6,287 matches
-
de tăcere să pot să îmi adun tot scrumul... XV. SE-MBINĂ BEZNĂ CU LUMINA, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1071 din 06 decembrie 2013. cârcei de suflet mult prea grei, fracturi de timp prea dureroase infarctul chinului implor și moartea clipelor tăioase din spasme vechi și timpurii se naște albul și speranța dar picături de neuitare îmi strică gândul și constantă se-mbină mâine cu trecutul într-un prezent de azi perfid degeaba îl inund cu lacrimi
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
vor găsi doar anemia în loc de suflet va fi vid, în loc de inimă, o cruce cu sânge va fi scris pe ea, că noul suflet se produce ... Citește mai mult cârcei de suflet mult prea grei, fracturi de timp prea dureroase infarctul chinului implor și moartea clipelor tăioasedin spasme vechi și timpurii se naște albul și speranțadar picături de neuitare îmi strică gândul și constantase-mbină mâine cu trecutul într-un prezent de azi perfiddegeaba îl inund cu lacrimi, căci va rămâne tot aridse-mbina
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
exista așa numitul Stâlp al Infamiei. Era din piatră, bine fixat, tăcut și indiferent, deși cunoscuse, atâtea vinovății, atâtea nedreptăți, atâtea lacrimi și frângeri de viață, disperări și suferințe... Ordinea și liniștea Brașovenilor era asigurată mai ales prin pedepse, cu chinuri și rușine și moarte. La primul etaj din turnul Casei Sfatului se aflau închisoarea și camera de tortură. Ca să-ți faci o idee, între 1520 și 1550 s-au executat în Brașov 120 de sentințe: torturi, spânzurări, decapitări, arderi pe
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
ne-ai scos la odihnă Glasul rugii mele se-aude bine Fără El inima mea n-are tihnă PSALMUL 66 Milostivește-Te spre noi cu gândul Luminează fața Ta dă-ne milă Cântă neamul care ți-a făcut silă Prin chinuri de foc vine și lor rândul Și plâng faptele mele cele rele Cum să răspund celui fără de moarte Să ies din păcatul acestei soarte Atunci când voi urca treptele grele Te vor lăuda pe Tine popoare Că pământul și-a dat
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
cuvintele gurii mele Înaintea îngerilor din stele Al inimii cântec mă va anima În biserica Ta zidită mă-nchin Și voi lăuda numele Tău cel sfânt Mila și adevărul Tău pe pământ În orice zi Te voi chema scap de chin Sporește în sufletul meu puterea Să Te laude pe Tine poporul Slava Ta mărește lumii averea Domnul spre cele smerite privește Înalt este Domnul când plânge dorul Când ajungem la necazuri vestește PSALMUL 138 Doamne certatu-m-ai și m-
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Niciunul însă nu s-a oprit să îl întrebe dacă îl doare ceva, doar un câine îi suflase un timp aerul cald al gurii sale după care, răpus de gerul care se întețise, plecă agale, cu teamă pentru clipele de chin ale celui căzut, întorcându-se din drumul său de două ori, poate pentru a pleca liniștit că omul încă mai trăiește. În casa în care era așteptat, era cald și bine. Masa era pregătită pentru că toți știau că avusese o
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
la tine-n gură. Ai auzit, fă? Am auzit. ─ Ai înțeles? Mă atinge cu bățul ușor peste gură, cercetează de-aproape și spune încet, printre dinți: Nu ai sânge la gură, marș în cameră. Drumul până sus a fost un chin. M-am aruncat în pat și-am rămas nemișcată ceva vreme. Voiam să mor. Să mor. Să mor. Doar asta aveam în cap. Ce ți-a zis Bălășoiu? Elena! Elena! Gabi mă striga, o auzeam, vroiam să-i răspund dar
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
și el. Și-a dat seama ce a făcut. ─ Mamă, lasă-mă-n pace, nu-mi mai vorbi de el, nu vreau să mai aud nimic. Am plecat în fugă la prietena mea. Era cald. În sfârșit, am scăpat de chinul iernii. Am continuat să pictez și am început să scriu poezii. M-am înscris la Cenaclul literar și în fiecare luni seara mergeam acolo. Mă simțeam bine să scriu. Auzeam poezie, citeam cărți tot timpul, doar să nu mai aud
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
tot erau, atât înainte de jertfă, cât și după sacrificiu, trupuri sfinte și nobile. în suferințele lor, ei sunt înconjurați de îngerii care le aș �teapta triumful reprezentând înfrângerea puterilor demonice. într-o atare ambianță, Sfinții martiri de la Lyon au îndurat chinuri mai presus de ori �ce istorisire, satana dorind mult ca ei sa rostească blasfemii și să se lepede de Iisus Hristos. Pentru aceasta, spune Sfântul Grigorie de Nazianz, "jertfa lor nu este inferioară ca valoare luptelor lui Daniel, care a
