3,025 matches
-
speli în rugăciuni. Taina lumii o dezlegi În icoanele cerești. Ești de cer binecuvântat Spre-a ne izbăvi de păcat. Elena TRIFAN ... Citește mai mult BUCURIA LUMINIISoare, soare, sfinte soare,Astăzi ne-aduci ajutoare.Iei lumina de la sfințiși ne-o cerni în suferinți.Iei a cerului minuniși le-aduci înspre români.Iei păcatul cel trecutși îl speli în rugăciuni.Taina lumii o dezlegiîn icoanele cerești.Ești de cer binecuvântatSpre-a ne izbăvi de păcat.Elena TRIFAN... XXXII. LUMINĂ ARZÂNDĂ, de Elena
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Azi trăim în lumea noastră, strâmtă cât un vârf de ac, Ne simțim păpuși din cârpe, proaspăt scoase în cerdac, Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac, Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac. Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac, De la aburii lui Bachus, mai izbim câte-un copac. Amețiți de lovitură, pornim iar contraatac, Ne luptăm cu dulci himere-n traiul nostru cel buimac, Însă
JOC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381189_a_382518]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PENDULUL SORȚII Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017 Toate Articolele Autorului În lumea noastră cât o gămălie, Ne cernem vise tapetate-n scrum. Funinginea înghite orbul drum, Sub soarele pierdut prin galaxie. Greblăm cu spor prin straturile minții. Sperăm să recoltăm ceva de soi Din gânduri vechi, zăcând prin cele noi, Se luptă-n ele demonii cu sfinții. Potirul
PENDULUL SORȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381195_a_382524]
-
sinele mai des. Rar ni se întâmplă să devenim copii, să țesem năzuințe cu dalbe bucurii. Mai ningă peste noi frumoase amintiri, și legănăm tot cerul în blândele priviri. Colindele și fulgii plutesc între strigări, de sus și jos se cern sublimele urări. Pleoapele se lasă peste ochi, cântând, inimi dragi se suie peste ceruri stând. Peste tot sunt îngeri, cântec și lumină, Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină. Se deschid ferestre-n muguri de cuvinte, despre Betleem cu toți
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
sinele mai des.Rar ni se întâmplă să devenim copii,să țesem năzuințe cu dalbe bucurii. Mai ningă peste noi frumoase amintiri,și legănăm tot cerul în blândele priviri.Colindele și fulgii plutesc între strigări,de sus și jos se cern sublimele urări.Pleoapele se lasă peste ochi, cântând,inimi dragi se suie peste ceruri stând.Peste tot sunt îngeri, cântec și lumină,Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină.Se deschid ferestre-n muguri de cuvinte,despre Betleem cu toți
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
179). Tablouri de natură estompează sau amplifică o stare sufletească trădând firea lirică a autorului. Iată primăvara în momentul demobilizării „Primăvara în Moldova a venit mai târziu. Trecuseră Babele de la începutul lui martie 1918 cu frigul lor și ninsori parcă cernute printr-o sită nevăzută” (p. 143), ori: „timpul trecea ca un râu de câmpie, lâncezând prin bălți”. Câte-o evadare din cotidian ne face cunoștință cu poezia vremii precum romanțele lui Artur Enăchescu: „Rita”, „Cruce sfântă părăsită” etc. sau ne
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
Acasa > Versuri > Visare > REZERVAȚIA DE VISĂTOARE Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1877 din 20 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Rupând o creangă din a trupului de lemn durere inima se cerne-n van între iubire și plăcere fibra albă se mai zbate tot sperând că nu-i sfârșitul dar a vântului putere îi retează-n fugă gândul și se-nalță fără aripi, doar plutind ca o părere cu un vis în
REZERVAȚIA DE VISĂTOARE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381358_a_382687]
-
rug(Ignorând destinul ignifug,Până și jăraticul răsună...).(din volumul "Suflete de ceară", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016)... X. PENDULUL SORȚII, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017. În lumea noastră cât o gămălie, Ne cernem vise tapetate-n scrum. Funinginea înghite orbul drum, Sub soarele pierdut prin galaxie. Greblăm cu spor prin straturile minții. Sperăm să recoltăm ceva de soi Din gânduri vechi, zăcând prin cele noi, Se luptă-n ele demonii cu sfinții. Potirul
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
