2,321 matches
-
septembrie 1940 li s-a impus domiciliul obligatoriu mai multor foști demnitari din timpul lui Carol al II-lea pentru a-i pune la adăpost de orice violență publică, pentru a pune capăt agitațiunilor pe care le puneau la cale clandestin și pentru că sunt în cercetarea justiției. Prin decrete-legi semnate de Conducătorul statului au fost desființate: Straja țării (8 septembrie 1940, M.O. nr.208), demnitatea de consilier regal și consilier de Coroană (10 septembrie 1940, M.O. nr.210), Partidul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
am comunicat-o Marelui Stat Major pentru ca evreii care au carnetele de muncă anulate, să fie trimiși în detașamentele exterioare, pentru a nu contraveni dispozițiilor guvernamentale în ceea ce privește măsurile de ordin economic ce s-au luat, ținându-se seamă de comerțul clandestin ce-l practică cât și Centralei căreia i s-a pus în vedere de a nu mai numi președintele și membri Oficiul Județean al evreilor din Dorohoi și de a nu mai avea nici un amestec în conducerea, organizarea și administrarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
unei acțiuni solidare și unitare românești de apărare și propășire a patriei și consolidare a statului ». Se preciza că Frontul Renașterii Naționale e « unica organizație politică de stat, orice altă activitate politică decât aceea a Frontului Renașterii Naționale e socotită clandestină ». Contravenienții sunt pedepsiți cu degradare civică intre 2 -5 ani. Numai Frontul are dreptul de a fixa și depune candidaturi în alegeri. La 19-20 decembrie 1938, Horthy, regentul Ungariei, a vorbit deschis despre posibilitatea unui atac înpotriva României sprijinindu-se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în cea dreaptă, să nu-și mai fi amintit cu plăcere de episodul clujean și de „complicele“ său de altădată. Așa s-ar explica faptul că, pe la începutul celei de a doua jumătăți a anilor ’60, cunoscându-l pe Socratele clandestin al Bucureștilor - care, trântit cu toată corpolența lui actuală într-un fotoliu din holul de la Athénée Palace, perora spumos pe socoteala cui venea să-l asculte și să-l admire - și prezentându-mă ca fiul fostului său prieten, n-am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
era un băiat brunet, frumușel, elegant îmbrăcat și foarte bine-crescut. Taică-său era inginer și locuiau într-o vilă pretențioasă ca un cavou de lux. Aceste două clase primare țin de o perioadă fără experimente erotice, în schimb cu escapade clandestine. Mă aventuram, fără știrea părinților, până în Piața Unirii, unde, în incinta palatului Bánffy (vestit monument baroc), se înghesuia, uzurpându-i curtea, cinematograful Corso și, profitând de pauza care era pe atunci de rigoare, mă strecuram înăuntru și rămâneam apoi, în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sportiv, mare admirator al scrierilor mele. Deși n-am fost pârâtor niciodată, n-am ezitat a spune directorului tot ce știam - sau, mai degrabă, adulmecasem involuntar, căci de știut nu prea cred să fi știut mare lucru. Oricum, activitate legionară, clandestină bineînțeles, exista, și intuițiile mele nebuloase se întemeiau pe frânturi de discuție ce-mi picaseră în urechi, în nici un caz discuții cu mine, care mă feream de orice mi se părea trivial - și așa îmi vor fi apărut și preocupările
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
s-a repetat adesea. Destul că cei trei mi-au apreciat lucrarea antisemită. Pe colegii de clasă legionari i-am abordat eu, astfel că în primăvara lui 1937, adică la vreun an după ce fusesem chemat la director în legătură cu activitatea lor clandestină, făceam parte și eu din frățiile de cruce : mă copsesem bine și frumos la jarul publicisticii legionare - eram ca o trufanda bună de ingurgitat. Pe cine am contactat mai întâi? Cum? Habar n-am. Au existat întruniri? Fără îndoială, dar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
profesorul de istorie), care l-a moralizat aproape jignitor că nu-și supraveghează odrasla (avea el însuși o „odraslă“, cu un an mai mare ca mine, și dascălul mă gelozea pentru succesele mele răsunătoare), că se descoperise de autorități organizația clandestină a frățiilor de cruce de la Liceul „Titu Maiorescu“ și că, împreună cu elevul Negoițescu, toți vinovații au fost deferiți justiției militare. Noroc că tata, care era vechi prieten cu colonelul Negulescu, președintele Tribunalului Militar din Cluj, unde trebuia să se judece
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
