1,522 matches
-
biologi, iar reprezentanții științelor umane, pre-cum Edgar Morin, dădeau multă importanță științelor vieții. Fizicienii, interlocutorii de formație științifică privilegiați ai politicienilor în timpul Frontului popular din Franța, erau absenți din acest mediu în care științele vieții ocupau un rol central. Dacă cibernetica, teoria informației, teoria haosului și "principiul ordinii pornind de la zgomot" erau foarte apreciate, era dintr-un alt punct de vedere decît cel al fizicienilor și matematicienilor. Cibenetica lui Henri Laborit si Jacques Sauvan era destul de diferită de cea care se
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
apreciate, era dintr-un alt punct de vedere decît cel al fizicienilor și matematicienilor. Cibenetica lui Henri Laborit si Jacques Sauvan era destul de diferită de cea care se dezvoltase în anii '50 în Statele Unite. Jacques Sauvan distinge de altfel o cibernetică europeană, al cărei centru era situat la Namur. Contrar evoluției ci-berneticii americane spre inteligența artificială ce acorda un rol central mașinii, în acest caz calculatorul, cibernetica franceză pare mai "moale", responsabilitatea ei fiind asumată de medici, pe cînd fizicienii, matematicienii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care se dezvoltase în anii '50 în Statele Unite. Jacques Sauvan distinge de altfel o cibernetică europeană, al cărei centru era situat la Namur. Contrar evoluției ci-berneticii americane spre inteligența artificială ce acorda un rol central mașinii, în acest caz calculatorul, cibernetica franceză pare mai "moale", responsabilitatea ei fiind asumată de medici, pe cînd fizicienii, matematicienii și inginerii se aflau în rîndurile primelor trupe ciberneticiene americane. Cît privește teoria informației, Henri Atlan o prezenta într-un mod critic, analizînd excesele folosirii în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ilustrează faptul că spiritul critic ce se exercită față de ceilalți (Clubul de la Roma, în acest caz), acționează mult mai greu asupra noastră. "Societatea informațională" propusă de Jacques Robin trebuie să "stăpînească presiunea demografică sălbatică". Control, reglare, stăpînire, termeni luați din cibernetică, sînt folosiți de-a lungul întregului text redactat de Jacques Robin. Ast-fel, criticile pe care le formula anterior cu privire la "preocupările pentru eficacite" și "natura văzută cu ochi de industriaș" pot foarte bine să se aplice la propriile propuneri, care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cei care li s-au alăturat participînd la aventura Grupului Știință/Cultură și Transversales. Dualitatea se mai regăsește între, pe de o parte, dorința de a avea o metodă originală de în-țelegere a problemelor și, pe de alta, influența californiană. Cibernetica, teoria informației, teoria sistemelor, societatea informațională sînt mișcări sau idei importate, chiar dacă se operează o adaptare, o transformare odată cu trecerea Atlanticu-lui. Toate aceste influențe în aparență contradictorii ne fac să ne gîndim la ceea ce Edgar Morin numește "complexitate", una ce
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a fost interesat de filosofie, sociologie, antropologie, epistemologie, și încearcă să înțeleagă complexitatea omului și a lumii. În Paradigma pierdută, publicată în 1973, recunoaște contribuția Grupului celor Zece la orientarea noilor sale lecturi și, prin Jacques Sauvan, la descoperirea unei "cibernetici care, departe de a fi o reducere simplistă la scheme mecaniciste, reprezintă, dimpotrivă, o introducere în complexitate". În această carte, pe care o scrie pe cînd participa la Grupul celor Zece, Edgar Morin insistă asupra ideilor de auto-organizare și de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
