2,322 matches
-
din Calea Victoriei, în fața străzii Nicolae Crețulescu de astăzi, intersectând străzile Știrbei-Vodă și Imperială și se termina în spatele Palatului Regal. 119. Pe locul casei Enciulescu s-a construit un bloc - dispărut în timpul cutremurului din 1977 - în care s-a aflat vestita cofetărie Nestor; aici s-a ridicat Hotelul București, inaugurat în 1982; în același perimetru, peste drum de Biserica Albă, s-a aflat și Grădina Basarabiei, unde Iorgu Caragiali, unchiul lui I.L. Caragiale, dădea spectacole cu o trupă improvizată, în vara anului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aflat în casele bisericii Zlătari, de lângă Muzeul de Istorie de azi); clădirea actuală a restaurantului Carul cu bere, de pe strada Stavropoleos nr 3, a fost construită prin 1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era cofetăria lui Baltador 130, cunoscută de studenți, apoi băcănia lui Păun Popescu 131 unde, la ora dejunului și a prânzului, se lua țuică. La aceste ore băcănia gemea de lume. Serbarea Bobotezei se făcea lângă podul de la Mihai-Vodă. Dâmbovița trecea pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Era cunoscută fiindcă în această sală se dădeau cele mai frumoase baluri mascate ale epocii, foarte căutate pe atunci, foarte mult frecventate de către toată societatea înaltă. Multe intrigi sentimentale se înnodau în sala aceasta.136 118 bucureștii de altădată 130. Cofetăria, aflată „cam alături de biserica Zlătari“ este evocată (sub numele - poate mai exact - de cofetăria lui Lambru Paltator) de I.A. Bassarabescu în volumul Lume de ieri, care, ca elev la Liceul Sf. Sava, o frecventa, îmbiat de uriașele prăjituri cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
epocii, foarte căutate pe atunci, foarte mult frecventate de către toată societatea înaltă. Multe intrigi sentimentale se înnodau în sala aceasta.136 118 bucureștii de altădată 130. Cofetăria, aflată „cam alături de biserica Zlătari“ este evocată (sub numele - poate mai exact - de cofetăria lui Lambru Paltator) de I.A. Bassarabescu în volumul Lume de ieri, care, ca elev la Liceul Sf. Sava, o frecventa, îmbiat de uriașele prăjituri cu cremă de albuș care nu costau decât 25 de bani! 131. Băcănia lui Păun
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se amenajase o mare sală de bal și de spectacole (sala Slătineanu sau Momolo, după numele proprietarului, italianul Eronimo Momolo). În clădirea din fața sălii Slătineanu, închiriată și apoi cumpărată de ei în 1871, frații Capșa, români macedoneni, au deschis o cofetărie în anul 1866, iar după 1880 restaurantul, hotelul și cafeneaua, devenite curând locul preferat de întâlnire al lumii politice și culturale bucureștene, până în timpul celui de al Doilea Război Mondial. 137. În casa lui Emanoil Lahovary (zidită de banul Dumitrache
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alt francez, Edouard Bourgeois. Afirmația lui Bacalbașa că „până la moartea bătrânului Hugues, acesta a fost cel dintâi restaurant al Capitalei“, se referă la faptul că aici se afla unul dintre cele mai prețuite restaurante din Bucureștii anilor 1870. Cafeneaua și cofetăria Riegler au funcționat mai târziu, până în primele decenii ale secolului trecut, tot aici, între Hotelul English, amintit mai sus și Hotelul Continental. 143. Hotelul Continental a fost ridicat pe la 1900 pe temelia fostului Hotel Broft (Grand Hotel Broft), la colțul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cam pe atunci.