manifestările noastre, am surprins pe figura lor ură și dispreț: ne erau dușmani), și poate că n-am fost înaintați Curții marțiale, deoarece la prefectură nu s-a tras nici un foc. O singură dată m-am dus la o întrunire clandestină, apoi, mereu încolțit de ironiile necruțătoare ale colegilor de facultate antilegionari, care începeau să-mi devină prieteni literari, ironiile lui Ion D. Sîrbu fiind cele mai eficiente, mi-am pierdut nemaipomenit de repede „credința“ și, redevenind eu, am scris Povestea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dar în primul rând el trebuie să apere fragilitatea ființei sale. Iată de ce, indiferent cum apar eu în ochii unora sau altora, nu vreau să destăinui prea mult. Cândva, totuși, ei se vor convinge de faptul că existența mea ("aproape clandestină", cum o numea un critic) a servit unei singure aspirații: poezia. Ce motive vă împlinesc poezia? Fac parte aceste motive din marile teme perene, cum sunt: condiția umană, iubirea, destinul, neființa, natura? Da, din marile teme perene, exceptând natura în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Republica Elenă. Autor a numeroase articole, studii și cărți în domeniul dreptului internațional și al relațiilor internaționale. A fost inițiator și director științific al Institutului Român de Studii Internaționale I.R.S.I. 97 Larry L. Watts, Ferește-mă, doamne, de prieteni...Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România, București, Editura Rao, 2011, pp. 650-651. 98 Citat după Larry L. Watts, op. cit., p. 651. 99 The OSCE Concept of Comprehensive and Co-operative Security. An Overview of Major Milestones (Doc. Sec. Gal/100/09, 17
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Curtea Veche, 2008). 1. Când și cum anume ați devenit interesat de România și Europa de Est? Întotdeauna am fost interesat de istoria și politica Europei de Est. Ca student în România m-am ocupat de aceste domenii în mod spontan și clandestin. Istoria comunismului, sociologia revoluțiilor și studiul ideologiei se aflau în mod clar sub strict control. Cu toate acestea, teza mea de doctorat s-a concentrat asupra Școlii de la Frankfurt, iar în aparatul său critic am citat numeroase cărți despre marxismul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
cauză, ci de toată lumea. Îmi pare evident că nu pot exista prietenii secrete. O conjurație nu e prietenie propriu-zisă, dar se poate întemeia pe prieteniile existente sau poate da naștere altora care să subziste ulterior. Dar prietenia nu poate fi clandestină : ca act de libertate, ea trebuie să fie pe față, uneori chiar sfidătoare : clandestinitatea e contrariul libertății. (E adevărat însă că „ocultarea”, „conjurația”, „ilegalismul” sunt, în anumite perioade și împrejurări, singura subzistență a libertății, dar scopul nu poate fi altul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o problemă nouă, aceea a refugiaților și a coloniștilor . Potrivit datelor oficiale, până în decembrie 1940 s- au refugiat din Basarabia și nordul Bucovinei în România 51.738 persoane, dar numărul lor a fost mai mare, deoarece mulți au trecut frontiera clandestin. Comisariatul Basarabiei și Bucovinei aprecia, la 21 ianuarie 1941, că a identificat, ajutat și controlat circa 320.000 de refugiați din cele două provincii. Pe de altă parte, unele surse indică un număr de 165.089 de persoane care au
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ultima scrisoare dintr-un an este continuată, în cel mai firesc mod și fără o numerotare diferită, în primele zile ale anului următor. Lungimea scrisorilor și faptul că aceeași misivă poate acoperi săptămâni întregi se datorează rarității ocaziilor de transmitere (clandestină) a lor. Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu începea o misivă, apoi continua să scrie tot acolo, câteva zile la rând, până când era înștiințată că o poate trimite prin curier secret în Franța. Atunci o încheia, o expedia și începea să scrie la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
insistentă a lui Caragiale sau seria de bancuri cu Bulă - noi, vai, nu am fost capabili nici de o Împotrivire organizată, precum Polonezii sau Ungurii sau cei din R.D.G., și, după cum se știe, nici capabili de a crea o literatură clandestină, un samizdat, ca Rușii! - s-a pus În mișcare „În noile condiții”, altfel acum, și, Încă o dată, deși exista posibilitatea unui front sau mai multora de veghe, de supravegherea a puterii politice, atât oficialitatea, cât și noi, particularii, ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mă caută șeful poliției musai trebuie să fie români "în suferință". Și așa era am fost anunțat că pe un vas de containere al companiei Maersk, ce venea din Europa, au fost "descoperiți" nu mai puțin de 15 români "pasageri clandestini" care nici mai mult, nici mai puțin au cerut "azil" în Brazilia. M-a mai informat că respectivii sunt "deocamdată" în arest, fiindu-mi solicitată colaborarea la rezolvarea situației. Soluțiile clasice erau puține: pasagerii clandestini din tren, dacă nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
