soacra chiuia acum și ea, după ce a aruncat cu grâu: Draga mamei, noră-aleasă, / Calcă rar și hai În casă, / Calcă pe treapta de sus, / Ca tine altele nu-s. În casa mirelui urmează o mică petrecere cu muzicanți și ceremonialul aducerii miresei se Încheie. Se alegeau apoi douăsprezece fete druște și doisprezece feciori vornici. Tot acum era ales starostele care avea să adune darurile la nuntă. În cele două zile care urmau, vineri și sâmbătă, druștele și vornicii chemau prin
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
atunci evenimentul descris de mit trebuie să fie recunoscut în actele ritualice. Cu toate acestea, Fontenrose nu clarifică problema legăturii mit-ritual, susținând doar că aceasta este dată de faptul că ritualurile comemorează evenimentele mitice. În plus, analiza unor tradiții și ceremonialuri evidențiază că ritualul nu este întotdeauna legat de mit, ci are ca scop câștigarea bunăvoinței naturii sau a divinității, caz în care nu implică o poveste, așa cum se întâmplă în mituri. Un bun exemplu, în acest sens, îl reprezintă ritualul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
gând ne-nalță, prin lectura scrierilor sale, bineștiut, cât de fascinat a fost profesorul Ioan Petru Culianu de gândirea magică a Renașterii, de tehnicile divinației, de experiențele extazului, de coborârea în fantastic, de natura spirituală a erosului, supus unui riguros ceremonial. Tema sa preferată rămâne ascensiunea celestă, subtilă învăluire în „fantasticul pur și glacial” (Noaptea sufletul meu), pentru ca, „înfipt în tăcerea acestei lumi ca o piatră” smaraldică, să încerce (și să reușească) a construi o „artă a fugii din lume”, o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
lucru”, o „plauzibilitate” dorită (voit), un ghid întru sensibilizare, prilej de a formula (tranșant), intenția acestui demers (explicitizat): „literatura o citim nu ca să aflăm, ci ca să simțim”, să „vibrăm...” și-n acest context, se impunea, firește, și relevarea frumuseții acestui „ceremonial al literaturii”, mecanism tehnicist, numit „inginerie textuală”. Merită să reținem câteva dintre „combinațiile de cuvinte”, „subiecte” care ard în subconștientului intransigentului critic (ce e drept, confruntat cu diverse „semințe scămoase” despre care a avut prilej să scrie/să comenteze, adeseori
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cine e, dar îl vedea cum o ia și el în brațe"). Bântuit de fantoma amantului fără chip (doar "rolul" contează aici), Andrei nu-și mai găsește somnul și evocă ("până la suferință") "icoana fericirii pierdute", într-o manieră evazionist-extatică, de ceremonial erotic împrumutat recuzitei romantice: "[...] în ochi, Andrei purta acum lumina zilelor de mai, în care o cunoscuse; în mână, căldura mânei ei. O purta în inimă, pe buze. Își lăsa capul, închise ochii și o văzu alături (s.n.). O avea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
anticipat, recursul la anecdotă vizează nu atât "degradarea", cât simplificarea romanțioasei aventuri amoroase prin reducția la sâmburele său epic, la elementele de "intrigă", întotdeauna mai triviale în raport cu poezia inefabilă a iubirii și cu suferința obligatorie pusă în scenă printr-un ceremonial patetic, grandilocvent. Lovinescu a intuit foarte bine că, spre a putea fi integrată în compoziția contrapunctică a romanului, nuvela trebuia comprimată, "rezumată" la nucleul ei narativ, fără pic de retorică și fără scenariul dramatic cerut de poetica acestei specii narative
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
tradiționale reale, după îngroparea Scaloianului se făcea pomană. Deși ritualul era practicat efectiv numai de copii, la desfășurarea lui lua parte întreaga colectivitate”. Și, în continuare: „În comuna Tudor Vladimirescu, Tecuci, înmormîntarea Caloianului respecta și mai mult rînduiala tradițională a ceremonialului de înmormîntare din sat. Se făcea mortul împodobit ca la orice înmormîntare. I se punea pe piept o iconiță, iar pe crucea de lumînare de ceară din mînă, un leu. Caloianul era apoi dus la biserică. La terminarea înmormîntării se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mînă, un leu. Caloianul era apoi dus la biserică. La terminarea înmormîntării se împărțeau colivă și colaci. La întoarcerea spre casă, se aruncau în fîntînă o icoană sau bani. Deci credința în eficacitatea ritului și, prin urmare, în respectarea rînduielii ceremonialului de înmormîntare era atît de puternică, încît ficțiunea se confunda cu realitatea. În Dobrogea, la Niculițel, păpușa de lut era împodobită cu coji de ouă vopsite. La Fîntîna Doamnei, Lehliu, unde pentru înmormîntarea Scaloianului se făcea și brad, el era
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]