3,570 matches
-
monde, Paris, 1986, 282 p. 4 Karl Joseph HAHN și-a scris memoriile, Standplaats Europa. Memoires van een christen-democraat, Utrecht, 1984. Vezi Karl Joseph HAHN, La Démocratie Chrétienne en Europe, Roma, U.E.D.C., 1979, p.22. 5 René RÉMOND, Concluzii la colocviul La Démocratie chrétienne, force internationale, sub conducerea lui H. PORTELLI și T. JANSEN, Nanterre, 1986, pp. 343-348. 6 Jean-Marie MAYEUR, Des partis catholiques à la Démocratie chrétienne, XIXe-XXe siècles, Paris, 1980, 247 p. Philippe CHENAUX, Une Europe Vaticane? Entre le
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
démocratie, op. cit., p. 105. 2 Timothy TACKETT, La Révolution, l'Église, la France, Paris, 1986, 492 p. 3 Les catholiques français et l'héritage de 1789. Actes du Colloque de l'Institut catholique de Paris, 9-11 mars 1989, Prezentarea problematicii colocviului este semnată de René Rémond, p.22. 4 Paul DROULERS, "L'épiscopat devant la question ouvrière en France sous la monarchie de Juillet", in Revue Historique, 1963, pp.335-362. Id., "Catholicisme et mouvement ouvrier en France au XIXe siècle: l
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
une idéologie. XVIIIe-XXe siècles, sub coordonarea lui J. R. DERRÉ, J. GADILLE, X. de MONTCLOS, B. PLONGERON, Paris, 1975, pp.183-210. 9 Guy BEDOUELLE, "Lacordaire, la liberté et les libertés", in Le libéralisme religieux, Bruxelles, 1992, pp. 31-40. 10 Un colocviu important i-a fost consacrat părintelui Ventura: Gioacchino Ventura e il pensiero politico d'inspirazione cristiazna dell'Ottocento. Atti del Seminario internazionale, Erice, 6-9 ottobre 1988, Florența, 1991, 826 p. 11 Vezi în special La Costituzione secondo giustizia sociale, publicată
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
2 Ibidem, p. 473. 3 Daniele MENOZZI, La Chiesa cathtolica e la secolarizzazione, op. cit., pp. 117-118. 4 Francesco TRANIELLO, Cattolicesimo conciliatorista. Religione e cultura nella tradizione rosminiana lombardo-piemontese (1825-1870), Milano, 1972. CAPITOLUL III 1 Cu ocazia centenarului Rerum novarum, numeroase colocvii au insistat asupra acestui dinamism al catolicilor. Menționăm dintr-un mare număr de titluri pentru Franța: "Cent ans de catholicisme social dans la région du Nord", Revue du Nord, aprilie-septembrie 1991; Jean-Dominique DURAND et al. (coord.), Cent ans de catholicisme
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Gasperi, Bari, 1977, p. 103. Jean-Dominique DURAND, "L'Église catholique et la démocratie politique en Italie au lendemain de la Deuxième Guerre mondiale" in Problèmes d'histoire des religions 3/1992, Le libéralisme religieux, Bruxelles, 1992, pp. 77-93. 20 Cercetare la Colocviul Les catholiques français et l'héritage de 1789, op. cit., p. 267. 21 Marcel MERLE, Le discours des catholiques français sur les droits de l'homme, in ibid., pp. 335-362. CAPITOLUL II 1 Jaime CASTILLO VELASCO, Las fuentes de la Democracia Cristiana
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Per una iniziativa politica della Democrazia Cristiana, Roma, 1973", citat de Alfredo TRIFOGLI, "Il pensiero di Maritain nella cultura contemporanea", in Jacques Maritain protagonista del XX secolo, Milano, 1984, pp. 19-39. Jean-Dominique DURAND, "Jacques Maritain et l'Italie", comunicare în cadrul colocviului Jacques Maritain et l'Europe. La réception de la pensée de Jacques Maritain dans divers pays d'Europe, Toulouse, 18-19 noiembrie 1993. 18 Maurice VAUSSARD, Histoire de la Démocratie chrétienne, Paris, 1956, p. 244. 19 Jean-Marie MAYEUR, "Luigi Sturzo et la culture
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
The Commonwealth, 19 și 26 aprilie 1940, in Oeuvres complètes, VII, pp. 933-1016. 29 Maria Romana DE GASPERI (coord.), De Gasperi e l'Europa. Scritti e discorsi, Brescia, 1979, 212 p. Despre politica europeană creștin-democrată, sînt analize utile în Actele Colocviului de la Trente, din septembrie 1979, Konrad Adenauer e Alcide De Gasperi: due esperienze di rifondazione della democrazia, Bologna, 1984, 399 p. Foarte importante sînt volumele L'Italia e la politica di potenza in Europa, coordonate de E. DI NOLFO, R.
