3,295 matches
-
celorlalte, pentru că, în mod legitim și necesar, are însemne proprii. Acestea nu sunt superioare într-o religie și inferioare într-alta. Fie care mod de manifestare religioasă propune tehnici și prac tici proprii. Eficiența nu este conferită prin analiza lor comparată, ci prin nivelul și deschiderea spirituală ale celor care le practică. Prin urmare, nu are sens comparația făcută între teologii, tehnici ori practici (decât poate într-un registru academic, având mize îndoielnice), întrucât „rezultatele“ sunt întotdeauna individuale. Creștinismul luptă împotriva
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
metodologic și deci în manieră științifică, familiarizarea intenționat aleatorie a cercetătorului cu alte spații de gândire decât celavut constant în ve dere prin propria specializare. Monologia este, după cum am văzut, infertilă și redundantă. Domeniul studiilor religioase are privilegiul, prin perspectiva comparată, să producă o dislocare fertilă, făcând trecerea către înțelegeri mai profunde și cu relevanță din ce în ce mai extinsă. Evidențierea structurilor proprii umanului se poate face nu atât la nivelul perceperii și analizei diferențelor, pas necesar în orice demers integrator, ci la nivelula
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Dată fiind ambiguitatea conceptului de ideologie constatare ce precede analiza sa -, elementele metodologice care se îmbină pe parcursul cărții se înscriu, din punctul de vedere al rigurozității epistemologice, în ariile delimitate de "tehnici" ale cercetării precum documentarea, analiza conceptuală, analiza definițională comparată și interpretarea textuală. Nu mai puțin, ambiționând la înscrierea demersului nostru în tradiția raționalității critice specifice oricărui excurs de natură teoretico-politică, am optat pentru o grilă hermeneutică al cărei accent cade pe menționarea rezervelor acolo unde a fost cazul față de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologiei, este aceea potrivit căreia "cunoașterea este întotdeauna pe cale de a se sustrage ideologiei, dar ideologia rămâne mereu grila, codul de interpretare grație căruia nu suntem un intelectual liber de orice condiționare și legătură (...)"150. Odată cu această concluzie intermediară, analiza comparată pe care o propun asupra perspectivelor de definire a ideologiei conturează deja cadrul concepției relaționist-relativiste. Ceea ce este contestat, în acest context, nu mai ține doar de raportarea științelor sociale la ideologie. Se merge chiar mai departe, fiind pusă în discuție
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
politică, Gianfrancano Pasquino * Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl * Despre libertate la antici și moderni, Benjamin Constant * Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau * Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel de Waele * Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure * Guvernarea comparată, Jean Blondel * Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori * Mitul statului, Ernst Cassirer * NaționalismError! Bookmark not defined. și națiune, Raoul Girardet * O teorie economică a democrației, Anthony Downs * Omul și statul, Jacques Maritain * Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler * Poliarhiile. Participare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
criticii ei, Robert A. Dahl * Despre libertate la antici și moderni, Benjamin Constant * Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau * Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel de Waele * Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure * Guvernarea comparată, Jean Blondel * Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori * Mitul statului, Ernst Cassirer * NaționalismError! Bookmark not defined. și națiune, Raoul Girardet * O teorie economică a democrației, Anthony Downs * Omul și statul, Jacques Maritain * Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler * Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Sartori * Mitul statului, Ernst Cassirer * NaționalismError! Bookmark not defined. și națiune, Raoul Girardet * O teorie economică a democrației, Anthony Downs * Omul și statul, Jacques Maritain * Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler * Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl * Politica comparată astăzi, Gabriel A. Almond * Statul criminal, Yves Ternon * Un experiment politic românesc. Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD", Alexandru Radu * Viață fără stat?, Jean-William Lapierre * Reinventarea ideologiei. O abordare teoretico-politică, Daniel Șandru În pregătire: Corupția politică, Robery Harris LIBRĂRII în care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
rapidă și cu mutații importante. Dacă Înainte de 1985, Întreprinderile manifestau o preferință netă pentru Îndatorare, ulterior s-a Înregistrat o reducere a acestei preferințe, pe fondul creșterii volumului operațiunilor legate de titlurile pieței de capital. Din această perspectivă, structura financiară comparată a Întreprinderilor din Europa de Vest, prezenta la Începutul anilor '90 două orientări distinctive, considerate modele În acest domeniu, și anume 209: modelul „latin” (Franța, Belgia, Italia, Spania), axat pe Îndatorare, atât pe termen mediu, cât și pe termen lung și mai
