1,513 matches
-
efectul nociv al fumatului în timpul sarcinii asupra fătului. Cancerele cu debut în copilărie, tulburările comportamentale și neurologice infantile sunt dovedite a fi consecinŃe ale fumatului în timpul sarcinii. Salihu și colaboratorii au publicat în 2003 un vast studiu populaŃional, retrospectiv, de cohortă, incluzând 3004616 nou născuŃi. Fumatul activ și pasiv, conduce la sporirea mortalităŃii și morbidităŃii infantile cu 40%, prin restricŃia creșterii intrauterine, și cu 30% a incidenŃei nașterii premature; de asemenea, este sporit de 2-3 ori riscul de ruptură prematură a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la bărbaŃi, consecinŃa faptului că substanŃele carcinogene și mutagene din fumul de Ńigară pătrund în celulele germinale (271). S-a dovedit că la femeile fumătoare concepŃia este întârziată cu aproximativ 2 luni, faŃă de nefumătoare (272). Într-un studiu de cohortă efectuat pe 499 femei s-a demonstrat că funcŃia gonadică este redusă la fumătoare comparativ cu nefumătoare. Expunerea la fumat a fost asociată cu descreșterea nivelului seric de estradiol, scăderea numărului de ovocite și de embrioni, fumatul afectând, în consecinŃă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
tărie că, pe lângă faptul că În analizele Întreprinse se analizează corelațiile statistice dintre aceste variabile (și altele), meritul remarcabil este acela că se ține seama de procesualitatea și contextualitatea sexualității, focalizându-se asupra perspectivelor de ,,curs al vieții”, ,,efect de cohortă”, ,,vizibilitate socială” a unor caracteristici de statut sau de relații dintre parteneri. De pildă, mariajul este o relație de lungă durată și vizibilă, sexualitatea este explicită și aprobată. Foarte aproape de această condiție este cea a ,,logodnei”, pe când o relație de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiind un „ansamblu de ființe care descind din cineva la fiecare grad de filiație” sau „distanța În timp care corespunde intervalului ce separă fiecare dintre gradele unei filiații, evaluat la aproximativ treizeci de ani” sau, cu sens analog celui de cohortă, „ansamblu de indivizi având aproape aceeași vârstă” (Attias-Donfut, 1988, 11; Attias-Donfut, 1991, 22-23). Semnificațiile simbolice ale conceptului de generație includ trei dimensiuni: a) raportarea la memoria colectivă și la contribuția acesteia la construirea continuă a timpului social; b) conștiința de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Segalen, 1998, 52). Modurile În care a fost folosită noțiunea de generație În științele sociale pot fi grupate din patru mari categorii. În primul rând, În cadrul unui demers demografic sau statistic, care presupune repere precise, măsurabile, termenul generație sau cohortă acoperă ansamblul indivizilor născuți la aceeași dată sau În același interval de timp Într-o societate. În al doilea rând, din perspectivă etnologică sau genealogică, care privilegiază analiza organizării sociale, definiția generației este limitată la sensul de filiație și la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe ordonată: axa vârstelor individuale (și a statutelor personale, mai mult sau mai puțin legate de „procesele de vârstă” sau aging process, definite În sensul cel mai larg); c) pe bisectoarea rezultantă: axa liniilor vieții sau a traiectoriilor temporale ale cohortelor generaționale, la intersecția acestor două „componente cronologice elementare” (1991, 25-45). Considerăm că aceasta schemă grafică teoretică - perfect adaptabilă la toate procesele sociale Înscrise În durată - are avantajul de a obliga la o lectură sintetică a diferitelor durate și temporalități În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tinerii (aflați Înainte de intrarea În lumea muncii), adulții (persoanele aflate la „vârsta activă”) și pensionarii. În 1996, Martin Kohli a calificat aceste segmente ca fiind „generații ale welfare-ului” (generații ale bunăstării). Alți sociologi - ca, de pildă, Seldon Bengtson - preferă termenul cohortă, considerându-l mai potrivit În studiul generațiilor (Bengston și Kuypers, 1971, 246-260). Attias-Donfut se raliază opiniei lui Kohli, subliniind că expresia generație a welfare-ului este preferabilă „pentru că ea are meritul de a sublinia interdependența raporturilor În lumea muncii și În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
produc ca efect generații diferite. Atât Bengtson și Achenbaum (1996), cât și Masson (1995) și Guillemard (1996), dezbătând problema „echității Între generații” ajung la concluzia că sensul de „generații ale welfare-ului” este unul implicit, În măsura În care aceste generații sunt opuse „destinelor cohortelor”, adică sunt definite „nu prin data nașterii, ci prin perioadele de muncă și de pensionare, pe criteriul a ceea ce ele au dat și au primit, În raporturile lor În lumea muncii și În sistemul de protecție socială”. După părerea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt definite „nu prin data nașterii, ci prin perioadele de muncă și de pensionare, pe criteriul a ceea ce ele au dat și au primit, În raporturile lor În lumea muncii și În sistemul de protecție socială”. După părerea noastră, studiul cohortelor nu este