9,942 matches
-
nu intenționat, ci după logica raportării la celălalt: în zadar voi economisi eu apă sau voi raționaliza păscutul vitelor mele, întrucât ceilalți nu vor proceda așa; de ce m-aș obosi eu ca lucrurile să meargă cât mai bine într-o colectivitate când ceilalți sunt indolenți? Suntem din nou pe teritoriul free-rider-ului, al lenevirii sociale, despre care am vorbit mai sus. Colectivitățile sociale au elaborat și soluții pentru asigurarea bunului colectiv și pentru surmontarea tendințelor individului de sustragere de la obligații, deci pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întrucât ceilalți nu vor proceda așa; de ce m-aș obosi eu ca lucrurile să meargă cât mai bine într-o colectivitate când ceilalți sunt indolenți? Suntem din nou pe teritoriul free-rider-ului, al lenevirii sociale, despre care am vorbit mai sus. Colectivitățile sociale au elaborat și soluții pentru asigurarea bunului colectiv și pentru surmontarea tendințelor individului de sustragere de la obligații, deci pentru rezolvarea sau ameliorarea dilemelor sociale. Ele au fost sugerate deja, fiind vorba în speță despre: a) instituirea unei structuri adecvate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și pentru surmontarea tendințelor individului de sustragere de la obligații, deci pentru rezolvarea sau ameliorarea dilemelor sociale. Ele au fost sugerate deja, fiind vorba în speță despre: a) instituirea unei structuri adecvate de recompense și pedepse; de exemplu, dacă într-o colectivitate resursa de apă sau de energie este limitată, cu cât consumi mai mult, cu atât prețul pe unitate este mai mare și invers; b) funcționarea unor comitete, agenții etc. care să raționalizeze și să supravegheze consumul individual; în cazul pășunatului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
existau în momentul de debut al discuției. 2) Gândirea de grup (groupthink) reprezintă adoptarea necritică a unor decizii, determinată de gradul mare de coeziune a grupului, de autoritatea liderului, de perceperea unui pericol major din exterior la adresa grupului și a colectivității mai largi din care face parte și de presiune de timp. I. Janis (1982), cel care a lansat conceptul și a făcut minuțioase cercetări în acest domeniu, arată că gândirea de grup are consecințe dezastruoase, cum a fost cazul invaziei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
considerabil predicțiile lui I. Janis (Taylor, 1994). 4. Liderii și conducereatc " 4. Liderii și conducerea" 4.1. Fenomenul conducerii. Tipuri de lideri și stiluri de conduceretc "4.1. Fenomenul conducerii. Tipuri de lideri și stiluri de conducere" Viața grupurilor și colectivităților este de neînchipuit fără o minimă organizare, și deci conducere. Prin definiție, existența și funcționarea grupurilor mai mari sau restrânse presupun un conducător, lucru evident și în lumea animală, la primate funcționând o ierarhie socială destul de complexă, cu competiții și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lucru evident și în lumea animală, la primate funcționând o ierarhie socială destul de complexă, cu competiții și lupte în care se fac și se desfac alianțe, pentru a se ajunge în vârful ierarhiei și a se menține acolo. Grupurile și colectivitățile umane au reguli mai sofisticate de selecție a liderilor, dar și situațiile mai puțin structurate, unde nu avem organizare propriu-zisă (mișcări spontane de stradă, publicul la manifestări sportive etc.), nasc aproape instantaneu un gen de conducător. Problema conducerii și a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
putem face bune predicții în legătură cu cine va deveni lider emergent este calitatea de a vorbi mult, dar la obiect (despre scopurile grupului, mijloacele de realizare a lor și soliditatea părerilor celorlalți membri). După impactul pe care îl au asupra vieții colectivităților umane, se discută despre lideri consensuali, obișnuiți - care asigură îndeplinirea „cuminte” a scopurilor și activităților curente, tradiționale - și lideri transformatori sau carismatici, personaje creative ce inovează viața grupurilor, produc schimbări radicale. Despre ei va fi vorba în finalul acestei secțiuni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
analiza sutelor de cercetări pe această temă arată un grad înalt de consensualitate în răspunsul anticipat deja: depinde de natura grupului și a activității și de împrejurările concrete. Pentru anumite situații contează calitățile fizice, în altele, cele intelectuale, în multe colectivități chiar în prezent, și îndeosebi în trecut, decisivă era originea socială etc. Cu mai mică sau mai mare pregnanță de-a lungul deceniilor și cu pronunțate dezacorduri, specialiștii în domeniu consideră însă că putem vorbi și despre un mănunchi de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trecut, decisivă era originea socială etc. Cu mai mică sau mai mare pregnanță de-a lungul deceniilor și cu pronunțate dezacorduri, specialiștii în domeniu consideră însă că putem vorbi și despre un mănunchi de trăsături specifice conducătorului de grupuri și colectivități, ce au un