* Lângă Mitropolie era actualul Hotel Avram 206, apoi, sub Mitropolie, Hotel Nemțoaica 207. Mai era Hotel Macedonia, Hotel de Rusia 208 lângă Hotel Princiar 209, Hotel Patria 210 prin piață, și alte câteva hoteluri mai mici.211 cofetăriile: Din toate cofetăriile de pe vremuri n-a mai rămas decât o sin gură firmă: Casa Capșa. 130 bucureștii de altădată 199. La numărul 2 (în 1897); Hotelul Caracaș se mai numea și Național. 200. Hotelul Fieschi de pe strada Șelari nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Lângă Mitropolie era actualul Hotel Avram 206, apoi, sub Mitropolie, Hotel Nemțoaica 207. Mai era Hotel Macedonia, Hotel de Rusia 208 lângă Hotel Princiar 209, Hotel Patria 210 prin piață, și alte câteva hoteluri mai mici.211 cofetăriile: Din toate cofetăriile de pe vremuri n-a mai rămas decât o sin gură firmă: Casa Capșa. 130 bucureștii de altădată 199. La numărul 2 (în 1897); Hotelul Caracaș se mai numea și Național. 200. Hotelul Fieschi de pe strada Șelari nr. 7, datând din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai puțin la hotelurile mai ieftine: Rusia, Neubauer de pe strada Râureanu, Manuc ș.a. Unele hoteluri închiriau numai cu luna (Hotel Pesth) sau chiar pentru șase luni-un an (Hotel Budișteanu, de pe strada Carol - 1400 de lei pe un an apartamentul). Cofetării de lux pe Calea Victoriei și pe Piața Teatrului erau trei: Capșa, Fialkovsky 212, unde este astăzi Elysée și Giovanni. Giovanni era în fața Poliției. Mai târziu s-a mutat în fața Palatului Regal.213 Obiceiul vremii era ca toată lumea din elită care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-a supărat pe Capșa și s-a transportat la Giovanni. Giovanni era atunci în fața Palatului unde este azi Hotelul Metropole. Toată vara aristocrația bucureșteană a luat înghețată la Giovanni. După aceea s-a împăcat, s-a întors la adevărata cofetărie high-life. Mai erau câteva cofetării cunoscute, dar de clasa [a] 2-a și a 3-a. În strada Carol cofetăriile Iorgu Constantinescu și Pascu. În Zlătari, cofetăria Baltador 214. În Episcopie, cofetăriile Tănăsescu 215 și Rădulescu. cafenele erau multe. Cea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și s-a transportat la Giovanni. Giovanni era atunci în fața Palatului unde este azi Hotelul Metropole. Toată vara aristocrația bucureșteană a luat înghețată la Giovanni. După aceea s-a împăcat, s-a întors la adevărata cofetărie high-life. Mai erau câteva cofetării cunoscute, dar de clasa [a] 2-a și a 3-a. În strada Carol cofetăriile Iorgu Constantinescu și Pascu. În Zlătari, cofetăria Baltador 214. În Episcopie, cofetăriile Tănăsescu 215 și Rădulescu. cafenele erau multe. Cea mai însemnată era cafeneaua Fialkovsky
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Metropole. Toată vara aristocrația bucureșteană a luat înghețată la Giovanni. După aceea s-a împăcat, s-a întors la adevărata cofetărie high-life. Mai erau câteva cofetării cunoscute, dar de clasa [a] 2-a și a 3-a. În strada Carol cofetăriile Iorgu Constantinescu și Pascu. În Zlătari, cofetăria Baltador 214. În Episcopie, cofetăriile Tănăsescu 215 și Rădulescu. cafenele erau multe. Cea mai însemnată era cafeneaua Fialkovsky. Aci se făcea marea politică a zilei, aci veneau toți liberalii, cari erau în opoziție
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înghețată la Giovanni. După aceea s-a împăcat, s-a întors la adevărata cofetărie high-life. Mai erau câteva cofetării cunoscute, dar de clasa [a] 2-a și a 3-a. În strada Carol cofetăriile Iorgu Constantinescu și Pascu. În Zlătari, cofetăria Baltador 214. În Episcopie, cofetăriile Tănăsescu 215 și Rădulescu. cafenele erau multe. Cea mai însemnată era cafeneaua Fialkovsky. Aci se făcea marea politică a zilei, aci veneau toți liberalii, cari erau în opoziție pe vremea aceea; aci se punea țara