diferențele dintre orientările generale ale grupului și cele ale fiecărui individ 162. Dar, dincolo de diferențele dintre indivizi, accentul poate fi pus pe hotărîrea de a practica transdisciplinaritatea și de a da dovadă de spirit deschis. Luarea în calcul a contribuțiilor ciberneticii, a teoriei informației, a teoriei sistemelor, a dezvoltării inteligenței artificiale, a noțiunii de auto-organizare, de "ordine prin zgomot" sau mai degrabă de "complexitate prin zgomot", a teoriei haosului și a concepțiilor lui Prigogine a accelerat cu siguranță răspîndirea acestor teorii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
În prezent, "tot ce e posibil nu e necesar" pentru Jacques Robin, care preconizează căutarea unei etici a responsabilității. În 1994, analizează produsul mobilizării științei în timpul Primului și mai ales al celui de-al Doilea Război Mondial: dezvoltarea energiei atomice, cibernetica, cercetarea operațională, inteligența artificială, conceptele și practicile de informație și comandă, pentru a descoperi în acestea inversarea raportului dintre știință și tehnică: "Dezvoltarea prin cercetare face loc cercetării pentru dezvoltare"174. După părerea sa, "știința și tehnica s-au văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Zece 24 Convorbiri cu Jacques Robin (1995-1996) 26 Mărturia lui Annie Robin 68 Objectif 72 (Obiectiv 72): întîlnirea fondatoare 69 Robert Buron (1910-1973): politică și umanism 72 Henri Laborit (1914-1995): biologie și politică 79 Edgar Morin: sociologie și politică 84 CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 89 Introducere în cibernetică 89 Jacques Sauvan 98 Interviuri cu Jacques Sauvan (1995) 100 Jean-François Boissel 118 Interviu cu Jean-François Boissel(1995) 120 Introducere în a doua cibernetică 130 Interviu cu Joël de Rosnay 138 TEORIA
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Mărturia lui Annie Robin 68 Objectif 72 (Obiectiv 72): întîlnirea fondatoare 69 Robert Buron (1910-1973): politică și umanism 72 Henri Laborit (1914-1995): biologie și politică 79 Edgar Morin: sociologie și politică 84 CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 89 Introducere în cibernetică 89 Jacques Sauvan 98 Interviuri cu Jacques Sauvan (1995) 100 Jean-François Boissel 118 Interviu cu Jean-François Boissel(1995) 120 Introducere în a doua cibernetică 130 Interviu cu Joël de Rosnay 138 TEORIA INFORMAȚIEI ȘI GRUPUL CELOR ZECE 157 Despre teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
politică 79 Edgar Morin: sociologie și politică 84 CIBERNETICA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 89 Introducere în cibernetică 89 Jacques Sauvan 98 Interviuri cu Jacques Sauvan (1995) 100 Jean-François Boissel 118 Interviu cu Jean-François Boissel(1995) 120 Introducere în a doua cibernetică 130 Interviu cu Joël de Rosnay 138 TEORIA INFORMAȚIEI ȘI GRUPUL CELOR ZECE 157 Despre teoria informației 157 Interviu cu Henri Atlan (1995) 163 ECONOMIA ȘI GRUPUL CELOR ZECE 172 Interviuri cu René Passet 182 ALTE AMINTIRI DESPRE GRUPUL CELOR
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Jacques Robin. 12 Idem. 13 La vremea respectivă, Jean-François Boissel condu-cea, împreună cu trei asociați, unul dintre cele mai importante cabinete de brevete din Paris, la care fac apel Laboratoarele Midy. 14 Jacques Sauvan a fost președinte al Societății internaționale de cibernetică și lucra la SNECMA (Société nationale d'étude et de construction de moteurs à avions) (Societatea națională de studiu și de construcție a motoarelor de avioane), în colaborare cu Jean-François Boissel. 15 "Robert Buron avea o personalitate excepțională. Aveam o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Baillet, Edgar Morin, René Passet, Jacques Robin și Gérard Rosenthal. 36 "lucrurile nimănui" (n.trad.) 37 Henri Laborit a murit joi 18 mai 1985 la 80 de ani. 38 De Latil, Introduction à la cybernétique: la penseé artificielle (Introducere în cibernetică: gîndirea artificială), Gallimard 1953. 39 În Philosophy of Science (Filosofia științei), nr.1, vol.10, 1943. 