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
cută de suliță în trupul său, mult sânge încât a stins și focul". Conștiința creștină din această perioadă martirică era că mucenicii erau în același timp profund hristici și profund pnevmatici. Acest ade �văr reiese din faptul că mucenicii, în timpul chinurilor, aveau convin �gerea că "Domnul însuși era de față și vorbea cu ei", iar ei îl mărturiseau în "bucuria Duhului Sfânt", fiind în același timp covârșiți de prezența Paracletului. Această perspectivă profund eclezială prezintă martirul ca pe o taină a
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
dar ei înșiși s-au declarat învinși, ne mai având ce sa-i mai faca și se mirau că mai poate să respire, întreg trupul ei fiind de jur împrejur sfâșiat și deschis de lovituri, ei, mărturisind că un singur chin de felul acesta era suficient ca să-i aducă sfârșitul, fără să mai fie ne �voie de atâtea alte multe chinuri. Dar fericita, ca un viteaz atlet, își reînnoia puterile prin mărturisirea lui Iisus Hristos". Dacă Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Care
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
poate să respire, întreg trupul ei fiind de jur împrejur sfâșiat și deschis de lovituri, ei, mărturisind că un singur chin de felul acesta era suficient ca să-i aducă sfârșitul, fără să mai fie ne �voie de atâtea alte multe chinuri. Dar fericita, ca un viteaz atlet, își reînnoia puterile prin mărturisirea lui Iisus Hristos". Dacă Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Care este ieri, azi și în veci Același - are un rol covârșitor în viața martirului, trebuie subliniat faptul că mucenicul, în
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
ai patimilor Mântuitorului Iisus Hristos, mucenicii își poartă crucea împreună cu Domnul lor, renunțând la ei, pentru ca Iisus Hristos să traiască în ei. Domnul nostru Iisus Hristos este deci în ei, în viața lor, încununându-le suferința. Ca purtători ai acestor chinuri, mucenicii se împărtă �șesc de slava lui Dumnezeu și împărățesc împreună cu El de-a dreapta Tatălui. în acest sens, suferința lor este văzută ca act de colaborare și de conlucrare cu suferința Mântuitorului la opera de mântuire și curățire a lumii
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
după sfârșitul său locuiește în comuniune permanentă și neîncetată cu Domnul, cu �noscând în mod desăvârșit fericirea deplină în iubirea dumnezească. El va primi însutit ceea ce a lăsat aici, împărățind împreună cu Iisus Hristos în veșnicie. Pentru jertfa sa și pentru chinurile sale îngrozitoare și mai presus de fire, el s-a făcut vrednic cu adevărat de o amintire nepieritoare, după cum spune Eusebiu din Cezareea. Dar mucenicii, chiar dacă au ajuns în unire desăvârșită cu Dumnezeu, rămân totuși în Biserică în ajutorul fraților
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
apofatic al muceniciei lor. Sfinții văd slava lui Dumnezeu și se bucură, amplificând inefabilul experienței lor. Cei ce contemplă eu �haristie sacrificiul martiric și mucenicesc pot observa și constata că trupurile celor jertfiți pentru adevăr sunt transfigurate, iar focul și chinurile nu mai au putere asupra lor. Rezultă de aici că martirii și mucenicii fac experiența jertfei autentice și împărtășirii reale de Iisus Hristos, ca prefacere euharistică. Această experiență nu este alta decât "mireas �mă plăcută"pentru cei ce au pătruns
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
putere asupra lor. Rezultă de aici că martirii și mucenicii fac experiența jertfei autentice și împărtășirii reale de Iisus Hristos, ca prefacere euharistică. Această experiență nu este alta decât "mireas �mă plăcută"pentru cei ce au pătruns cu privirea dincolo de chinul lumii acesteia. De asemenea, mulțumind Domnului nostru Iisus Hristos pentru comuniunea cu El, martirii transmit slava experienței lor celor credincioși care-i înconjoară și totodată întregii Biserici. Sfânta Agatonica vedea în mucenicia Sfântului Policarp "slav și măreția Domnului", drept pentru
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
durere”14. Pentru obținerea celei dintâi el luptă cu toată puterea, de cea de-a doua fuge cu toată sârguința, crezând că poate să despartă plăcerea de durere și să se bucure numai de ea. Însă, în plăcere, este amestecat chinul durerii, chiar dacă pare ascuns celor ce o gustă, prin faptul că domină patima plăcerii 15. Încercând să-și provoace o plăcere mai mare, omul ajunge, de fapt, să-și intensifice durerea. Așadar, durerea, înțelegându-se prin aceasta suferința care însoțește