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Laffer, finalizat prin curba care Îi poartă numele, În condițiile unei economii dezvoltate ca cea a Marii Britanii din deceniului opt al secolului trecut, arăta că presiunea fiscală poate crește concomitent cu Încasările fiscale, fără a fi afectată 230Tulai C., Fiscalitate comparată și armonizări fiscale, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2005 373 baza de calcul a impozitului până la punctul În care contribuabilii nu reacționează negativ, prin reținerea de la a investi și a munci și, implicit, restrângerea activităților creatoare de venituri (PIB
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Finances publiques, Presses universitaire de France, 4e édition, Paris, 1967; 55. ECKSTEIN O., Public Finance, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1979 ; 56. FELEAGĂ N, IONAȘCU I., Contabilitate financiară, vol. 1-4, Editura Economică, București, 1993; 57. FELEAGĂ N, Sisteme contabile comparate, vol. 1,2,3, Editura Economică, București, 1999; 58. FILIP Gh. (coord.), Finanțe, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001; 59. FILIP Gh., Finanțarea nemonetară a deficitelor bugetare publice și efectul de evicțiune, Revista Finanțe - Bănci - Asigurări nr. 3, martie, 2002; 60
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
TOMA M., BREZEANU P., Finanțe și gestiune financiară, Editura Economică, București, 1996; 155. TOMA M., Finanțe și gestiune financiară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994; 156. TRENCA I., Managementul financiar al Întreprinderii, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997; 157. TULAI C., Fiscalitate comparată și armonizări fiscale, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2005; 158. TURLIUC V. (coord.), Dimensiunea financiară a Întreprinderii, Sedcom Libris, Iași, 1995; 159. TURLIUC. V., COCRIȘ V., Monedă și credit, Editura Ankarom, Iași, 1997; 160. ȚĂȚU L. și colaboratorii, Fiscalitate
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Toma din Aquino acuzat de scepticism? În Summa theologiae (I, q. 85, a. 6, co.) spune că facultățile cognitive umane nu greșesc atunci când vine vorba de obiectele lor proprii: (ÎI.8.9.) Respondeo dicendum quod philosophus, în III de anima, comparat, quantum ad hoc, intellectum sensui. Sensus enim circa proprium obiectum non decipitur, si cut visus circa colorem; nisi forțe per accidens, ex impe di mento circa organum contingențe, sicut cum gustus febrientium dulcia iudicat amară, propter hoc quod lingua malis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cel Mare", deși realizări excepționale au avut loc și în timpul tripletei Kheops Kefren Mykerinos (cum îi numeau grecii), Sesostris III, Hatshepsut, Tuthmosis III, Seti I, Ptolemeu I, II și III; secundo, este riscant să comparăm epocile între ele, deși istoriografia comparată și sintezele vaste de civilizație tocmai asta fac. Nu știm cît de corectă este argumentația noastră, dar observația este riguros exactă. În esență, nu este imposibil să încercăm să vedem în ce măsură aserțiunea istoricului și filologului german Ulrich von Wilamowitz Möllendorff
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
explicat prin humus „pământ“, fiindcă se credea că omul ar fi fost creat din „humă“. Cicero și alți oameni luminați ai Antichității au ridiculizat aceste fantezii, așa cum au făcut-o și alții, până la descoperirea legilor fonetice și la apariția gramaticii comparate și istorice. Rabelais, de exemplu, se amuză să explice 20 că numele Gargantua dat unui personaj al său vine din secvența que grand tu as, prescurtare de la que grand tu as le gosier „ce gâtlej mare ai“! Etimologia ca știință
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de vedere fonetic, dar erau nesatisfăcătoare din punct de vedere semantic, fiindcă de obicei înțelesul evoluează de la propriu la figurat și de la concret la abstract, nu invers. Schuchardt a reluat o veche etimologie, propusă de F. Diez, întemeietorul lingvisticii romanice comparate, care pornește de la lat. turbare „a tulbura“, etimologie care nu corespundea regulilor fonetice, dar putea fi susținută semantic prin evoluția „a tulbura“ → „a tulbura apa pentru a prinde pește“ → „a prinde sau a găsi peștii“ → „a găsi“ (în general) și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Evaluarea elementelor vechi slave din română devine mai interesantă dacă acești termeni sunt comparați cu termenii folosiți pentru noțiunile respective de diverse limbi romanice. Primul care a atras atenția asupra acestui fapt a fost W. Meyer Lübke, părintele lingvisticii romanice comparate, într-un celebru discurs (Rumänisch und Romanisch) prezentat la Academia Română, în 1930. Recent, în diverse articole, Sanda Reinheimer-Rîpeanu a analizat toate aceste situații și a constatat că unor termeni slavi din română le corespund uneori în limbile romanice occidentale termeni
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