suficient. Ele constituie, cu siguranță, un instrument indispensabil pentru a aprecia schimbarea socială evidențiind evoluția valorilor, a comportamentelor politice, a traiectoriilor profesionale etc.. Limita studiului cohortelor Însă rezidă În faptul că ele nu permit detectarea micromecanismelor de schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lumea muncii și În sistemul de protecție socială”. După părerea noastră, studiul cohortelor nu este suficient. Ele constituie, cu siguranță, un instrument indispensabil pentru a aprecia schimbarea socială evidențiind evoluția valorilor, a comportamentelor politice, a traiectoriilor profesionale etc.. Limita studiului cohortelor Însă rezidă În faptul că ele nu permit detectarea micromecanismelor de schimbare socială care sunt angrenate În contactele intergeneraționale. Suntem de acord cu opinia exprimată de Gunhild Hagestad, care accentuează importanța legăturilor de rudenie ce reunesc membrii diferitelor cohorte stabilind
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studiului cohortelor Însă rezidă În faptul că ele nu permit detectarea micromecanismelor de schimbare socială care sunt angrenate În contactele intergeneraționale. Suntem de acord cu opinia exprimată de Gunhild Hagestad, care accentuează importanța legăturilor de rudenie ce reunesc membrii diferitelor cohorte stabilind așa numitele „punți Între cohorte”. În studiul relațiilor Între generații, atât Hagestad (1986), cât și Hareven (1996) au analizat perspectiva cursului vieții - life cours perspective -, În special din unghiul de vedere al procesului de Îmbătrânire. Acest fapt a permis
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că ele nu permit detectarea micromecanismelor de schimbare socială care sunt angrenate În contactele intergeneraționale. Suntem de acord cu opinia exprimată de Gunhild Hagestad, care accentuează importanța legăturilor de rudenie ce reunesc membrii diferitelor cohorte stabilind așa numitele „punți Între cohorte”. În studiul relațiilor Între generații, atât Hagestad (1986), cât și Hareven (1996) au analizat perspectiva cursului vieții - life cours perspective -, În special din unghiul de vedere al procesului de Îmbătrânire. Acest fapt a permis punerea În evidență a „dezordinii existențelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai mare decât al celorlalte două generații analizate. Rezultatele anchetei asupra celor trei generații permit stabilirea profilurilor generațiilor interogate ale căror caracteristici, din punctul de vedere al itinerariilor lor și al șanselor de mobilitate socială, sunt confirmate și prin studiul cohortelor realizat de Louis Chauvel (1998). Cei mai În vârstă (generația G1), majoritatea lor născuți Între 1910 și 1920, au cunoscut o viață activă (de muncă) Îndelungată, iar spectrul șomajului a fost prea puțin pregnant. Deși această generație nu a beneficiat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reușit (pentru tineri: „că veți reuși”) din punct de vedere social În viață: mai bine ca părinții dumneavoastră?/mai puțin bine ca părinții dumneavoastră?/la fel de bine ca părinții dumneavoastră?”. Răspunsurile la această Întrebare confirmă analizele și proiecțiile fondate pe studiul cohortelor. Sentimentul de mobilitate ascendentă este foarte larg răspândit la bătrâni (59%) și la generația-„pivot” (60%), În timp ce la tineri doar o minoritate (32%) se exprimă În favoarea acesteia. Fiind la Începutul carierei lor, tinerii Își exprimă incertitudinea față de o mobilitate ascendentă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
redublare prin transferuri private a redistribuției publice a cărei funcție de reducere relativă a inegalităților se Întărește din ce În ce mai mult. Al doilea mecanism rezultă din dinamica generațiilor ce interacționează atât unele asupra celorlalte, cât și cu conjunctura istorică ce le-a generat. Cohortele succesive care compun societatea exprimă succesiunea perioadelor de creștere și a celor de stagnare (sau chiar regres), de prosperitate sau de degradare socială. În consecință, aceste cohorte „acuză inegalitățile intertemporale ale istoriei, dar, de asemenea, sunt receptive unele față de celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
atât unele asupra celorlalte, cât și cu conjunctura istorică ce le-a generat. Cohortele succesive care compun societatea exprimă succesiunea perioadelor de creștere și a celor de stagnare (sau chiar regres), de prosperitate sau de degradare socială. În consecință, aceste cohorte „acuză inegalitățile intertemporale ale istoriei, dar, de asemenea, sunt receptive unele față de celelalte” (Attias-Donfut, 2000, 678). În concluzie, În jocul social care pune În scenă trei sau chiar patru generații succesive, generația intermediară (cea care a beneficiat de cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În care se găsește societatea occidentală, care și-a pierdut reperele și limitele, În condițiile fragilizării identitare proprie postmodernitătii, perversul devine o victimă complice și un martor al acestui marasm. Dar În societatea postcomunistă, ne Întrebam noi, care a format cohorte de indivizi școliți În tehnica alianțelor distructive și În arta