1,478 matches
-
al XIX-lea. Axul central este marcat printr-un rezalit, unde se află un balcon realizat din grilaj metalic și consolă de piatră. Peste axul central se observă un fronton triunghiular drept realizat în stil baroc. Ferestrele sunt înconjurate de chenare cu acoladă dublă ce prezintă inflexiuni și motive decorative vegetale și hereldice în timpan. În continuarea fațadei se regăsește poarta de acces în curte. Aceasta are un chenar de piatră de profil concav la muchie și semicircular. Pe de o
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
un fronton triunghiular drept realizat în stil baroc. Ferestrele sunt înconjurate de chenare cu acoladă dublă ce prezintă inflexiuni și motive decorative vegetale și hereldice în timpan. În continuarea fațadei se regăsește poarta de acces în curte. Aceasta are un chenar de piatră de profil concav la muchie și semicircular. Pe de o parte și de alta a chenarului porții se află doi atlanți poziționați pe un piedestal înalt. Aceștea constituie o excepție în contextul arhitectonic gherlean fiind executate la un
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
inflexiuni și motive decorative vegetale și hereldice în timpan. În continuarea fațadei se regăsește poarta de acces în curte. Aceasta are un chenar de piatră de profil concav la muchie și semicircular. Pe de o parte și de alta a chenarului porții se află doi atlanți poziționați pe un piedestal înalt. Aceștea constituie o excepție în contextul arhitectonic gherlean fiind executate la un înalt nivel artistic. Fațada de la curte este precedată de un pridvor boltit. Acesta se sprijină pe șapte stâlpi
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
fost stema ținutului basarabean Iași (din 1884 - redenumit în ținutul Bălți), cu capitala la Bălți, aprobată de împăratul rus Nicolae I la 2 aprilie 1826. Stema reprezenta un scut dreptunghiular, ascuțit în partea de jos (scut francez), încadrat într-un chenar, pe câmpul căruia este plasat profilul stâng al unui cap de cal. Culoarea câmpului stemei este roșie, iar capul de cal era reprezentat ca fiind de argint . În documentele oficiale simbolica stemei se explica astfel: Stema județului Bălți, de la 1826
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are o boltă poligonală, în fâșii curbe, pe care se conservă unele fragmente de pictură. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală, având un chenar sculptat înspre pronaos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În pereții naosului se află patru ferestre dreptunghiulare: câte una în pereții longitudinali și câte una în axa absidelor laterale. El are o boltă semicilindrică
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
iar catul superior a servit, până în anii 1960, pentru păstrat slănina. Nivelele inferioare ale bastionului de sud au fost comasate într-o singură sală mare, cu intrare pe latura de est, numai catul superior și-a păstrat meterezele late cu chenare din stejar și butuci turnanți ce le puteau închide. Coridorul de apărare și acoperișul bastionului de sud sunt unite cu cele ale turnului de sud. Turnul de poartă a fost așezat în spatele intrării, în incintă. Greutatea celor patru caturi este
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în vreme ce altarul poligonal de factură gotică, o apropie de arta transilvăneană. Bolțile cu nervuri de piatră, cum o dovedesc consolele de pornire păstrate încă în pereți, acoperișul altarului în boltă stelară, pe nervuri, chenarele ferestrelor și ușilor vădesc, de asemenea, o influență a goticului transilvănean, datorată participării unor meșteri autohtoni - poate bistrițeni - la construcția ei. De remarcat portalele specific moldovenești, în arc frânt pe fațada vestică și dreptunghiulare cu baghete între pronaos și naos
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
blocuri de piatră, fiind dispuse astfel: la trei rânduri de cărămizi, un rând de blocuri, late cam cât cele trei rânduri de cărămizi. Pe cele două laturi ale bisericii sunt câte cinci ferestre; două la pronaos și trei la naos. Chenarul lor este dreptunghiular din blocuri de piatră cu un ornament simplu. Deasupra chenarelor se află arcade semicirculare din cărămidă aparentă. În rând cu ferestrele sunt făcute arcade oarbe, identice cu cele din jurul ferestrelor. În ansamblul lor, ferestrele și arcadele sunt
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