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din Franța (MRP, Centrul Democratic, Centrul Democrație și Progres, CDS), ce pot fi consultate la Arhivele Naționale din Paris. Doar patru mari centre de documentare strîng memoriile despre catolicismul social și democrația creștină, invită cercetătorii, organizează zile de studiu și colocvii. Este vorba de Archiv für Christlich-Demokratische Politik în cadrul Fundației Konrad Adenauer, în Germania, cu sediul la Sankt-Augustin lîngă Bonn, care, din toamna anului 1994, a început să publice o revistă de istorie a democrației creștine, Historisch Politische Mitteilungen; Instituto Luigi
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Krönen, 1981, 890 p. Mai sintetici sînt Giorgio VECCHIO, La Democrazia cristiana in Europa 1891-1963, Milano, Mursia, 1965, 206 p. și Karl-Egon LÖHNE, Il cattolicesimo politico nel XIX e XX secole, Bologna, Il Mulino, 1991, 356 p. Documentele mai multor colocvii vin să întărească acest ansamblu; Hugues PORTELLI, Thomas JANSEN (dir), La Démocratie chrétienne force internationale, Paris X- Nanterre, 1986, 509 p; Bartolo GARIGLIO (dir), I programmi politici dei movimenti cattolici democratici, Milano, Angeli, 1987, 219 p; Hugues PORTELLI (dir) Les
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
France, Paris, PUF, 1951, 787 p., fără a-l neglija pe Jacques GADILLE (dir.), Les catholiques libéraux au XIXe siècle, Grenoble, PUG, 1974, 595 p., sau pe Marcel PRÉLOT, Le libéralisme catholique, Paris, A.Colin, 1969, 480 p. Lucrările diferitelor colocvii organizate la Lille, Lyon și Bordeaux cu ocazia centenarului enciclicei Rerum novarum oferă multe perspective. Despre Sillon dispunem de lucrările renumitei Jeanne CARON, Le Sillon et la Démocratie chrétienne 1894-1910, Paris, Plon, 1967, 798 p, iar în ceea ce privește perioada dintre cele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
p., și L'action et l'oeuvre politique du Mouvement Républicain Populaire, Geneva, Champion-Slatkine, 1986, 388 p., sau studiul foarte bine documentat al Mariei Grazia MAIORINI, Il Mouvement Républicain Populaire, Partito della IV Repubblica, Milano, Giuffrè, 1983, 335 p. Un colocviu a fost consacrat aporturilor aduse de MRP la făurirea Europei: Serge BERSTEIN, Jean-Marie MAYEUR, Pierre MILZA (dir), Le MRP et la construction européenne, Bruxelles, Complexe, 1993, 365 p. Francesco MALGERI, autorul a numeroase lucrări, a condus două acțiuni monumentale privind
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Parti populaire tchécoslovaque, de Bohumir BUNZA, 1971, 55 p., Le Parti chrétien du Travil polonais, a lui Konrad SIENIWIECZ, 1975, 52 p., Le Parti populaire démocrate-chrétien de Hongrie 1944-1949, 1982, 47 p. Alte informații mai pot fi găsite în numeroase colocvii, cum ar fi Democrazia cristiana e partiti popolari nell'Europa Centro-orientale de Franco BRUNO, Palermo, Centro Siciliano Sturzo, 1991, 129 p., și Les religions à l'Est de Patrick MICHEL (dir.), Paris, Cerf., 1992, 204 p. CUPRINS PREFAȚĂ / 5 INTRODUCERE
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana; 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici. Iași: Junimea, 1978, 312 p. (Eminesciana; 13) * Eminescu după Eminescu. Comunicări prezentate la Colocviul organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après Eminescu. Communications présentées au Colloque de 12-15 mars 1975, à l'Université de Paris-Sorbonne. Volum îngrijit de Dim. Păcurariu. Iași: Junimea, 1978, 351 p. (Eminesciana; 14) * MARIN, I.D. Eminescu la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
