8,996 matches
-
de austeritate atât de necesare pentru depășirea crizei. Pentru implementarea unor astfel de măsuri, este necesar să se elimine anumite obstacole, cum ar fi: zona euro se adâncește În datorii, piețele se balcanizează, se Întârzie măsurile de stimulare economică, scad competitivitatea și consumul. Adoptarea politicilor intervenționiste nu este nici măcar ea foarte sigură, atât timp cât state precum Germania și Țările nordice impun o strânsă corelare Între achiziția de obligațiuni și respectarea condițiilor impuse. Pe acest fond, există pericolul ca Grecia să iasă din
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dezvoltarea durabilă este de neconceput fără efortul de a Împinge mai departe o economie eficientă din punct de vedere al folosirii resurselor și reducere a emisiilor de dioxid de carbon prin deconectarea creșterii economice de la rezervorul de resurse neregenerabile, creșterea competitivității și promovarea unei securități energetice sporite. După mai bine de 40 de ani de la Declarația de la Stockholm (1972) și 25 de ani de la raportul World Commission on Environment and Development (WCED 1987), dezvoltarea durabilă este Încă o problemă de mare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Europene În cea mai competitivă economie din lume” și să realizeze un grad de ocupare a forței de muncă, superior celorlalte economii. Printr-o analiză comparativă, sesizăm formularea, deși plastică, destul de vagă. Dacă folosim doar câteva variante de exprimare a competitivității, și putem realiza curând că baza de raportare este foarte alunecoasă. De preferat este ca, atunci când urmărim acuratețea atingerii unei Ținte, să folosim ponderi, procente, mărimi etc., raportate la o perioadă strict determinată de timp. „Strategia Lisabona” se baza pe
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
mai clar a fost că măcar la nivel instituțional, inclusiv la nivel de imagine, s-au dorit schimbarea și luarea unor măsuri de reangajare pe drumul Început În 2000. De această dată, s-au folosit și cifrele: noua strategie privind competitivitatea Uniunii Europene putea permite, până În 2010, crearea a mai mult de 6 milioane de noi locuri de muncă și creșterea economică medie europeană de aproape 3% pe an. Această strategie era importantă și pentru România, În contextul aderării noastre la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În utilizarea resurselor” - orientarea către o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și cu emisii reduse de dioxid de carbon, prin separarea creșterii economice de utilizarea resurselor și de consumul de energie, reducerea emisiilor de CO2, creșterea competitivității și promovarea securității energetice sporite; 5) „O politică industrială adaptată globalizării” - o politică industrială modernă care sprijină antreprenoriatul, promovează competitivitatea sectorului industriei primare, al producției și al serviciilor din Europa și ajută la fructificarea oportunităților create de globalizare și de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dioxid de carbon, prin separarea creșterii economice de utilizarea resurselor și de consumul de energie, reducerea emisiilor de CO2, creșterea competitivității și promovarea securității energetice sporite; 5) „O politică industrială adaptată globalizării” - o politică industrială modernă care sprijină antreprenoriatul, promovează competitivitatea sectorului industriei primare, al producției și al serviciilor din Europa și ajută la fructificarea oportunităților create de globalizare și de economia ecologică; 6) „O agendă pentru noi competențe și pentru noi locuri de muncă” - crearea cadrului pentru modernizarea piețelor muncii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sărace și vulnerabile ale societății, controlul stringent al cheltuielilor și alte măsuri. O altă direcție importantă pentru reducerea deficitului este eliminarea arieratelor, tăierea subvențiilor directe sau indirecte pentru Întreprinderile de stat, iar activitatea acestora trebuie eficientizată și adusă În zona competitivității. Aceste reforme includ vânzarea unor pachete majoritare sau minoritare de acțiuni la unele companii și introducerea unui management privat profesionist. În realitate, ambele direcții au eșuat. În prezent, se caută soluții pentru privatizarea Oltchim, CFR-Marfă și alte entități comerciale neperformante
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
scopul de a acoperi nevoile a 100 de regiuni NUTS 2 cel mai puțin dezvoltate, având o populație de 170 de milioane de locuitori; aceste regiuni sunt cele cu un nivel al PIB mai mic de 75% din media UE. „Competitivitate Regională și Ocuparea Forței de Muncă” - 55 de miliarde de euro - cu scopul de a sprijini alte regiuni ale UE pentru a fi competitive și a menține ocupată forța de muncă În comparație cu alte zone de dezvoltare la nivel global „Cooperare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
unice.”<footnote Reuters Agency, interview: „EU states must approve reforms immediately”, 5 September 2011. footnote> Criza pe care o traversăm Încă din 2008, și care Încă nu a ajuns la final, necesită intensificarea eforturilor de coeziune, prin investiții În creșterea competitivității, bunăstării cetățenilor Europei și calității mediului. Tocmai de aceea este nevoie de o concentrare a atenției asupra priorităților În materie de coeziune, asigurându-se astfel o politică de impact În condiții de eficiență maximă. 4.1.4. Calibrarea insuficientă a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
