13,334 matches
-
în situația narativă personală de prezentarea gîndurilor care fie dezvăluie o lipsă a cunoașterii, fie sînt evocate de o astfel de lipsă. În locul unei lipse a cunoașterii din partea personajului care e comunicată de relatare, în mediul personal este prezentată condiția cognitivă a "necunoașterii". 7.1.9. De la stilul indirect liber la situația narativă personală Dacă amploarea stilului indirect liber într-o narațiune crește pînă la punctul în care acesta înlocuiește în mare măsură enunțurile auctoriale, atunci rezultă o situație narativă personală
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
că Tapeworm, însărcinat cu afaceri de la curtea din Pumpernickel, este sursa directă a cunoașterii lui detaliate a poveștii lui Becky 476. Oricum, perspectiva prezentării nu este în nici un fel influențată de această sugestie. Nu are loc nici o restricție a orizontului cognitiv al personajului-narator, corespunzătoare referinței sursei lui. Prin urmare, trebuie să căutăm în altă parte motivul pentru schimbarea situației narative auctoriale în direcția unei situații narative la persoana întîi. Cauza reală a acestei schimbări pare să stea, așa cum am indicat deja
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
fac Serres, Lévy-Leblond, Latour și alții, în chiar constituția Rațiunii savante, în miezul ei. Dar pentru că trebuie să înceapă cu începutul, debutantul în mediologie își va găsi liniștea în vecinătatea științelor morale, și nu în cea a celor așa-zis cognitive. Originea cunoștințelor este impură; vîrsta adultă îndepărtează bruiajele și bătăliile istoriei unei științe. Mai mult decît crucială ne pare impuritatea "înfruntării ideilor" și războiul imaginilor, zgomotul pe care-l produc în mijlocul scenei sociale aceste mesaje care nu caută decît l
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a lui Gall pentru neurobiologia de astăzi. Tentativa noastră are toate datele pentru a trezi antipatia doctorilor în "științe morale", prin faptul că împotrivirile față de cercetarea pozitivă au încă greutate și sînt înțepenite încă mai mult în colectiv decît în cognitiv. Am sesizat cinci surse de dușmănie, cinci focare de isme refractare, obstacole mediologice majore. Mergînd de la cel mai vechi la cel mai modern sau de la cel mai simplu la cel mai sofisticat, avem: dualismul ontologic, spiritualismul antitehnic, apologetica umanistă, individualismul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
isteria - tulburare psihică caracterizată prin simptome care mimează alte afecțiuni, într-un context demonstrativ; mimarea poate să se refere la simptome somatice (conversie) sau psihice - amnezie, transă, posesiune (disociație)). Astfel, de exemplu, în schizofrenii, în conformitate și cu datele psihologiei cognitive, planul personal (“sufletul”) este “invadat“ de informație, de o “permeație“ din alte planuri ale existenței la care subiectul nu se poate adapta. În tulburarea disociativă sufletul pierde accesul la o parte din el însuși. Deosebirea dintre trăirea sfântului și halucinație
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
psihicului și/sau somaticului unei persoane de către psihicul altei persoane. Dacă am încerca să stabilim o clasificare succintă a acestui domeniu după criteriul orientării filosoficoepistemiologice, am deosebi: 1. psihoterapii de orientare volitivă; 2. psihoterapii de tip analitic; 3. psihoterapii comportamental cognitive; 4. psihoterapii existențialiste. În cadrul primei grupe, hipnoza ocupă un loc important, fiind definită, după Weitzenhoffer, ca o stare modificată a conștiinței, caracterizată printr-o deviație a experienței subiective sau a funcționării psihologice în raport cu anumite norme generale. Ca domenii sau arii
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
10. Activismul cultural / 275 Capitolul XV. Imposibila comunitate? / 277 Bibliografie / 283 Introducere Ideea individului uman separat de semeni este o abstracție niciodată confirmată de experiență. Dacă acceptăm teoria conform căreia segmente distincte ale realității au ajuns treptat în zona preocupărilor cognitive, imaginea familiară a oamenilor trăind împreună a făcut printre altele ca socialul să nu devină foarte devreme subiect al interogațiilor. Spectaculozitatea fenomenelor naturii le-ar fi impus inițial pe agenda explicațiilor. Fiind aspecte situate în preistorie, este dificil de spus
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
analizează simbolurile comunitare, atitudinile, percepțiile, modelele de interacțiune și se axează mai ales asupra proceselor de comunicare, negociere, interacțiune. Aplicațiile asupra comunității încadrate în paradigma psihologiei sociale, sunt interesate fie de modele de interacțiune și simboluri, fie de percepții (psihologie cognitivă). Studiile de factură interacționistă încep să pună și problema identității, ca mod de diferențiere a comunității de alte populații. În Construcția socială a comunităților (1972) Gerald Suttles își propune să arate "cum folosesc oamenii teritoriul, locuirea, distanța, spațiul și mișcarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a urmat după aceea, se încadrează în acest cadru explicativ al traumei culturale, pentru că au avut un impact atât de puternic încât sunt imposibil de șters din memoria colectivă. Aplicând definiția lui Sztompka, trauma culturală apare când Contextul normativ și cognitiv al vieții umane și al acțiunilor sociale își pierde omogenitatea, coerența și stabilitatea (Sztompka, 2000) Sau, după un alt autor, atunci când membri unei comunități sunt supuși unui eveniment cu conotații istorice deosebite, care lasă urme adânci în conștiința acelui grup
