3,426 matches
-
s-a dovedit a fi o întrunire istorică. Se pare că Hrușciov intenționa să se folosească de acest Congres pentru a-i forța pe chinezi să accepte supremația Moscovei în mișcarea comunistă internațională. Liderul sovietic a lansat un atac împotriva chinezilor chiar în momentul deschiderii lucrărilor. Beijingul nu urma învățăturile marxist- leniniste, pentru că Mao nu era în stare să aplice "în mod creator" doctrina marxistă. Liderul delegației chineze, Peng Zhen, a ripostat la atacul personal al lui Hrușciov împotriva lui Mao
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
diferendele în această întrevedere de o săptămînă, Maurer s-a întors la București prin Moscova 1096. El l-a informat pe Hrușciov că dezacordul nu fusese înlăturat și, după cum avea să-și amintească mai tîrziu liderul sovietic, Maurer a adăugat: "Chinezii au spus că voi ne-ați luat Basarabia". Hrușciov avea să spună că aceasta "ne-a lăsat cu un gust amar. Am început să bănuim că românii ne mai purtau încă pică pentru că am redat Basarabia Uniunii Sovietice, după război
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rampă de lansare pentru încă un atac al Beijingului împotriva Moscovei. Acesta nu l-a lăsat pe Zhou Enlai să-și expună replicile pregătite, limitîndu-l la cîteva declarații publice improvizate și nu a publicat nici un comunicat oficial despre vizita liderului chinez 1209. Pe 28 iunie, la patru zile după plecarea lui Zhou, Ceaușescu a recomandat insistent CC al Partidului să aprobe noul plan cincinal pentru 1966-1970, întocmit la cel de-al IX-lea Congres, din iulie, 1965. Planul aprobat era și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care să discute cu China. România părea a fi un candidat de primă mărime. După cum îi explica Nixon lui Kissinger, "cînd noi vom fi terminat această călătorie, (sovieticii) își vor fi ieșit din minți la gîndul că noi facem jocul chinezilor"1323. O Axă Beijing-Washington ar fi fost un punct de sprijin pentru Nixon în eforturile sale de a determina Moscova să accepte conceptul "corelării" ca o componentă a relațiilor americano-sovietice. Mai mult decît atît, îmbunătățirea relațiilor cu China ar fi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oamenii de afaceri americani că au acceptul Casei Albe în ce privește afacerile cu blocul comunist 1391. Pe 26 octombrie, la ora 11:00, Ceaușescu a avut o întrevedere cu Nixon, la Casa Albă. Președintele american voia ca Ceaușescu să le spună chinezilor că el privește Taivanul ca pe o chestiune "internă" a Beijingului. Aceasta însemna că Washingtonul nu voia să se amestece în nici una din soluțiile pe care Beijingul le considera adecvate pentru Taivan. Acesta era și mesajul pe care Nixon i-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a și avertizat pe Meeker să nu facă promisiuni în ce privește acordarea "Clauzei" României 1414. Între timp, Bogdan continua să transmită mesaje către Beijing. Ambasadorul intenționa să se întoarcă la începutul lui februarie la București. El a acceptat să transmită reprezentanților chinezi mesajul lui Kissinger, și anume că America este încă dispusă să discute despre problema Taivanului 1415. În februarie 1971, Nixon și-a făcut publică intenția de a cere Congresului să-i acorde dreptul de a garanta investiții particulare americane în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vizite de șase zile, liderul român a rămas profund impresionat. Autoritarismul îl atrăgea foarte mult și cultul coreean al personalității se potrivea cu temperamentul său1448. La întoarcerea în București a zăbovit puțin asupra introducerii unor schimbări interne după modelul regimurilor chinez și coreean. Pe 6 iulie, Ceaușescu a prezentat așa-numita Teză din iulie Comitetului Executiv al PCR1449. El voia să îmbunătățească "activitatea politico-ideologică și educația marxist-leninistă" a cadrelor de partid și a poporului român. Propunerile sale se bazau pe poziția
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
timp, de prof. dr. Buicliu. Ca student, cu resurse proprii foarte reduse, a călătorit în Belgia, Italia, Germania, Austria, călătorii care l-au pus în contact cu medicina occidentală a timpului. În Belgia s-a legat prietenia sa cu Neculai Chinezul ("Convingerile, care în țară m-au nenorocit, în Belgia mă nenorociseră prin faptul de a fi întâlnit la Bruxelles pe Neculai Chinezul." 93). După absolvirea studiilor medicale și după susținerea doctoratului cu tema de mare ecou social "Substratul patologic al
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