serviciile sociale vine să modifice Ordonanța de Urgență 68/2003. Printre principiile care stau la baza furnizării serviciilor sociale specificate în actul normativ se numără și: parteneriatul între părțile implicate în procesul de furnizare a serviciilor sociale și competența și competitivitatea între părțile implicate în acest proces. În acest act legislativ, la capitolul „Furnizorii de servicii de asistență socială” sunt prevăzuți și cei privați, care pot fi: asociațiile și fundațiile, cultele religioase și orice alte forme organizate ale societății civile; persoane
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asigurării creșterii continue a bunăstării. Și în țările comuniste, egalitatea accentuată a fost o valoare centrală, dar asociată cu acceptarea unei egalități într-o bunăstare modestă. În țările care optează pentru o ideologie liberală, egalitatea nu este o valoare. Importanța competitivității economice diminuează importanța egalității sociale. Un caz special îl constituie apariția unor noi valori: de exemplu, în UE, coeziunea socială și incluziunea socială. b. Fezabilitatea/oportunitatea soluționării respectivei probleme. Apariția resurselor necesare de soluționare a unei probleme sau apariția de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
PIB de la 0,2%, în 1991, la 2,2%, în 1992; în același timp, subvențiile pentru populație, estimate la 5,5% din PIB, urmau a fi menținute (pct. 22). În privința veniturilor, Guvernul considera ca esențială frânarea presiunilor inflaționiste și promovarea competitivității economiei și, pe cale de consecință, se angaja să adopte o politică de indexare a salariilor pe termen lung, cu intenția de a menține creșterea de salarii sub rata inflației. Pentru întreprinderile care depășeau fondul de salarii de referință se aveau
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
angajați, furnizori, comunitatea în ansamblu). În acest sens, consultarea lor este necesară pentru ca activitățile corporației să nu se îndepărteze în mod esențial de așteptările acestor actori. Activitatea responsabilă a corporației duce la efecte benefice pe termen lung, inclusiv la creșterea competitivității sale. Motivația principală pentru care managementul corporațiilor consideră necesară responsabilitatea socială pare a fi convingerea că acest tip de comportament le poate aduce beneficii economice, marcate în special de creșterea vânzărilor acolo unde este cazul. În acest sens, sunt utile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
modificări nu doar în sfera procedurilor de lucru, ci poate fi influențată sensibil chiar și structura organizațională. Evenimentele politice sau sociale majore pot genera procese de transformare neplanificată sau schimbări adaptative ale organizației. Factorii interni ai schimbării pot fi: diminuarea competitivității sau a eficacității; pierderea prestigiului; dificultățile financiare; lipsa motivației personalului sau absenteismul. Un factor intern important poate fi schimbarea structurii sau a dimensiunii organizației, fapt ce presupune modificări substanțiale ale modului de operare. În cazul instituțiilor publice, reorganizarea și asumarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt cheltuielile pe care statul este dator să le realizeze pe scena internațională și grija acestuia de a nu acumula datorii (Mishra, 1999, p. 18). Competiția economică globală determină o scădere a costurilor prin scăderea impozitelor pentru a se asigura competitivitatea produselor. Reducerea impozitelor conduce la scăderea cheltuielilor sociale, în timp ce reducerea costurilor de producție se reflectă în creșterea șomajului. Această scădere a cheltuielilor sociale, ca și acceptarea unei rate ridicate a șomajului, fenomene ce însoțesc procesul de globalizare a politicilor sociale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
capitalismul bunăstării (de tip welfare state) a menținut o societate stabilă și echilibrată, fiind, în același timp, cadrul pentru unele dintre cele mai bune trăsături ale modernității” (Mishra, 1999, p. 112). Concluzia lui Mishra este că tocmai ordinea globală și competitivitatea economică crescută solicită, din partea statului sau a sectorului public, un rol din ce în ce mai important în asigurarea protecției sociale. Strategie - Daniel Arpinte Termenul de strategie (s.) își are originile în domeniul militar. Primele referiri la s. sunt legate, mai degrabă, de rolul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
echitate și justiție socială. Justiția socială reprezintă, astfel, o modalitate de a distribui resursele (dintotdeauna mai limitate în raport cu nevoile indivizilor) în funcție de anumite criterii (status, libertate, merite, eforturi etc.) Preocupările pentru menținerea unui echilibru între evoluția, schimbarea socială, între eficiență și competitivitate economică și echitate și justiție socială au o istorie bogată. Dovada o constituie și faptul că termenii de justiție și echitate provin din latină: justiția, derivat de la justus, care înseamnă „dreptate, bunătate” și echitate, deviat de la aequitas, care înseamnă „potrivire
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