complotului ? André Sirota se dovedește un analist și un cunoscător deosebit de avizat al acestui subiect. Experiența sa de analist și consilier de grup, dar și experiențele sale personale i-au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la evenimente trăite sau nu de către membrii săi. Definițiile sociale (discursuri și reprezentări sociale) asupra generațiilor conferă memoriei colective o dublă funcție: de simbol colectiv și de reper al timpului social. Simbolurile colective acționează ca poluri de asamblare a unei cohorte, mediatizând identificarea cu un anumit eveniment sau cu un timp puternic al istoriei („generația de foc”, „generațiile de ceaușei” - născuții Între 1966 și 1989 - sau „generațiile de sacrificiu”). Definițiile de generații pe care le produc discursurile sociale intervin la frontiera
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care s-au pronunțat pentru un tineret liber (jeunnes libres, ca ideal al Revoluției franceze, apare destul de rar În operele reprezentanților socialismului francez - vezi Fize, 2001, 302-307). Facem precizarea că noțiunea de generație istorică nu trebuie confundată cu cea de cohortă de naștere, al cărei sens În demografie este strict delimitat, și nici cu Înțelesul dat de Mannheim (1928), care - dintr-o perspectivă marxistă - condiționează existența unei generații istorice de prezența unor evenimente fondatoare inopinate sau de perioade „speciale” ale istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiecare generație se făcea În mod aleatoriu (Attias-Donfut și Renault, 1994 și Attias-Donfut, 1995). Pentru a face posibilă integrarea În cercetare a tuturor criteriilor de identitate generațională, sociologii francezi au ales aceste trei generații familiale astfel Încât să coincidă cu trei cohorte de naștere delimitate. În acest fel, celor trei generații selectate pentru studiul empiric li s-a putut aplica „pluralismul definițional al generațiilor” Înțelese, simultan, ca familiale, istorice și ale welfare-ului, ceea ce a condus la posibilitatea analizării lor dintr-o dublă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
predictori independenți ai riscului de evenimente cardiovasculare (36). Valoarea prognostică a testării de efort la vârstnicii cu insuficiență cardiacă Testarea cardio-pulmonară de efort are un aport important în evaluarea și stratificarea riscului pacienților vârstnici cu insuficiență cardiacă. Un studiu de cohortă la pacienți cu insuficiență cardiacă, cu vârsta peste 70 de ani, urmăriți pe o perioadă cu mediana de 47,7 luni, a arătat că, pe lângă clasa funcțională NYHA, panta pentru raportul ventilației pe minut/producție de dioxid de carbon (VE
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
fără a se putea vorbi despre o migrare de proporții a locuitorilor orașului Fetești sau despre constituirea în alte spații a unor structuri urbane de tipul orașelor-dormitoare alcătuite din aceștia, reținem faptul că mobilitatea populației se realizează îndeosebi la nivelul cohortei active dornice să-și găsească propriul stil de viață. Structura populației pe ramuri de activitate Profilul economic al orașului Fetești încadrează așezarea în categoria celor cu funcții în sectorul secundar (industrie) și terțiar (servicii). Astfel, în 2000, serviciile au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
București și alte 12 județe, lot considerat de noi ca fiind reprezentativ pentru întreaga populație a țării. În total, lotul de studiu a cuprins 756 subiecți, echilibrat în ceea ce privește repartiția pe sexe: 49.1% (371) bărbați și 50.9% (385) femei. Cohorta de pacienți a cuprins 212 subiecți cu T1DM, un număr egal de sex masculin și feminin (106 M și 106 F). A fost evaluat rolul genelor HLA clasa a II-a DR și DQ (IDDM1), al alelelor genei insulinei INS-VNTR
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
Asociația de Neonatologie din România. Grupul tehnic de elaborare a ghidurilor a căutat și selecționat, în scopul elaborării recomandărilor și argumentărilor aferente, cele mai importante și mai actuale dovezi științifice (meta-analize, revizii sistematice, studii controlate randomizate, studii controlate, studii de cohortă, studii retrospective și analitice, cărți, monografii). În acest scop au fost folosite pentru căutarea informațiilor următoarele surse de date: Cochrane Library, Medline, OldMedline, Embase utilizând cuvintele cheie semnificative pentru subiectul ghidului. Fiecare recomandare s-a încercat a fi (este) bazată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235893_a_237222]
-
Asociația de Neonatologie din România. Grupul tehnic de elaborare a ghidurilor a căutat și selecționat, în scopul elaborării recomandărilor și argumentărilor aferente, cele mai importante și mai actuale dovezi științifice (meta-analize, revizii sistematice, studii controlate randomizate, studii controlate, studii de cohortă, studii retrospective și analitice, cărți, monografii). În acest scop au fost folosite pentru căutarea informațiilor următoarele surse de date: Cochrane Library, Medline, OldMedline, Embase utilizând cuvintele cheie semnificative pentru subiectul ghidului. Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]