caracter general, transgrupal și transsituațional. Studiile sistematice par să confirme, așadar, în bună măsură teoria cunoscută în psihologia socială ca a „marii personalități” (Great Personality Theory), care afirmă că liderii puternici au calități similare, ce îi deosebesc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de menținere a poziției (recompense și sancțiuni subordonaților, servicii superiorilor și alte mecanisme). În societățile autentic democratice și pluraliste, atributele de putere ale conducătorului sunt însă limitate și controlate, iar comportamentul lui, atent monitorizat și interpretat de membrii grupurilor și colectivităților. Astfel încât relația șef - subaltern nu este doar una de sus în jos, ci cu determinări reciproce. În mare măsură, conducerea este o perpetuă tranzacție între lider și colectiv, abordare consacrată (Hollander, 1985) ca model tranzacțional. După cum sugerează denumirea, în acest
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cum au fost Franklin D. Roosevelt și Martin Luther King la americani). Considerată multă vreme ceva supranatural, un dar divin, carisma (charisma) se dovedește, prin cercetări sistematice, a fi mai degrabă o problemă de relație dintre lideri și membrii unei colectivități, decât o calitate intrinsecă a unei persoane, cu atât mai puțin una supraumană. Ceea ce aproape la unison arată studiile în acest domeniu sunt reacțiile tipice ale mulțimii față de conducătorul etichetat carismatic, și anume (Baron et al., 1998): nu doar loialitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dintre care posibilitatea de a lucra acasă, ceea ce mărește diapazonul libertății de organizare a timpului. Discutând despre constrângerile pe care mediul fizic le exercită asupra grupurilor - unele indicate în pasajele anterioare -, se cuvin evidențiate și posibilitățile de control din partea acestor colectivități umane asupra factorilor fizici. Evident că cea mai însemnată este însăși tehnologia, care, deși a produs și efecte nedorite (poluarea, de exemplu) asupra naturii ca mediu prielnic de viață, pe ansamblu a îmbunătățit existența grupului uman și a permis alocarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
persoane care nu fac parte din ele, dar au relații strânse cu membrii lor. Foștii membri ai grupului, prietenii, colegii, rudele ne dau idei și sfaturi despre cum să ne comportăm la locul de muncă, în familie sau în alte colectivități de apartenență. Apoi, grupurile au în mediul social exterior furnizori, clienți, inamici și admiratori. Ei exercită influențe directe și indirecte, neintenționate și intenționate. Un exemplu elocvent este, pe această linie, relația dintre echipele sportive și suporterii lor. Performanțele ridicate entuziasmează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intergrupale, pe socializarea timpurie, atunci când, atât prin observație directă - vezi cum se comportă cei din grupul tău față de alții -, cât și prin normele sociale care ți se inoculează, îți însușești un tipar de gândire și acțiune față de diverse grupuri și colectivități. Acestea nu se referă doar la credințe și atitudini generale, ci și la reguli de comportament în funcție de situații specifice (Pettigrew, 1969). 5) Teoria categorizării și identității sociale (Tajfel, 1981) reclamă că simpla categorizare - indusă pe cale experimentală (Tajfel et al., 1971
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
având în centru probleme disputate și existând mai multe publicuri, iar în interiorul lor mai multe curente de opinie. Există însă autori care văd în opinia publică o sinteză a celor două niveluri (concepții), unul al valorilor comune împărtășite de membrii colectivității, iar celălalt al reacțiilor opinionale față de situații și evenimente mai mult sau mai puțin efemere. R. McIver (1954) consideră opinia publică un sistem cu trei dimensiuni principale: distribuția opiniilor (informații date de sondaje); structura comunicațională (rolul asociațiilor și liderilor de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cunoscute, ideal ar fi ca înainte și în timpul elaborării chestionarului să realizăm o pre-anchetă. Prin interviuri individuale sau de grup, prin convorbiri informale, ne dăm seama în acest fel mai bine de specificul limbajului, de opiniile care circulă în sânul colectivității respective și maximizăm considerabil validitatea și eficiența instrumentului de lucru (Radu, 1977). Oricum, chiar dacă pre-ancheta lipsește, o minimă pretestare a chestionarului deja elaborat se impune. Aceasta înseamnă aplicarea lui pe un lot mai restrâns de subiecți - care de regulă nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cunoaștere umană. De multe ori ele sunt incompetent făcute și folosite neonest, au limite teoretice și metodologice. Dar, cu toate imperfecțiunile lor, sondajele au fost și continuă să fie cel mai bun mijloc de a măsura starea de spirit a colectivităților umane. 