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-a împăcat, s-a întors la adevărata cofetărie high-life. Mai erau câteva cofetării cunoscute, dar de clasa [a] 2-a și a 3-a. În strada Carol cofetăriile Iorgu Constantinescu și Pascu. În Zlătari, cofetăria Baltador 214. În Episcopie, cofetăriile Tănăsescu 215 și Rădulescu. cafenele erau multe. Cea mai însemnată era cafeneaua Fialkovsky. Aci se făcea marea politică a zilei, aci veneau toți liberalii, cari erau în opoziție pe vremea aceea; aci se punea țara la cale. Cafeneaua, cu două
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aci veneau toți liberalii, cari erau în opoziție pe vremea aceea; aci se punea țara la cale. Cafeneaua, cu două biliarde și cu o altă sală în fund, unde se jucau ta blele și nesfârșitele partide de domino, era alăturată cofetăriei. La bufet trona șeful cofetar dl. Ilie, iar marcher era un grec foarte înalt, cam bătrân, cunoscut de toți Bucureștii. Obișnuiții îl porecliseră: Manafu, numele lui era Iani. Fialkovsky nu mai era o cafenea, ci ajunsese o adevărată instituție. La
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adevărată instituție. La Fialkovsky juca tablele cunoscutul profesor de matematici de la Liceul Sf. Sava, conul Alecu Borănescu. Când juca conul Alecu ghiulbaharul era reprezentație. Toată cafeneaua se aduna de jur împrejur, erau câte trei rânduri bucureștiul în 1871 131 212. Cofetăria și cafeneaua polonezului Fialkovsky au funcționat din 1853 în casa Török de pe strada Câmpineanu colț cu Calea Victoriei, în dreapta Teatrului Național (str. Știrbei Vodă nr. 2); cafeneaua Fialkovsky a fost locul preferat de întâlnire al scriitorilor și artiștilor epocii, până în 1898
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Confiseria“ Giovanni se afla într-adevăr la 1873 peste drum de „palatul princiar“, după cum precizează Ulysse de Marsillac, într-un local modest, alături de casa Assan (viitorul Hotel Metropol); până în 1866, aici se termina trotuarul de pe Calea Victoriei, care începea la Capșa. Cofetăria Giovanni, afirmă Gheorghe Crutzescu (Podul Mogoșoaiei, p. 137), funcționase prin 1850 la parterul clădirii care adăpostea sala Bossel. 214. În 1885 cofetăria Baltador (Paltador, frații), funcționa în Calea Victoriei nr. 4. 215. Tănăsescu (frații), cofetărie, înghețată, Calea Victoriei 53 bis. de spectatori
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alături de casa Assan (viitorul Hotel Metropol); până în 1866, aici se termina trotuarul de pe Calea Victoriei, care începea la Capșa. Cofetăria Giovanni, afirmă Gheorghe Crutzescu (Podul Mogoșoaiei, p. 137), funcționase prin 1850 la parterul clădirii care adăpostea sala Bossel. 214. În 1885 cofetăria Baltador (Paltador, frații), funcționa în Calea Victoriei nr. 4. 215. Tănăsescu (frații), cofetărie, înghețată, Calea Victoriei 53 bis. de spectatori, unii chiar în picioare pe scaune admirau și ascultau; fiindcă conu Alecu cânta fiecare zar, avea rime triviale și „bon mouri“ cum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de pe Calea Victoriei, care începea la Capșa. Cofetăria Giovanni, afirmă Gheorghe Crutzescu (Podul Mogoșoaiei, p. 137), funcționase prin 1850 la parterul clădirii care adăpostea sala Bossel. 214. În 1885 cofetăria Baltador (Paltador, frații), funcționa în Calea Victoriei nr. 4. 