puțin de 15 români "pasageri clandestini" care nici mai mult, nici mai puțin au cerut "azil" în Brazilia. M-a mai informat că respectivii sunt "deocamdată" în arest, fiindu-mi solicitată colaborarea la rezolvarea situației. Soluțiile clasice erau puține: pasagerii clandestini din tren, dacă nu s-au înțeles cu "nașul", sunt amendați și coborâți la prima stație; în avion nu prea se întâlnesc asemenea pasageri, deși îmi amintesc de o excelentă comedie americană cu o bătrânică practicând sportul ăsta; pe nave
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
unși", "pasagerii" sunt "debarcați" înainte de acostare drept în apă, fără barcă, vestă de salvare sau regrete și aceasta pentru că armatorii și căpitanii sunt sever amendați și conform regulilor internaționale trebuie să suporte cheltuielile aferente expedierii în țara de origine a "clandestinilor". Aveam să aflu ulterior că "ai noștri" n-au fost aruncați în ocean (așa cum tragic avea să se întâmple cu alți români în drum spre Canada) pentru că la îmbarcarea clandestină la Constanța își "plătiseră" transportul, mituind pe unii membri ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să suporte cheltuielile aferente expedierii în țara de origine a "clandestinilor". Aveam să aflu ulterior că "ai noștri" n-au fost aruncați în ocean (așa cum tragic avea să se întâmple cu alți români în drum spre Canada) pentru că la îmbarcarea clandestină la Constanța își "plătiseră" transportul, mituind pe unii membri ai echipajului pentru călătoria până în Canada sau SUA (nu li s-a spus că vasul merge în Brazilia, dar nici ei nu s-au "documentat" cu privire la itinerar). Am discutat cu "Senhor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
excelent jurist, dar și publicist, prezent la Madrid pentru o "comisie rogatorie", aveam să demarăm acțiunea contra unei firme de transport maritim din Taiwan, proprietara navei de pe care fuseseră aruncați în apele Atlanticului, în apropierea coastelor Canadei, 6 români, "pasageri clandestini". Cu domnul Viorel Mărgineanu, pictor și "ministru", aveam să organizăm la Centrul cultural al ambasadei o frumoasă expoziție cu lucrări ale maestrului, având ca temă unică fluturii. Cu fluturii domnului Mărgineanu avea să se lumineze și ambasada și să capete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ambasadă? Să ne ajutați să ne întoarcem acasă. Cum? Păi, domnule ambasador, dumneavoastră aveți relații, poate ne ajutați să ne îmbarcăm clandestin pe un vapor. Cum în "caietul de sarcini" al unui ambasador nu era menționată și obligativitatea asigurării "îmbarcării clandestine" a concetățenilor rătăciți, le-am spus că până la găsirea unei soluții le voi aranja cazarea câteva zile la Montevideo și să rămânem în legătură. I-am dat administratorului bani din buzunarul propriu, ambasada neavând fonduri de cazare pentru "globtroteri" -, lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Borelli. După ani de întâlniri, ajunsesem aproape prieteni, dar de fiecare dată mi se scotea pe masă "dovada" informări ale polițiilor argentiniene, braziliene, boliviene, peruane, chiliene cu privire la români și isprăvile lor, precum și informări ale poliției de frontieră uruguayene, privind trecerile clandestine din Argentina în Uruguay ale unor grupuri de români, care, curios, apăreau doar la "intrări", dar nu și la "ieșiri". Cei 80 de "extratereștri români , sosiți în Uruguay cu Swissair și staționați în hotel la Montevideo 3 zile (despre care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
niciodată. Pentru a fi * Aceste mișcări ale viețuitoarelor și aceste nu puține vrajbe Se potolesc apăsate prin aruncarea unui pumn de nisip. în relații bune cu Cerul, fără să se pună rău cu lumea, trăia într-un fel de cucernicie clandestină: se ducea la biserică așa cum te-ai duce la ghicitoare; avea un apartament într-o mânăstire de maici și o strană în biserica ținută de capucini, dar se ducea acolo cu tot atâtea precauții cu câte femeile galante ale vremii
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lui Ludovic Filip și este unul dintre insurgenții din 1834. Este reținut timp de cinci luni. În 1836 este acuzat pentru fabricare * Numele marcate printr-un sunt ale persoanelor care constituie obiectul unui portret; două -marchează numele autorilor de portrete. clandestină de praf de pușcă și închis pentru un an. Apoi organi zează insurecția din 15 mai 1839 împreună cu Blanqui - repri mată în 24 de ore. Este condamnat la moarte, dar, în urma mani festațiilor de stradă și a intervențiilor lui Victor
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]