40 Von Neumann avea din 1937 funcția de consilier în materie de cercetare balistică pe lîngă armata americană. Începînd cu 1941, se consacră matematicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Mathematics to the Technologies of life and death (John von Neumann și Norbert Wiener: de la matematică la tehnologia vieții și a morții), MIT Press, 1980. 42 Norbert Wiener, The human use of human beings, 1950. Trad. fr. Cybernétique et société (Cibernetică și societate), Deux Rives,1952. 43 McCulloch și Pitts, Bulletin of Mathematical Bio-physics (Buletin de biofizică matematică), volumul V, pag 115, 1943. 44 Jean-Pierre Dupuy, Aux origines des sciences cognitives (La originile științelor cognitive), La Découverte, 1994. 45 Louis Couffignal
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
schimbul de informații, de semnificații, care duc, voit sau nu, la modificarea comportamentului celor angajați în acest proces. 3.3.2. Sport și comunicare Relația dintre sport și comunicare este cel mai bine pusă în evidență de ultimele cercetări ale ciberneticii. Din punct de vedere cibernetic, antrenamentul de jocuri sportive poate fi considerat ca o acțiune sau o măsură programată, în cadrul unui proces didactic. Procesul didactic este purtătorul unui mesaj, constituind un fenomen de comunicare interumană complexă. Acest proces de comunicare
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
a putut construi știința realistă behavioralistă a relațiilor internaționale, fie pentru a respinge întreprinderea însăși. DISCIPLINA RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE DEVINE ȘTIINȚIFICĂ Abordarea științifică se baza pe trei elemente. În primul rînd, limbajul și perspectiva teoriei sistemelor, mai ales în versiunea sa cibernetică, erau aplicate relațiilor internaționale. Apoi, înțelegerea actului științific a devenit empiristă. Morgenthau încă susținea că legile istorice universale sau natura umană explică lumea empirică. Acum, corelațiile empirice urmau să asigure punctul de plecare pentru formularea legilor fundamentale ale comportamentului uman
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că cele două analogii științifice pe care se întemeia înțelegerea stabilității erau, metodologic vorbind, foarte diferite. Prima este o analogie homeostatică: la fel ca și reglarea temperaturii corpului omenesc, orice echilibru nu este un rezultat static, ci un proces constant. Cibernetica, știința fluxurilor de informație, propune o perspectivă holistică ce face cu putință înțelegerea modului în care se produc reacțiile particulare, prin referirea la funcțiile pe care ele o au în sistemul ca întreg. În urma acțiunii unui stimul (de exemplu, căldura
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
susține viziunea realistă tradițională asupra lumii, în care politica externă este analizată pe baza idealului maximei raționalități, înțeleasă ca interes național. Acest model presupune că factorii interni care influențează luarea deciziilor sînt constanți și de aceea neglijează analiza lor. Paradigma cibernetică (modelul al doilea: procesul organizațional) vede deciziile ca fiind nu consecința raționalității instrumentale, ci rezultatul procesului de luare a deciziilor sub imperiul inerției organizaționale. Aceasta se aplică adunării informațiilor necesare pentru o corectă evaluare a amenințărilor; de exemplu, o birocrație
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care ar fi trebuit de la început să descurajeze instalarea rachetelor; de ce el nu s-a așteptat ca rachetele să fie descoperite înainte de încheierea amplasării și de ce a reacționat cu o asemenea panică, în momentul cînd a fost anunțată blocada. PARADIGMA CIBERNETICĂ: PROCESUL ORGANIZAȚIONAL Asumpții Procesul organizațional (Allison) sau paradigma cibernetică (Steinbruner 1974), modelul II din acest capitol, se concentrează asupra rolului procedurilor de rutină în luarea deciziilor. Mecanismul deciziei cibernetice funcționează după principiul unui algoritm. Cei care iau deciziile au un