au pus în contact cu medicina occidentală a timpului. În Belgia s-a legat prietenia sa cu Neculai Chinezul ("Convingerile, care în țară m-au nenorocit, în Belgia mă nenorociseră prin faptul de a fi întâlnit la Bruxelles pe Neculai Chinezul." 93). După absolvirea studiilor medicale și după susținerea doctoratului cu tema de mare ecou social "Substratul patologic al pesimismului contemporan" (1900), tânărul Zosin abordează psihiatria și medicina internă, frecventând, între 1900 și 1904, clinicile din Berlin, Heidelberg și Paris, după
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ulterioare, cu intenția evidentă de a-i face pe sovietici responsabili de eventuale violări ale acordurilor."303 Emil Bodnăraș motiva astfel insistențele României, în 1974, în fața ambasadorului american Harry Barnes: "în timp ce cuvântul unui gentelman englez sau chiar al unui comunist chinez era o garanție, nici măcar un raft întreg de dicționare nu era de ajuns să-i faci pe sovietici să respecte vreo negociere sau vreun acord."304 Aceeași părere, va mărturisi Kissinger, în 2000, avea și Deng Xiaoping. În plus, România
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
textele canonice sunt reeditate cu frenezie, traducerile în chineza modernă de asemenea, plus o multitudine de adaptări mai mult sau mai puțin fidele, ce se vînd în milioane de exemplare. Ieșind din lungile decenii de ateism impus, tot mai mulți chinezi, de toate vîrstele și condițiile, redescoperă drumurile către temple și mănăstiri. Moștenitorii lui Mao se reîntorc la tradiții, căutînd și altceva decît ideologia comunistă. După ce Confucius a fost atît de mult denigrat, "guvernarea prin virtute" a fost propovăduită de Jiang
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
bun, acum cînd în Siria cineva a folosit o astfel de încărcătură e casus belli. Americanii au făcut destule prostii în Orientul Mijlociu ca să-i mai cred. De fapt, acolo nu-i mai crede nimeni. Cu atît mai puțin rușii și chinezii. Iar America nici nu mai are resursele necesare să acționeze singură. Se vitejește cocoșul galic, dar e nesemnificativ. Orientul e polifonic și alunecos, nu încape în șabloanele gîndirii occidentale. De ce-ar dori americanii neapărat să se afunde de tot
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Rusia a cedat Chinei un teritoriu de 337 de kilometri pătrați în regiunea Chira, plus alte două terenuri situate la confluența Amurului cu Ussuri. De fapt, întregul Orient îndepărtat rusesc este supus unei puternice presiuni demografice din partea a milioane de chinezi, rușii fiind cîteva mii în zonă. America încearcă să domolească prin diplomație pretențiile Chinei, intensificîndu-și prezența în Marea Asiei de Sud-Est, unde s-a și mutat centrul economiei mondiale, să țină în special partea Japoniei și Coreei de Sud, dar și a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
umplut zona cu armament, amplasînd 38 de submarine diesel și nucleare, 14 distrugătoare din clasa Modern, precum și o întreagă rețea de rachete balistice la sol, dar îndreptate către mare. Numai URSS-ul mai făcuse ceva asemănător, în vremea războiului rece. Chinezii au mai construit și baze militare pe insule strategice, de unde pot controla fluxurile comerciale. Această zonă devine "foaierul principal" al geopoliticii mondiale, mai ales că s-a găsit și petrol. Astfel, în timp ce americanii își pierd vremea prin Orientul Mijlociu, unde o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
impune ușor, mai ales dacă Japonia se va reînarma, cum anunță premierul Shinzo Abe. China nu va putea inspira lumea cum au făcut-o americanii cu valorile lor. Sunt harnici, reprezintă o civilizație străveche, dar puțini își doresc să devină chinezi. Nu poate fi vorba de un Chinese Dream (deși președintele Xi a folosit termenul), de un mod de viață dorit, invidiat, deci de o putere simbolică suficientă, oricît de mare ar fi cea economică și ar deveni cea militară. Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
va fi pierdut, dar așa-ceva nu se întrevede, oricît ne-am strădui, cu excepția celor care lucrează în multinaționale și sunt obligați să o facă și a diplomaților (incluzînd aici și spionii). Încă nu se cunoaște visul intim al majorității chinezilor și aceasta este o problemă de lămurit. Pînă una-alta, după ce că domină totuși Asia, Africa și are prezențe crescînde pe celelalte continente locuite, China este tot mai prezentă și în Arctica cea mustind de resurse. Deși sunt puteri riverane, teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în toate punctele strategice, iar mai nou se pregătește pentru ceea ce va fi Bătălia Arcticii. Dar, totuși, rușii au pierdut în 23 de ani peste 100 milioane de oameni, speranța medie de viață la bărbați e de 55 de ani, chinezii le suflă în ceafă, dependența de exporturile de hidrocarburi, deci faptul că nu și-au diversificat economia, le poate juca feste, cu tot șantajul pe care îl practică. Apoi, la libertățile civile pe care le au, nu sunt nici ei