resturi vii ce-au mai rămas din noi, Coșari febrili din lada de gunoi A celor păgubiți de umbra morții... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) ... Citește mai mult În lumea noastră cât o gămălie,Ne cernem vise tapetate-n scrum.Funinginea înghite orbul drum,Sub soarele pierdut prin galaxie.Greblăm cu spor prin straturile minții.Sperăm să recoltăm ceva de soiDin gânduri vechi, zăcând prin cele noi,Se luptă-n ele demonii cu sfinții.Potirul vieții
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. Azi trăim în lumea noastră, strâmtă cât un vârf de ac, Ne simțim păpuși din cârpe, proaspăt scoase în cerdac, Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac, Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac. Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac, De la aburii lui Bachus, mai izbim câte-un copac. Amețiți de lovitură, pornim iar contraatac, Ne luptăm cu dulci himere-n traiul nostru cel buimac, Însă
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
natură-n față câte-un bobârnac. Citește mai mult Azi trăim în lumea noastră, strâmtă cât un vârf de ac,Ne simțim păpuși din cârpe, proaspăt scoase în cerdac,Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac,Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac.Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac,De la aburii lui Bachus, mai izbim câte-un copac.Amețiți de lovitură, pornim iar contraatac,Ne luptăm cu dulci himere-n traiul nostru cel buimac,Însă
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Zile târzii ce Moș Timpul le-adună Răgaz să mă vindec, cu sică străbună Falxul de foc, îmi zguduie mâna Înțelepciunea străbună îmi mângăie ființa Iar Marele Lup Alb, mă așteaptă la bucium. Zamolxe Străbunul, voie să-mi dea Să cern Pleiade în sita eternă Meteori, aș pune să ducă speranța Visului sacru, de Spirit Străbun. Acum sunt bine, găsitu-mi-am destinul Cuvânt întrupat, cu sica-mi pe limbă Aștept doar o poruncă să fiu Răzbunare străbună și armă adâncă
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
ne ascundem într-o ploaie imperială- Iubite, aș vrea să te aștept, nimic nu mai detest. Iar tu ce vei simți de-mi regăsești ninsoarea? Din lamura cea virginală-a fulgilor mă vei deszăpezi? Aș vrea ca visul să ne cearnă până-n zori-de- zi- Altfel, de ce -aș fi conceput, nemărginit, imacularea? LILIA MANOLE Referință Bibliografică: NEMĂRGINITA IMACULARE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1851, Anul VI, 25 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate
NEMĂRGINITA IMACULARE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381365_a_382694]
-
și ei unii de alții, se aplecau într-o parte sau în alta, după cum drumul urca sau cobora. La început ochii nu distingeau nimic din cauza întunericului de afară, cerul plumburiu părea să fi coborât peste pământ, odată cu ploaia ce se cernea continuu, cu încăpățânarea și monotonia ploilor de toamnă târzie. Înăuntru era și mai întuneric, lumina palidă pătrundea cu zgârcenie prin cele două ochiuri de geam. Treptat însă, ochii se obișnuiră cu întunericul și atunci au început să se distingă chipuri
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
colaterale.*** Fiecare, cu obsesiile lui. Unii le-au domesticit, alții abia le țin în lesă, iar unii s-au mutat în habitatul ... XXII. RONDELUL TOAMNEI MELE, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2126 din 26 octombrie 2016. Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită Și-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
TOAMNEI MELE, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2126 din 26 octombrie 2016. Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită Și-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda-mi răvășită De stihiile eterne, Curcubeul arcu-și cerne. Citește mai mult Curcubeul arcu-și cernePeste toamna-mi ostenităși-n ogradă îmi așterneCuvertură dichisită.Eu mă-mbăt
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda-mi răvășită De stihiile eterne, Curcubeul arcu-și cerne. Citește mai mult Curcubeul arcu-și cernePeste toamna-mi ostenităși-n ogradă îmi așterneCuvertură dichisită.Eu mă-mbăt cu visuri terneLângă-o sticlă-abia golită,Curcubeul arcu-și cernePeste toamna-mi ostenită.Într-un leagăn de răchită,Soața-mi potrivește perneși-n ograda-mi răvășităDe
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