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
utilizate de actorii sociali pentru afirmarea identității în general și a celei etnice și naționale. Dacă urmărim arheologia construcției identitare etnice, vom regăsi și aici mecanismele amintite mai sus, la celelalte tipuri de identitate: mecanismul autoidentificării, ce are o componentă cognitivă (cunoștințele despre grupul din care fac parte, despre istoria lui, obiceiurile lui, etc.), o componentă afectivă (sentimente de apartenență la acel grup, de mândrie sau dimpotrivă respingere, de atașament față de grup) și o componentă valorică (colectivism vs. Individualism, îmbrățișarea valorilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
respingere, de atașament față de grup) și o componentă valorică (colectivism vs. Individualism, îmbrățișarea valorilor grupului respectiv) (Chelcea, Iluț, 2003: 172); mecanismul categorizării, ce presupune tipologizarea celor din afara grupului etnic și astfel diferențierea de aceștia. J. Coggeshall (1986) propune un model cognitiv pentru înțelegerea construcției identității colective, care sintetizează în același timp, principalele trăsături ale acesteia: * Un set comun de elemente culturale obiective (limbă, dialect, grai popular, obiceiuri, tradiții), prin care membrii grupului etnic se distanțează de alte grupuri; * Un set comun
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de biologic (rasa), geografic (localizarea geografică), social (clasa socială) sau politic (națiunea) (Smolina, 2003: 259-261). O definiție mai complexă spune că etnicitatea este acea stare percepută și perpetuată prin interacțiune socială de către un grup de oameni ce împărtășesc același model cognitiv etnic (Coggeshall, 1986). O altă definiție din sfera antropologiei sociale, explică etnicitatea ca fiind acel aspect relațional caracteristic unor grupuri ce consideră că le este specifică o anumită diferență din punct de vedere cultural, iar această diferență este recunoscută și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alți parametri biofizici ai individului înregistrează, în plan real, pentru nici unul dintre indivizi, valoarea 0. Pe de altă parte, chiar și atunci când acest punct zero există și poate, fi înregistrat ca atare, el nu prezintă, pentru cercetarea pedagogică, o semnificație cognitivă prea ridicată. De pildă, afirmația că un elev care învață două ore pe zi alocă de două ori mai mult timp pentru studiu decât un elev care învață o oră pe zi nu spune prea multe despre semnificația reală a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
-mi și poate îmi voi aminti, Implică-mă și voi înțelege". Confucius, 450 BC ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE MEDICALĂ > Știința este un concept care studiază natura lumii și relația între fizic, biologic, fiziologic și social. > Știința este generată de observații, înțelegere cognitivă și experiment, precum și de validarea acestora. > Unirea între știință, matematică, inginerie și tehnologie creează o combinație puternică, care permite cunoașterea și capacitatea de extindere ale potențialului uman. > Știința nu are limite fixe, dar este definită prin diferite niveluri de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
a utilizării tehnologiilor interacțiunii și a instrumentelor nomadismului, integrate În logistica transversală a intranetului și a bazelor de date. Kata modelului SECI, a principiului „zero hârtie” și a nomadismului În cadrul Întreprinderii sunt tot atâtea rutine creatoare ce contribuie la fertilizarea cognitivă a mediilor vii și animate ale organizațiilor japoneze inovatoare. Resto-do Plimbându-se prin niște cartiere vechi ale fostei capitale imperiale Kyoto, caucazianul este surprins să afle că micile restaurante tradiționale Îi sunt interzise! Este vorba despre un rasism antioccidental? Nu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
există Întotdeauna cineva Însărcinat cu formalizarea a ceea ce s-a făcut. Sistematic, la capătul tuturor etapelor procesului, această memorizare Îmbogățește patrimoniul, Îl organizează și Îl face accesibil. O sarcină nu este niciodată Îndeplinită odată cu executarea sa; trebuie Îmbogățit și capitalul cognitiv al organizației, prin dări de seamă ușor mobilizabile ulterior. Astfel, cu timpul, Întreprinderile dispun de baze de cunoștințe voluminoase, consultate ca referințe Înaintea oricărei alte considerații, atunci când se pune problema de a reflecta Înainte de angajarea Într-o operațiune. Dacă se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
trebuie să se Îndrepte cercetarea. Aceste informații sunt reunite conform metodei SECI, urmând În detaliu toate cele patru faze ale sale. Ele devin apoi disponibile pentru a servi unui management de proiect, pentru a atinge gradual noi etape calitative și cognitive. Tehnologiile informației optimizează aceste tratamente, fără a sta Însă la originea lor, căci punctul de plecare se situează În resursele și relațiile umane. În ba, distincția dintre subiect și obiect dispare Într-o mișcare orientată spre căutarea comunitară de soluții