înseamnă că și ele trebuie să fi avut o limbă din care au descins ca fiice, ceea ce a dus la imaginarea unui început gramatical unic pentru toate limbile. La problema originii limbii s-a ajuns în epoca modernă prin cercetarea comparată a limbilor scrise. A fost simțit mai întâi faptul că limbi precum franceza, italiana, spaniola sunt „limbi surori” și au ca „limbă mamă” latina. Ulterior s-a constatat aceeași înrudire între latină, greacă și sanscrită, de unde s-a conchis că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ca expresie a unei civilizații de largă cuprindere. Romanii i-au cucerit pe greci, dar nu le-au putut romaniza limba, în schimb cucerind spațiul tracic au determinat aici schimbări importante mai cu seamă în sensul gramaticalizării structurilor aglutinante. Filologia comparată și etimologia În timp ce originea limbajului își află în opera lui Zaborowski explicația completă în continuitatea concepției Heraclit - Lucrețiu - De Brosses, evoluția limbii și constituirea limbilor rămân procese percepute și abordate necorespunzător în literatura de specialitate. Cauza blocajului în care cercetarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbii și constituirea limbilor rămân procese percepute și abordate necorespunzător în literatura de specialitate. Cauza blocajului în care cercetarea acestor probleme stagnează constă în lipsa viziunii globale asupra limbii ca fenomen social și istoric. Începutul cercetărilor etimologice l-a făcut filologia comparată, care are ca obiect de studiu limbile scrise. Găsind în textele vechi din zone diferite unele coincidențe și apropieri fonetice și semantice, comparativiștii au conchis că acestea nu se explică altfel decât prin originea comună a limbilor respective. De aici
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pentru a cerceta cuvintele latine și pe cele ale altor limbi i.-e., „este probabil că toate etimologiile evidente au fost propuse, așa că s-a convenit să nu se mai propună altele noi”. Considerând că cercetarea etimologică practicată de filologia comparată este unica posibilă, Meillet anulează istoria nescrisă a limbilor atestate mai târziu sau neatestate. Iată raționamentul lui: „Există deci în originea vocabularului limbilor i.e. o parte necunoscută; această parte este desigur largă, dar nimic nu ne permite măsurarea importanței ei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
înseamnă a căuta imposibilul“ (p. IX). Agnosticismul care a pus stăpânire pe gândirea lui Mladenov în procesul elaborării dicționarului etimologic vine în contradicție cu optimismul din perioada precedentă când el se mândrea cu faptul că într-o lucrare de lingvistică comparată „a expus așa-numitele legi fonetice ale principalelor grupe de limbi i.e. într-o schemă care amintește de formulele matematice“ (p. VII). Explicația schimbării de atitudine asupra metodei comparative în studierea istoriei limbilor o găsim în faptul că neogramaticii, urmărind
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
realitate. Un asemenea exemplu de popor este posibil numai ca un deziderat al minții noastre, în realitate este imposibil” (Ib.). Spre deosebire de alți cercetători, europeni și români, care au pus accentul pe materialul limbii, pe care l-au adunat, clasificat și comparat lăsând posterității o cantitate enormă de date pe care te poți baza ca să duci mai departe știința limbii, Philippide și-a construit opera pe principii cărora a încercat să le subordoneze datele limbii. Desprindem trei aspecte care însumează vanitatea operei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cea a transformărilor minimale, care oferă posibilitatea comparării deosebirilor foarte mici de stimulare (care erau înregistrate cu atenție). Procedura de cercetare era următoarea: pe o masă, la depărtare de 2 metri de privirea observatorilor, erau amplasate două discuri care trebuiau comparate. Unul dintre acestea este prevăzut cu o paletă a culorilor de cercetat în privința luminozității, la care, după împrejurări, sunt adăugate anumite sectoare de alb și negru. Acest disc rămâne constant în timpul întregii cercetări. Celălalt disc are posibilitatea de a regla
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
educația. III. Baza culturală a psihologiei. În cadrul acestei direcții existau cursuri cu următoarele denumiri: Antropologie, Estetică, Filosofie contemporană, Istoria esteticii, Estetica și etica lingvistică, Curs general de filosofie, Introducere generală în filosofie, Filosofie contemporană, Cursuri asupra miturilor și credințelor religioase comparate, Psihologia gustului și istoria teoriilor estetice, Viața sălbaticilor. IV. Cursuri cuprinzând cunoștințe despre baza morfologică și fiziologică a funcționării psihicului uman: Cursul asupra neurologiei creierului; Cursuri de fiziologie, histologie, morfologie animală; Natura sistemului nervos; Optică și acustică psihologică; Biologie celulară
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
laborator; Cercetări originale în laborator. De asemenea, erau demonstrații și exerciții de laborator, în raport cu literatura psihologică. IX. Cursuri destinate psihologiei patologice: Psihologie anormală și morbidă. Lecții de clinică la azilul de alienați; Psihologia tipurilor anormale; Patologie mentală: psihologie anormală și comparată; Antrolopogie criminală și patologică; Patologie mentală; Psihologie morbidă. Psihologie criminală (curs care poate fi incadrat la psihologie juridică). Mai multe spitale facilitează studiul practic al patologiei. X. Cursuri destinate pedagogiei și psihologiei educației: Psihologie pedagogică; Pedagogie; Psihologia educației (destul de frecvente
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]