de blocuri, late cam cât cele trei rânduri de cărămizi. Pe cele două laturi ale bisericii sunt câte cinci ferestre; două la pronaos și trei la naos. Chenarul lor este dreptunghiular din blocuri de piatră cu un ornament simplu. Deasupra chenarelor se află arcade semicirculare din cărămidă aparentă. În rând cu ferestrele sunt făcute arcade oarbe, identice cu cele din jurul ferestrelor. În ansamblul lor, ferestrele și arcadele sunt așezate astfel: spre altar cinci arcade oarbe, apoi în mijloc cele trei ferestre
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
8 m. prin față și prin părțile laterale se pătrunde în pridvor urcând patru trepte. În partea dreaptă a ușii e inscripția din vremea lui Matei Basarab și transcrierea ei în litere latine. În partea stângă este inscripția din 1933. Chenarul din jurul ușii este de piatră sculptată frumos. Sus se termină în boltă semicirculară. Ușa bisericii este din bronz în două canaturi. Pe ea sunt executate artistic motive geometrice. Pronaosul este despărțit de naos prin doi stâlpi masivi cu baza dreptunghiulară
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
rolul Ecaterinei Teodoroiu pentru că avea un „temperament zurliu” asemănător cu cel al eroinei care a plecat să lupte pe front alături de bărbați. Pe genericul de început numele actorului Teodor Pâcă (care murise la 16 iunie 1978) apare încadrat într-un chenar. În plus, numele actorului Gheorghe Alexandru apare trecut de două ori. Regizori secunzi au fost Gheorghe Nune și Luiza Ciolac. Pe post de consultanți au fost folosiți col. Costică Popa (consilier militar) și prof. Elena Udriște (consilier istoric). Maistru de
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
făcute cu creionul sau cu o culoare, după icoane mai vechi. Izvodul era scos periodic pentru a se executa câteva lucrări și după aceea era iar pus la păstrare. Un detaliu in-teresant este faptul că icoanele pe sticlă au un chenar, pentru a se ști până unde se întinde icoana (pentru a nu se crede că a fost acoperită de ramă). În pictura pe sticlă se foloseau culori pregătite manual, de obicei cu pigmenți și ulei de in. Înainte de începerea picturii
Icoană pe sticlă () [Corola-website/Science/324829_a_326158]
-
echipei de producție au interpretat roluri minore în film: editoarea Corina Stavilă face parte din dansatoarele de la Dorohoi, sunetistul Mihai Bogos este prezentatorul târgului, iar cameramanul Mihai Mălaimare Jr. are rol de fotograf. Numele actorului Gheorghe Șimonca apare încadrate în chenar negru pe genericul de final, el murind înainte de premiera filmului. Au fost folosite la filmări animale dresate, trăsuri, șarete și căruțe, cai, dresori, cascadori și un număr mare de figuranți. Cascadoriile au fost coordonate de Ion Albu, printre cascadori fiind
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
definitivată la 26 noiembrie 1975. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.569.000 lei. Scenaristul Octav Pancu-Iași (1929-1975) a decedat în dimineața zilei de 16 sau 17 aprilie 1975, numele său fiind trecut pe genericul filmului încadrat în chenar negru. Și numele actorului Mircea Constantinescu Govora apare în chenar negru. Filmul "" a fost vizionat de 1.408.029 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
ridicat la 2.569.000 lei. Scenaristul Octav Pancu-Iași (1929-1975) a decedat în dimineața zilei de 16 sau 17 aprilie 1975, numele său fiind trecut pe genericul filmului încadrat în chenar negru. Și numele actorului Mircea Constantinescu Govora apare în chenar negru. Filmul "" a fost vizionat de 1.408.029 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
unui rege geto-dac - căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n. Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]
-
columbidelor ("Columbidae"), ordinul columbiformelor ("Columbiformes"), răspândită în Europa, Africa de Nord și Asia de Vest, de culoare generală întunecată, cu dungi albe și negre pe lateralele gâtului, spinarea cenușie cu brun, pieptul roz-violaceu, abdomenul alburiu, coada neagră pe mijloc, terminată cu un chenar lat, alb. Este asemănătoare cu porumbelul, dar mai mică. Se hrănește cu grăunțe, cereale, diverse buruieni, înghit și pietricele pentru ușurarea digestiei. Cuibărește în păduri, plantații, arbuști. Toamna migrează în Africa centrală. Este mult apreciată de vânători. Cuibărește în România
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