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
implicați - atât medici, cât și pacienți -, care au obținut astfel un beneficiu individual (local) și colectiv (global). Luarea În considerare a cunoștințelor tacite ale medicilor și cercetătorilor, exprimarea și exploatarea lor au creat condițiile dezvăluirii și formulării temerilor și lacunelor cognitive ale pacienților. Disponibilitatea unor experți, ce nu se consideră deținătorii exclusivi și privativi ai unei cunoașteri exercitate de la Înălțimea autorității suverane și izolate a competenței lor, a dat Încredere pacienților, iar din această relație dialectică a rezultat crearea de cunoaștere
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
rău, această atitudine conduce la Întorsături fatale, Într-o viziune Îngustată a reducerii costurilor, acolo unde trebuie căutată diferențierea, noile produse și servicii care răspund Într-un mod mai adecvat nevoilor clienților. Împotriva inerțiilor, se impune multiplicarea urgentă a colaborărilor cognitive la toate nivelurile societății și ale economiei, Într-o manieră transversală și deschisă către lume. Internet Community Research Project: stimularea Întreprinderilor prin analiza comparată a utilizării tehnologiilor informației. În calitate de societate savantă, KMSJ conduce ateliere de reflecție, În scopul formalizării și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
abordării din perspectiva semanticii și gramaticii funcționale. Într-adevăr, demersul holistic al acestei abordări, care combină, prelucrează și integrează anumite concepte operaționale și principii de organizare preluate din gramatică tradițională, din lingvistică structurală, din semantica prototipului, din semantica psihologică, semantica cognitivă, din teoria comunicației și din pragmatică 18 oferă posibilitatea unei investigări ce are șanse să ducă la concluzii coerențe și nuanțate. Faptul că modelul funcțional ia în considerare toate cele trei relații din cadrul triunghiului semiotic: expresie lingvistică - referent, expresie lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
construcția cunoașterii individuale a acestuia; un instrument didactic cu ajutorul căruia Îi determină pe cei aflați pe băncile școlii la un demers de asimilare activă a unor noi cunoștințe și forme comportamentale, de stimulare, În același timp, a dezvoltării forțelor lor cognitive, intelectuale. Pentru elevul care se găsește Într-o situație oarecum asemănătoare omului care se ocupă de cercetarea științifică, metoda Înseamnă drumul pe care acesta Îl parcurge de la necunoaștere la cunoaștere; calea care Îl conduce de la o cunoaștere mai puțin profundă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ale mediului din care el face parte, metoda poate participa - simultan sau succesiv - la realizarea mai multor sarcini sau obiective, ceea ce conferă acesteia un caracter polifuncțional, putința de a Îmbrățișa funcții diferite. Unele vor fi funcții de conținut (ca cea cognitivă ori cea formativ-educativă), ce exprimă substanța Însăși, pedagogică și logică a oricărei metode și altele de organizare, de formă (ca cea instrumentală și cea normativă, de optimizare). Cu mențiunea că una sau alta din funcții poate avea un caracter predominant
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
funcții atunci când Își propun Încărcarea memoriei cu cunoștințe de-a gata elaborate și cu totul alte funcții atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului și pe formarea capacităților și aptitudinilor mintale. Între funcțiile posibil a fi deținute figurează: - funcția cognitivă; - funcția formativ-educativă; - funcția motivațională; - funcția instrumentală și - funcția normativă. a) Funcția cognitivă. Cum procesul de Învățământ este orientat cu prioritate (dar nu exclusiv) spre obiective de cunoaștere și de acțiune (Întemeiată pe cunoaștere), adică spre elaborarea unor noi structuri cognitive
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și cu totul alte funcții atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului și pe formarea capacităților și aptitudinilor mintale. Între funcțiile posibil a fi deținute figurează: - funcția cognitivă; - funcția formativ-educativă; - funcția motivațională; - funcția instrumentală și - funcția normativă. a) Funcția cognitivă. Cum procesul de Învățământ este orientat cu prioritate (dar nu exclusiv) spre obiective de cunoaștere și de acțiune (Întemeiată pe cunoaștere), adică spre elaborarea unor noi structuri cognitive și operaționale, esența metodei de Învățământ rezultă din esența Însăși a activității
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cognitivă; - funcția formativ-educativă; - funcția motivațională; - funcția instrumentală și - funcția normativă. a) Funcția cognitivă. Cum procesul de Învățământ este orientat cu prioritate (dar nu exclusiv) spre obiective de cunoaștere și de acțiune (Întemeiată pe cunoaștere), adică spre elaborarea unor noi structuri cognitive și operaționale, esența metodei de Învățământ rezultă din esența Însăși a activității de Învățare, ca formă specifică a cunoașterii umane, supusă, În principiu, acelorași legi ale dialecticii cunoașterii științifice și artistice. În acest sens, metoda reprezintă pentru elev o cale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]