arcu-și cernePeste toamna-mi ostenităși-n ogradă îmi așterneCuvertură dichisită.Eu mă-mbăt cu visuri terneLângă-o sticlă-abia golită,Curcubeul arcu-și cernePeste toamna-mi ostenită.Într-un leagăn de răchită,Soața-mi potrivește perneși-n ograda-mi răvășităDe stihiile eterne,Curcubeul arcu-și cerne.... XXIII. RONDELUL UNUI DOR, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. Undeva, peste un nor, Între Ceruri și Pământ, Ostenește-un aprig dor Zămislit pe un mormânt. Urcă dorul meu de zor, Parcă prins într-
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
ochii de sfinți Cu- acea disperare a celor cuminți, Te caut pe tine ca pe-o salvare A muntelui care răsare din mare, A stelei ce cade din galaxii În care nu mor acei oameni vii, Caut și caut și cern ca-n infern Păcatele lumii, tânjirea-n etern, Discern în putința-mi diseminată, Puterea de-a căuta înca o dată, În ploaie și codrii, pe aripi de sfinți, Puterile lumii cu ambii părinți, În care orfană de vis și pădure, E
ÎN MATCA LUMINII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381509_a_382838]
-
nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sărbători și urări anul vine, anul trece paharul cu apă rece și în tot amalgamul de stare sărbătoare... Sfinții ne privesc cuminți suntem produsul gândirii noastre trăirile, durerile, marea oaste ne cern cu alb de nea, n-au ostenit. Cu pumnii încleștați nu poți să dai mâna cu nimeni. Referință Bibliografică: Sărbători / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2167, Anul VI, 06 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru
SĂRBĂTORI de PETRU JIPA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381573_a_382902]
-
jud.Mureș Ce mă fac? Nu e zăpadă! Nici un fulg nu vrea să cadă Și dacă nu o să ningă Moș Crăciun cum o s-ajungă? Știu! Eu la fereastra mea, Voi avea covor de nea: Din perne fulgi or să cadă, Cern făină și-am zăpadă! Și de pun aspiratorul Să sufle din tot motorul, Am și viscol pân’ la cer! - Moș Crăciun, vino! E ger! DRAGĂ EMBLEMĂ MAGICĂ A COPILĂRIEI Autor: Simion Anca, 12 ani, Bîrzava, jud. Arad Dragă emblemă magică
SCRISORI PENTRU MOŞ CRĂCIUN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381554_a_382883]
-
să se canonească și-n covrig să se chircească cel plecat să pescuiască, scoici și perle să găsească, cel rămas să spele rele, să-i cadă jos pietricele să separe bob cu bob, tot un virus și-un microb, să cearnă stropi de rugina, să-l jupoaie la rețină celălalt să bea nectar din Olimp, de la hotar, si de-atâta băutură să țipurească din gură iu, iu, iu și iară iu drag îmi e cerul floriu, ce se schimbă la culoare
DE-AȘ AVEA SUFLET DE SCHIMB de DORA PASCU în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380831_a_382160]
-
sfioase, Atinge- mă blând, cercându- mi norocul Cu vânturi, cu ploi sacadând, zgomotoase, Ritmul din inimi, acoperișuri de case, Bătând darabana peste pământ, Aprilie schimbător, cu zile umbroase Azi mă alinți, mâine- mi picuri, pe rând, Stropii de ploaie, lapoviță cernând, Ca la Babele viforoase, urâcioase "Cu traista- n băt",cum se spunea, nu demult În popor, când uscai păduri de foioase. Prier, bun venit in sufletul meu, Aici ostoiește și vindecă golul rămas, C- afară oricum e spectacol mereu, Ai
CU TRAISTA-N BAT de DANIA BADEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380867_a_382196]
-
cele enunțate de mine aici, prin cercetările sale a contrazis chiar pe Einstein. Despre acest eveniment reproduc din publicația ZF-EVENIMENT articolul semnat de Adrian Voicu: ”Îl cheamă Florentin Smarandache, este român, si a contrazis teoria relativității a lui Einstein. Iar CERN i-a dat dreptate. În urmă cu o lună un experiment efectuat la CERN, cel mai mare laborator de fizică din lume, a relevat că anumite particule pot călători aparent mai repede decât viteza luminii, o ipoteză care zguduie din
FLORENTIN SMARANDACHE SAU POLIVALENȚA UNUI SCRIITOR ȘI OM DE ȘTIINȚĂ, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380899_a_382228]
-
acest eveniment reproduc din publicația ZF-EVENIMENT articolul semnat de Adrian Voicu: ”Îl cheamă Florentin Smarandache, este român, si a contrazis teoria relativității a lui Einstein. Iar CERN i-a dat dreptate. În urmă cu o lună un experiment efectuat la CERN, cel mai mare laborator de fizică din lume, a relevat că anumite particule pot călători aparent mai repede decât viteza luminii, o ipoteză care zguduie din temelii fundamentele pe care se bazează cercetările fizice de la Einstein încoace. Antonio Ereditano, liderul
FLORENTIN SMARANDACHE SAU POLIVALENȚA UNUI SCRIITOR ȘI OM DE ȘTIINȚĂ, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380899_a_382228]