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de proceduri, corupție și contrabandă, promisiuni și amînări, sancțiuni economice evazionate și ele etc. Deocamdată, asta e ceea ce se întrevede pe termen scurt. Pe termen mediu și lung, lucrurile se vor schimba în defavoarea Moscovei. Obama va atrage Japonia în Kurile, chinezii se vor răspîndi în Siberia, economia ucraineană se va prăbuși, cea rusă va pierde tot mai mult teren prin substituirea de către europeni a furnizorilor de hidrocarburi, dosarul iranian și cel sirian vor fi redeschise, iar haosul se va extinde, va
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
slow-motion, la frontiera dintre civil și militar. În Marea Neagră au sosit 6 noi submarine, bombardiere cu rază lungă de acțiune, capabilități anti-navă, sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune, inclusiv celebrele sol-sol Iskander, platforme etc. La fel au procedat chinezii în Marea Chinei de Sud și Est. G. Soros a cerut Europei să se înarmeze, altfel cum vrea să salveze Ucraina? Un alt personaj celebru, Henry Kissinger ține partea Moscovei într-un interviu publicat în "Der Spiegel", recunoscînd că în Occident
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
imuabilă. Ea întruchi pează un mandat ceresc și are rădăcini în caracterul divinatoriu al scrierii și gîndirii magice și în cultul strămoșilor. Confucius a lansat un așa-zis pariu pe om, o etică specifică ce e încă prezentă în conștiința chinezilor. Ea a fost preluată inclusiv de Partidul Comunist, încă de pe vremea lui Deng Xiaoping (autorul sintagmei "o țară, două sisteme"), introdusă în sistemul educațional și răspîndită în întreaga lume prin cunoscutele centre Confucius. Ea nu se adresează doar intelectului, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
naturi umane, care trebuie să se afle în armonie cu întregul. Adevărul e de natură etică, iar limbajul este instrumentalizat. Ideogramele lor sunt entități purtătoare de sens, sunt, cum s-ar spune, reale. Epistemologia sau logica le sunt total străine chinezilor. Gîndirea lor e foarte flexibilă, nu este un sistem închis. Chiar Partidul Comunist nu este un monolit, are două mari aripi interne, ce alternează la putere și e deschis la înnoire. Identitatea Chinei e foarte puternică. Nici o religie cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
putere și e deschis la înnoire. Identitatea Chinei e foarte puternică. Nici o religie cu care a venit în contact nu a rezistat, exceptînd buddhismul, vreo 500 de ani, dar și acesta s-a combinat cu daoismul și a dat zen-ul. Chinezii nu au predicatul "a fi", acesta e subînțeles. Dar cultura lor e mai puțin bazată pe teorie și mai mult pe practică, e una aplicativă, pragmatică, una foarte deschisă spre diferite oportunități. Acțiunea e măsura cunoașterii. Wu-wei, un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fi de un alt tip, mult mai discret și integrator. În aceste condiții, multe conflicte locale se vor perpetua și lumea va fi o vreme un loc periculos. S-ar putea ca secolul ce urmează după 2030 să fie unul chinez. Dar nu cred într-un conflict global cu acest scop. Pentru chinezi, nu există un început al lumii, un Demiurg. Au fost scutiți de angoase cum sunt "păcatul originar", sau " alungarea din Paradis". Ordinea se creează și se menține de la
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
condiții, multe conflicte locale se vor perpetua și lumea va fi o vreme un loc periculos. S-ar putea ca secolul ce urmează după 2030 să fie unul chinez. Dar nu cred într-un conflict global cu acest scop. Pentru chinezi, nu există un început al lumii, un Demiurg. Au fost scutiți de angoase cum sunt "păcatul originar", sau " alungarea din Paradis". Ordinea se creează și se menține de la sine. Există un centru, dar matricea vieții este vidul, vidul plin, plin
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
impune ușor, mai ales dacă Japonia se va reînarma, cum anunță premierul Shinzo Abe. China nu va putea inspira lumea cum au făcut-o americanii cu valorile lor. Sunt harnici, reprezintă o civilizație străveche, dar puțini își doresc să devină chinezi. Nu poate fi vorba de un Chinese Dream (deși președintele Xi a folosit termenul), de un mod de viață dorit, invidiat, deci de o putere simbolică suficientă, oricît de mare ar fi cea economică și ar deveni cea militară. Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]