tip de manipulare continuă să impregneze o anumită retorică antiisraeliană, mai ales în ultimii ani în Iran, o țară care s-a remarcat în chip sinistru în 2006, când a organizat un concurs de caricaturi pe tema Holocaustului, apoi un "colocviu" negaționist. Victimizarea în expresia ei politică și colectivă compensează înfrângerea universalului. Acest cult nu este numai apanajul Israelului și al evreilor. El este în mod regulat celebrat de presa arabă, printre care postul de televiziune Al-Jazeera, lucru care a fost
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
plan, anul 1973, care este și cel al războiului de Kippur, marchează o cotitură decisivă în Statele Unite. Se creează un consens asupra necesității de a prezerva memoria Holocaustului și, din acel moment, se înmulțesc programele de studii în universități, publicațiile, colocviile și, în cele din urmă, muzeele. În cartea sa consacrată subiectului, Peter Novick a evocat îndelung dominația crescândă a temei în sânul iudaismului american și în cultura americană 22. Și în Franța Holocaustul este folosit de acum pentru a mobiliza
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
veritabilă cristalizare identitară în jurul genocidului, mai ales la tineri. Însă în anii 1970-1980 căutarea de către evreii din Franța a identității se manifestase și printr-o solicitare culturală, mergând de la învățarea limbilor evreiești la fondarea de reviste culturale sau organizarea de colocvii. Dar datoria memoriei, distilată de instituțiile comunitare și organele lor, în lipsa unei culturi evreiești bogate și creative, permite adunarea oițelor mult timp împrăștiate în luptele cetățenești și în ideologiile anilor de după război. Din acest moment se intră în exclusivitatea unei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici. Iași: Junimea, 1978, 312 p. (Eminesciana 13) * Eminescu după Eminescu. Comunicări prezentate la Colocviul organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après Eminescu. Communications présentées au Colloque de 12-15 mars 1975, à l'Université de Paris-Sorbonne. Volum îngrijit de Dimitrie Păcurariu. Iași: Junimea, 1978, 351 p. (Eminesciana 14) * MARIN, I.D. Eminescu la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sau trei semestre (două ore săptămânal), fără acordare de credite. La toate facultățile disciplina EFS este programată în orarul activităților didactice în primele două sau trei semestre. Evaluarea este semestrială, cu calificativ „Admis” sau „Respins” prin verificare pe parcurs sau colocviu. Criteriile de evaluare sunt de regulă participarea activă și progresului realizat la probele și normele de control. Orele de EFS se desfășoară conform orarului stabilit la începutul semestrului, sub forma lucrărilor practice cu grupe de 50 de studenți (conform hotărării
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
în acest domeniu scoate în evidență faptul că acest cadru al îngrijirii imediate variază mult de la un autor la altul, fără ca rezultatele obținute să fie în mod necesar semnificativ diferite. Lucrarea lui Ladame și colab. (1995) apărută cu ocazia unui colocviu internațional este, din acest punct de vedere, foarte revelatoare. În capitolul „tratament” sunt prezentate diferite abordări instituționale: spitalizare scurtă, numită „de criză” sau, din contra, prelungită timp de câteva zile, numită „de evaluare și de bilanț”, spital de zi, intervenții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Budé, Paris, 5-10 aprilie 1968, Les Belles Lettres, 1969: despre clinamen, simulacre, fizica zeilor, prietenie, senzație, discontinuitate, cunoaștere, scepticism, dialectică și alte subiecte, dar și despre interpretările făcute de Horațiu, Lucrețiu, Montaigne, umanism, Saint-Evremond, Gassendi, Kant, structuraliști (!). Reprezentativ pentru genul colocviului: și mai rău, și mai bine, multe comentarii, câteva intuiții, o mulțime de compilatori, o mână de cercetători care au găsit ceva... Lucrare evident învechită, dar utilă pentru indicațiile și pistele pe care le oferă. * ** Alături de Magistru, împotriva și în ciuda