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rachetelor; de ce el nu s-a așteptat ca rachetele să fie descoperite înainte de încheierea amplasării și de ce a reacționat cu o asemenea panică, în momentul cînd a fost anunțată blocada. PARADIGMA CIBERNETICĂ: PROCESUL ORGANIZAȚIONAL Asumpții Procesul organizațional (Allison) sau paradigma cibernetică (Steinbruner 1974), modelul II din acest capitol, se concentrează asupra rolului procedurilor de rutină în luarea deciziilor. Mecanismul deciziei cibernetice funcționează după principiul unui algoritm. Cei care iau deciziile au un repertoriu dat de operații pregătite pentru implementare. Se alege
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Dacă sondarea mediului are rezultatul așteptat și temperatura se ridică spre pragul cerut, termostatul activează cealaltă opțiune și oprește încălzirea. Punctul cheie al oricărui sistem cibernetic și al analizei sale este acest circuit închis de feedback (pentru aplicația clasică a ciberneticii la știința politică, vezi Deutsch 1966). În ce fel se poate aplica acest algoritm deciziilor politice? În politică, deciziile sînt întotdeauna complexe. Confruntat cu un mare număr de informații adesea contra-dictorii și cu scopuri incompatibile, decidentul poate evita, dacă nu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ca productive și fondate pe energie, forță și materializare tehnologică, le corespunde science-fiction-ul (ca exemple pentru această categorie, sunt "viziunea prometeană a globalizării", precum și dorința). Simulacrelor de ordinul al treilea, numite și "simulacre ale simulării", construite pe baza informației, a ciberneticii și a modelului, nu le corespunde nici o formă de imaginar, și nici o formă de teorie, ambele fiind considerate încheiate în acest moment al simulării. Mai mult decât atât, Baudrillard afirmă că însuși "realul a devenit veritabila noastră utopie"472, dar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
situeze, distanța dintre simulare și obiect, reprezentare și realitate fiind inexistentă. În ceea ce privește seducția, ea este doar operațională, creând fascinația și transparența imaginilor media. Subiectul, la rândul său, este redus la statutul de terminal într-o rețea de comunicare (această viziune cibernetică i-a fost, de asemenea, aspru criticată). Cartografierea schimbărilor, viteza pe care o imprimă scrierilor sale, critica asociată aforismului fac din discursul pe care îl practică un exemplu de discurs postmodern, cu toate exagerările și performanțele sale cunoscute. După cum interpretează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și sursă de informație. La baza funcționării oricărui sistem stă, deci, triada substanță-energie informație. Modelul este un sistem similar celui studiat (dar cu anumite limite) și poate fi abstract (matematic, logic, cibernetic etc. ) sau real (mecanic, electric, hidraulic etc). Abordarea cibernetică a unui sistem (adică studiul relațiilor funcționale dintre sistem și mediu ca și dintre elementele sale componente, precum și comanda și controlul acestor funcții) implică mai multe etape: abstractizarea, analogia, modelarea și în final simularea (reproducerea) pe baza modelului a funcțiilor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
completă, stimulul poate veni din mediul ambiant, din organism sau în același timp dintr-o direcție și din cealaltă. Stocarea în memorie nu trebuie confundată cu operația definită ca „memorie” în modelul tridimensional. În ceea ce privește evaluarea, Guilford îi atribuie o funcție cibernetică, ce include armonizarea in - putului ( intrărilor ) și aut - put-urilor ( ieșirilor) în toate stadiile comportamentului. Totuși se întâmplă ca evaluarea să nu intervină în cazul răspunsurilor urgente care au loc în situațiile de criză. Funcțiile motorii cu caracter esențial, neuromuscular
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]