mascau intersecțiile plașelor. Fondul tavanului era verde, iar bețișoarele erau roșii. Partea din mijloc a plafonului era împărțită în figuri geometrice hexagonale și octogonale. Căsuțele compuse din fețele colorate și marginea tavanului erau ornate cu flori pictate cu auriu, copiind chenarele manuscriselor și coperțile cărților. Astfel de plafoane de o mare însemnătate artistică pot fi întâlnite și astăzi în Ankara, Edirne și Bursa, în schimb sunt aplicate motive decorative aparținând epocilor recente: baroc și imperial. Influența artei europene este mult mai
Locuințe tradiționale turcești () [Corola-website/Science/331923_a_333252]
-
un cap de copil din lut, un cap de satir din plumb, o casetă de farmacie, precum și valoroase litografii realizate de Carol Popp de Szathmáry la jumătatea secolului al XIX-lea. Remarcabile sunt unele elemente arhitecturale precum: coloane și capiteluri, chenare de uși și ferestre sculptate în piatră din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Conacul Bellu este monument de arhitectură, construit în stil arhitectonic vechi românesc, la jumătatea secolului al XIX
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
spiritul goticului timpuriu și dominat de balconul-tribună de la etaj. Ferestrele au forme variate; golul este în arc în plin cintru și în segment de arc, iar conturarea părții superioare în bolțari imită forme gotice. La etaj ferestrele au ancadramente, cu chenare din bosaje de diferită lungime, ce creează o margine în zigzag și cu panouri decorative. În grosimea pereților rezalitelor au fost sculpturi plasate în firide în arc. Partea superioară a pereților este mărginită de o friză masivă rezultată din console
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
pe documente. Are o formă ovala cu dimensiunile de 3,5 cm/2,5 cm reprezentând un brad ce-și desfășoară o coroană formată din șase rânduri de crengi și stă pe două postamente. Marginile sigiliului sunt marcate cu un chenar linear, însoțit în interior de altul perlat, asemănător cu cele de pe monede. Poartă inscripția cu litere latine: "Sigiliu Prefecturei Aurăria Gemina".
Legiunea Auraria Gemina () [Corola-website/Science/335241_a_336570]
-
în roșu deschis. Aceeași nuanță colorează un singur punct în cuprinsul hărții: un semn de cetate în cruce culcată, pe marginea Prutului, deasupra satului Stănilești ("Stanislav"), în dreptul pârâului Lăpușna ("Lapuszna"). Acest semn reprezintă o mică dovadă de paternitate a lucrării. "Chenarul hărții" e împărțit în meridiane și paralele: longitudinea este luată față de Insula Ferro, pe unde trecea meridianul de origine admis de toți geografii de pe vremea lui Cantemir. "Titlul hărții", așezat în colțul din stânga jos, se află închis într-un cadru
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
sau verde-măsliniu cu pete rotunjite negre sau câteodată roșii; flancurile corpului sunt gălbui, abdomenul alb-gălbui. Flancurile au în partea dorsală niște pete negre dispuse în șiruri longitudinale neregulate. Pe mijlocul flancurilor, în apropierea liniei laterale, pete roșii înconjurate de un chenar alb îngust. Înotătoarele dorsală și caudală cenușii. Înotătoarea dorsală cu pete rotunjite negre și roșii. Înotătoarele pectorale, ventrale și anală cenușii-gălbui, deseori cu marginea anterioară albă. Hrana principală a păstrăvului o constituie viermii și diverse insecte, atât acvatice (larve de
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
tip moldovenesc vechi mixt. Pronaosul este dreptunghiular și alungit, intrarea în el este precedată de un pridvor închis, amplasat nu în continuarea pronaosului, ci dintr-o parte, în ciuda tradiției. Turnul clopotniței este amplasat deasupra pronaosului. Portalul este împodobit de un chenar de piatră în stil gotic. Și ferestrele sunt decorate cu unele elemente gotice. Cupolele naosului și pronaosului sunt probabil singurele autentice din piatră în bisericile moldovenești care nu au fost afectate de trecerea timpului. În curtea bisericii se găsește monumentul
Biserica Sfântul Dumitru din Orhei () [Corola-website/Science/333990_a_335319]
-
și alte lucruri ce arată că au făcut mai pre urmă”." În anul 1882, Teodor Burada a descoperit pisania bisericii și a publicat pentru prima dată traducerea inscripției. Pisania bisericii s-a păstrat pe zidul vestic al edificiului, într-un chenar, având o inscripție în limba slavonă care relatează că acest lăcaș de cult a fost construit în mai puțin de cinci luni (27 aprilie - 20 septembrie 1490). Textul inscripției este următorul: "„Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]