economică au la bază această abordare a justiției sociale. Dezbaterile asupra justiției sociale, echitate, egalitate sunt din ce în ce mai des asociate cu cele legate de dezvoltare durabilă (vezi dezvoltare durabilă), coeziune socială și economică, considerate a fi cel mai bun resort al competitivității și creșterii economice și, în consecință și al diminuării inegalităților dintre oameni. În definirea conceptului de dezvoltare durabilă se insistă asupra faptului că acțiunile fiecăruia dintre noi au efecte nu numai asupra celorlalți, contemporani cu noi, ci și asupra generațiilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unul competitiv, securitatea fiecărui stat este relaționată și dependentă de securitatea celorlalți participanți. Într-un mediu anarhic, securitatea nu va putea fi astfel niciodată absolută, ci doar relativă, afirmă Barry Buzan (1991, p. 34). Dilema securității Caracteristicile mediului, anarhia și competitivitatea fac din asigurarea securității o prioritate absolută pentru orice stat, ce trebuie să caute să-și maximizeze șansele de a face față cu succes unei eventuale amenințări. Statele își vor pregăti instrumentul militar pentru protejarea propriilor interese. Pregătirile pentru apărare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
SUA (NAFTA și o eventuală implicare în Mercosur), Uniunea Europeană (Europa de Est și Africa de Nord) și Japonia (Asia și Pacific). Încheierea confruntării bipolare și declinul hegemoniei Statelor Unite sunt privite ca vestitorii sfârșitului probabil al geopoliticii, în timp ce o nouă geo-economie întemeiată pe conceptul de competitivitate o va înlocui (Hirst și Thompson, 2000, p. 164). În această perspectivă asupra viitoarei ordini mondiale, accentul se pune pe trecerea de la un sistem predominant militar de rivalitate interstatală/inter-blocuri, bazat pe diferențe organizaționale socio-economice, ideologice și sistemice, la un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ordini mondiale, putem extrage principalele trăsături și tendințe ale sistemului internațional în tranziție. În primul rând, majoritatea experților remarcă preponderența Statelor Unite exprimată în puterea militară (bugetul american depășind bugetele militare ale țărilor din Europa de Vest, Rusiei și Chinei la un loc), competitivitatea economică (în ciuda unei stagnări din perioada 2000-2002, economia americană a rămas liderul inovațiilor și tehnologiilor în lume) și culturală (universitățile americane domină topul celor mai prestigioase universități din lume, filmele produse la Hollywood, show-urile TV americane sunt urmărite în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cu forță de muncă ieftină. Mișcarea antiglobalizare impută globalizării că nu a găsit soluții pentru a nu fi afectată securitatea economică a statelor lumii față de sărăcie și șomaj, crize financiare (crize bancare și monetare, datoria externă), protecție socială deficitară, lipsa competitivității economice, delocalizările și externalizările activităților economice după criteriul avantajului competitiv, accentuarea polarizării sociale devine, prin efectele ei, directe și indirecte, reprezintă principala sursă de instabilitate la nivel global. Mișcarea antiglobalizare, manifestată sub forme pașnice sau violente, asumată de organizații ale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
India, Coreea de Sud etc.) cu aport propriu la procesul de globalizare. Dar sunt și țări care asimilează mai greu procesul de globalizare, în schimb izolarea nu este un avantaj, ducând la dificultăți în comercializarea propriilor produse pe piețele externe, lipsă a competitivității economice, delocalizări ale unor activități, posibil șomaj și sărăcie. 2.3. Reacții la globalizarea economiei Se poate afirma că pentru a se produce o reacție la o manifestare a procesului de globalizare, mai precis, la efectele globalizării este nevoie de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
macroeconomică; scăderea continuă a datoriei externe; folosirea sumelor obținute din privatizări în scopul dezvoltării economiei țării; creșterea economică continuă și crearea de noi locuri de muncă; extinderea industrializării pe întreg teritoriul țării; reformarea continuă a structurii economiei pentru a mări competitivitatea Turciei pe piețele externe și majorarea exportului folosind tehnologii moderne, calitatea forței de muncă, produse cu valoare adăugată mare; supravegherea băncilor de credit. Integrarea Turciei în procesul de globalizare poate fi sesizată și din spusele ministrului de externe Ahmet Darotoglu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pe români nu-i caracterizează îndrăzneala, spiritul întreprinzător, asumarea riscurilor, competiția; suntem provinciali în gândire, afacerile se desfășoară numai local; cultura antreprenorială este incipientă, iar statul inhibă afacerile legale, private, încurajând numai afacerile firmelor cu statul (în afara criteriilor de profesionalism, competitivitate, talent etc.). Ca soluții se propun încurajarea puternică a activității IMM-urilor și controlul spațiului economic adiacent lor, scoaterea întreprinderilor proprietate de stat din arealul falimentului, școli pentru viitorii oameni de afaceri care vor deveni jucători pe piețele globalizate, stimulente
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]