2.4.2. Inserția rezultatelor sondajelor în viața publicătc "2.4.2. Inserția rezultatelor sondajelor în viața publică" Chiar cel mai simplu sondaj de opinie, fără pretenția unei cercetări complexe asupra părerilor oamenilor, trebuie să se finalizeze printr-un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o armonizare cu dimensiunile proprii ale celui modelat. Smedslund vorbește despre un conflict între mai multe răspunsuri incompatibile provocate simultan de o situație dată. Desigur că, în cazul modelării, acestea sunt răspunsul propriu, răspunsul modelului, răspunsurile unor alți membri ai colectivității în cauză și chiar unele răspunsuri adaptative, care nu ar provoca însă un conflict autentic. Este vorba aici despre o ipostază a teoriei minimului efort aleasă de către ființa umană, conform căreia se caută soluția cea mai bună care se poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nivel calitativ. Operând în segmentul delimitărilor conceptuale, un important instrument de lucru regăsim la Donelson R. Forsyth, care ne oferă o listă de definiții ale grupului, dintre care preluăm, la rândul nostru, două; astfel, în viziunea lui Hare, „pentru ca o colectivitate de indivizi să fie considerați un grup, ei trebuie să aibă un număr de interacțiuni”. Este evident că aceste interacțiuni sunt o primă condiție a existenței unui grup - spre exemplu, oamenii care se află împreună într-o sală de cinematograf
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fie urmate și de alte tehnici care să le ofere elevilor/studenților mai timizi curajul de a se exprima în public; putem consemna tehnica prezentată mai sus drept un pas important, dar insuficient în dezvoltarea individului în raport cu grupul și cu colectivitatea. Iată de ce un alt tip de buzz group, și anume numbered students, ni se pare mai util în perspectiva argumentării noastre; în principiu, se respectă structura pe care am amintit-o, dar fiecare elev/student din grupurile respective primește un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de grup, influențele prin jocul de fotbal, prezintă un grad de complexitate și intercondiționare mult mai mare; Jocul de fotbal lasă urme adânci asupra personalității elevului, influențând-o favorabil trăsăturile emoționale, sentimentele determinate de situații favorabile sau nefavorabile echipei, interesele colectivității, etc. fiind mult mai puternic și complex exercitate comparativ cu celelalte activități organizate în cadrul lecției de educație fizică; Principalele deprinderi, calități motrice și însușiri moralvolitive specifice jocului de fotbal au valoare de întrebuințare și în alte domenii de activitate. Alergarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
simte respins de mediul școlar. Acest tip de școlar intră În relații cu alte persoane marginalizate, intră În grupuri subculturale și trăiește În cadrul acestora tot ceea ce nu i oferă societatea. Fiecare cadru didactic pus În ipostaza de a avea În colectivitatea sa un copil cu dizabilități acționează În urma unei reflecții Îndelungate. Un punct important al intervenției cadrelor didactice Îl reprezintă colaborarea cu părinții și consilierea acestora, implicarea lor directă În lucrul efectiv cu copiii, nu doar În calitate de observatori, ci și de
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
și integrării individului În viața socială. Comportamentul deviant este cel care se abate de la normele acreditate În cadrul unui sistem social mergând până la conflict cu valorile culturale. Reprezentând o abatere de la anumite valori, comportamentul deviant este definit concret În raport cu grupul sau colectivitatea; ceea ce e normal pentru un grup poate fi deviant pentru altul. Albert Cohen enumeră patru funcții pozitive ale comportamentului deviant: definirea și clasificarea riguroasă a normelor, În scopul Înlăturării ambiguității acestora; creșterea solidarității emoționale a grupului; producerea unor schimbări necesare
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
pe bogați cu arma lui principală, istețimea, ascunsă în spatele unei naivități simulate. În cazuri mai rare, prin intermediul aceluiași tip, satira este îndreptată împotriva prostiei. Relațiile familiale (soț-soție, părinți-copii, naș-fin etc.) stau la baza celei de-a doua categorii tematice. Preferințele colectivității merg îndeosebi spre subiectele referitoare la cuplul conjugal, ilustrate de un număr apreciabil de motive și variante, care vizează infidelitatea, viclenia, răutatea, îndărătnicia unuia din soți (de obicei, femeii i se atribuie aproape toate aceste cusururi). În altă categorie intră
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
lui Neagoe vodă”; „au strâns oști [Constantin Movilă] și cu bani și i-au dat și cumnatu-său Potoțchi hatmanul, fiind om mare în țara Leșească și era ginere Irinii vodă”), înscriindu-se între „personajele” scenelor în care gesturile extreme atingeau colectivități întregi (într-o „istorisire” despre Vlad țepeș, înregistrată de Stoica Ludescu: „Iar câți au fost tineri cu nevestele lor și cu féte mari...”; seimenii răsculați „sfintele veșminte făcutu-le-au muerilor și fételor chinteșă”; tot aceia „singuri își da muerile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]