215. Tănăsescu (frații), cofetărie, înghețată, Calea Victoriei 53 bis. de spectatori, unii chiar în picioare pe scaune admirau și ascultau; fiindcă conu Alecu cânta fiecare zar, avea rime triviale și „bon mouri“ cum le numea el. O farsă făcută conului Alecu a rămas celebră și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iancu“. Iancu avea și o fată nostimioară care servea. Elevii mergeau la Iancu pentru ca să facă curte fetei. 132 bucureștii de altădată 216. Clubul Român, fondat în 1855, sub președinția prințului Dimitrie Ghica; avea sediul în casa Török, la etaj, deasupra cofetăriei Fialkovsky. 217. La parterul Hotelului Fieschi, amintit mai sus. Spre a-și face publicul o idee de grija ce au pus întotdeauna învățătorii de pe vremuri la educația morală a tinerimii, voi adăuga cum că în curtea acestei cafenele era instalată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Teatrul Popular. Vara: două operete, trei teatre de reviste etc. 136 bucureștii de altădată 231. De pe Calea Victoriei. 232. Mai exact pe strada Câmpineanu, colț cu Calea Victoriei, în casa Török, în care au funcționat succesiv birtul lui Grebert, birtul lui Oswald, cofetăria Fialkovsky, restaurantul Elysée. 233. Pe strada 11 Iunie - fostă Filaret (în 1928 - nr. 58); a funcționat de pe la 1870 până după ultimul război mondial. 234. „Noua grădină de la Herăstrău“ (acolo „unde a șezut d. colonel N. Bibescu“) se afla pe malul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Capitalei era și cu mult mai națională decât este azi. Pe când astăzi, și mai cu seamă de la război încoa, Bucureștii au luat înfățișarea unui oraș curat cosmopolit, pe atunci era un oraș pur național. Pretutindeni, la spectacole, în cafenele, în cofetării, în birturi, la Șosea, oriunde, nu erau decât români. Rareori întâlneai câte un străin, și când îl vedeai îl arătai cu degetul.308 Iată de ce toți ne cunoșteam oriunde, iar astăzi nu mai cunoaștem aproape pe nimeni. Un om despre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fu cauza unei agresiuni în contra prefectului Hiotu.* Una din plăcerile favorite ale lui Isvoranu era să iasă seara pe Podul Mogoșoaiei și... să se lege de femei, cum se spune în limbajul popular. Câteodată, el și ceata luau scaune de la cofetăria Fialkovsky, le ducea până pe trotuarul Podului Mogoșoaiei (Calea Victoriei), chema câțiva vânzători de ziare pe cari îi comanda și le da ordin să ridice poalele femeilor care treceau. Și, cum pe vremea aceea cocote erau puține, cele mai multe victime ale acestor agresiuni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de jos, în tovărășia unui cântăreț francez, anume Charles Valtier, și a unei tinere cântărețe numită Seraphine, mai târziu o cunoscută corsetieră bucureșteană.64 Pe vremea aceea petrecerile bucureștene de vară se mărgineau la grădinile Rașca și Stavri 65, Șoseaua, cofetăria Capșa și cofetăria Fialkovsky, „Leul și cârnatul“, grădina Constantin (actual Epurescu). Vara boierimea se ducea la Paris sau pe la moșii, puțină lume pe la Câmpulung. Teatre de vară nu erau. Rareori câte o grădină cu cântăreți. Ziarele liberale publică lista candidaților
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tovărășia unui cântăreț francez, anume Charles Valtier, și a unei tinere cântărețe numită Seraphine, mai târziu o cunoscută corsetieră bucureșteană.64 Pe vremea aceea petrecerile bucureștene de vară se mărgineau la grădinile Rașca și Stavri 65, Șoseaua, cofetăria Capșa și cofetăria Fialkovsky, „Leul și cârnatul“, grădina Constantin (actual Epurescu). Vara boierimea se ducea la Paris sau pe la moșii, puțină lume pe la Câmpulung. Teatre de vară nu erau. Rareori câte o grădină cu cântăreți. Ziarele liberale publică lista candidaților guvernamentali pentru județul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]