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
prin ele nevătămat. Iar dacă acesta se necăjește și se tulbură, se chinuie pe sine însuși și se vatămă, îgreunându-și suferința. Mai mult chiar. Potrivit Sfântului Isaac Sirul „toate greutățile și necazurile ce nu sunt răbdate, au în ele un chin îndoit. Căci răbdarea micșorează apăsarea lor”78. În toate pătimirile fără de voie trebuie să privim la sensul lor, profund duhovnicesc, să le privim ca pe lucrări de întărire a noastră. Calea de a scăpa de ele nu este revolta față de
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
repede de câteva ori, limba și-o trase în gura năclăită de sânge, rămânând așa, nemișcat. Tobele tăcură. Trupul târât prin fața carului din care, timp de aproape cinci ore, Principele Alexandru împreună cu mama sa și fratele său mai mic priviseră chinul celor ce-și jertfiseră viața pentru ei, se zdrobea de bolovănișurile locului, înroșindu-le cu sângele ce nu contenea să se scurgă. Un ienicer defilă apoi prin fața tuturor cu capul tânărului căpitan care îndrăznise a înfrunta pe marele pașă, ca
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
peste ea. Era speriată și neliniștită, iar durerile îi amplificau panica, în ciuda faptului că urma să fi asistată din fericire către un medic. - Au-u, mor, au, domn' doctor, fă ceva că nu mai rezist... ajută-mă, Doamne, să scap de chin... au-u. - Nu te speria, femeie, răsuflă puternic și împinge, hai, ușor, iată că începe să apară noua viață pe pământ. Hai, mai insistă, screme-te, așa, încă puțin, bine, bine... bravo, gata, ușor, ușor, iată că ai scăpat, ai o
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
nu respiram, nu auzeam, scriam. Pe un drum fac pași. Pașii fac un drum. Limbaj rigid, tehnicism Lumea se explică Divinitatea nu, e strictă. Trăind port vina vieții Un nimic trecător e vântul acesta Imprimat în sângele meu Am gustul chinului în gură Nu mă priviți, Nu râdeți Ironică trăire iubind la infinit Cine sunt eu? Cine sunteți voi? Greșesc cu viața. Lumina scoate la suprafață lacrimi. Întunericul închide dureri Situându-se deasupra rațiunii Prea multe porți. Un râset se aude
27 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367094_a_368423]
-
spate a dansatoarelor (în ordine inversă) și imediata rostogolire totală, adică făcută aproape ca o răsturnare și înaintare. În primele momente de rostogolire muzica execută bătăile din ce în ce mai intense ale ceasului, dansatoarele realizând necesitatea trezirii la lucru, dar oboseala le prelungește chinul sculării. Ceasul a încetat să mai sune, trupurile se rostogolesc executând superbe figuri de gimnastică, femeile realizează ivirea zorilor, „gimnastica dimineții” continuă. O singură muzică se aude, este cea a trupurilor umane, răsuflând din greu, în timp ce ele glisează pe pardoseala
2011 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367114_a_368443]
-
ine ploaia ca să usuce fânul”. Când se întorcea din câmp avea o altă vorbă “De ce nu mor vara și să-nviez iarna?”. Iar după-atâta povestire cu luare-n pleaznă, sosi clipa despărțirii și Mariara noastră și-a dat în chin suflarea ei de pe urmă ... Cu lumânarea stinsă-n pâlpâit. Referință Bibliografică: Țața Marioara Moșoiului, de Ioan MUȚIU / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
mila, Și gândul tău la viața de-altădată. Unde-ți sunt pruncii ce-ți erau lumina Când alergai din zori și până în seară, Ca să îi urci pe ei mai sus pe scară În zambetul din ochi îți era tihna. Un chin ți-e viața și nu te plângi de greu. Azi când aproape îl simți numai toiagul, Te-mpiedici , te ridici, că bun e Dumnezeu Visezi c-ai tăi copii ți-or trece iarăși pragul. De lacrima-ți vărsată e ud
TE STINGI DE DOR MĂICUŢĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367167_a_368496]
-
ne dăm seama că toate celelalte personaje ale romanului au rolul de a completa imaginea fluidă, aproape ireală a acestei femei. Tragismul destinului ei reiese cu precădere din această imagine terifiantă de la sfârșitul cărții, ce pune în evidență drama profundă, chinul interior, suferința îndelungată trăite de eroină. Într-un astfel de context, faptele mărunte - „Înainte, Platonia zări deșertul căutării a ceea ce avea să piardă. Adrian urma să plece.... Voia să se uite pe ea.” - capătă semnificații majore, pentru că toate aceste fapte
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]