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Big Brother? Nouvelles techniques de fichage et de contrôle”, Denis Duclos, Le Monde diplomatique, august 2004. - „La France ne prend plus le voile”, Marie-Hélène Martin, Libération, 20 octombrie 2005. - „Voici le bébé délinquant”, Gérard Wajcman, Le Monde, 4 martie 2006. Colocviu Regards croisés entre politistes et historiens sur la surveillance politique, Centre d’études sur les conflits (CERI), 24-25 martie 2003. Lucrări publicate în revista Culture et conflits, nr. 53: - Sylvie Aprile: „L’espion, frère du proscrit. Regards croisés sur la
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
atît În cadrul secțiunilor Nag Hammadi și gnosticism, cît și În cadrul seminarului despre maniheism); la Universitatea din Salerno, la invitația lui Massimo Oldoni și Roberto Rusconi; la Trinity College din Dublin, invitat de Andrew Massey și Werner Jeanrond; În calitate de moderator la colocviul asupra mitului de la TÎrgul de Carte din Torino, În 1990, precum și În alte cîteva locuri. Aș dori să le mulțumesc tuturor celor care au făcut posibile aceste ocazii. Timp de mai mulți ani am avut schimburi rodnice de idei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
toate acestea unele dintre ideile școlii germane mai planează Încă asupra studiilor moderne. Nu vom mai insista aici În legătură cu aceste probleme 12. În jurul anului 1960, proliferarea ipotezelor cu privire la originile gnosticismului luase asemenea proporții, Încît a trebuit să se țină un colocviu internațional la Messina, În Italia, pentru a le certifica validitatea 13. A devenit limpede că, deși s-a subliniat În special prezența unor elemente evreiești și samaritene În gnosticism, cea mai inatacabilă perspectivă asupra dualismului gnostic rămîne cea avansată de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de transmitere a informațiilor s-a trecut treptat spre utilizarea unor metode active ca jocul de rol, experimentul ca formă de învățare, metode centrate pe grup, studiul de caz și altele. Dar nu sunt abandonate metodele tradiționale: conferințele, dezbaterile, discuțiile, colocviile, stagiile de o zi, seminariile, demonstrațiile, proiectarea de filme, reprezentările teatrale, emisiunile radiofonice cu tematică de educație a adulților (exemplu: „Școala părinților”). Se recomandă adaptarea la ritmul de activitate și de învățare al fiecărui individ, cu caracteristicile și interesele sale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
integre, responsabile; să contribuie la explicarea credinței și moralei, la întărirea sentimentelor creștinești și a iubirii de adevăr, a toleranței. Acțiunile prin care se pot realiza aceste scopuri, se subliniază în Statutul Societății, sunt dezbaterile pe teme cultural-educaționale prin: conferințe, colocvii, mese rotunde, seminarii, simpozioane; cursuri de formare și perfecționare, organizate în cadrul Centrului pentru formare continuă din București; participarea la acțiuni comune cu asociații, fundații și societăți profesionale pentru organizarea de biblioteci, oficii de informare-documentare, cenacluri literare și artistice, case memoriale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]