10,974 matches
-
Liviu Dănceanu Să fii loial ! Retorica postmodernistă, se știe, e una la vedere, francă, manifestă. Chiar dacă își demonstrează egolatria, compozitorul exhibă, de multe ori cu voluptate, mecanismele elaborării opusului, după toate regulile unui material sonor animat de drame, conflicte și, eventual, rezolvări, fie dispuse într-o cursivitate logică, rațională, fie orânduite printr-o discursivitate onirică, iluzorie. Creația lui Tiberiu Olah
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
operație, ci una pe cord deschis. Puține sunt lucrările în care descoperirea soluției optime să nu conteze ori să nu fie împărtășită cu sinceritate și entuziasm, iar îmbrățișarea unei cauze aleatoare să fie suficientă pentru a valoriza inteligența și intuiția compozitorului. În Timpul cerbilor, de pildă, cu toate că titlul lasă frâu liber imaginației, Tiberiu Olah se joacă (or, joaca se petrece fără ascunzișuri) cu unul dintre procedeele sale preferate: coliziunea dintre unele conglomerate intens disonante cu alte acorduri consonante, coliziune în urma căreia rămân
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
sau nu, asta-i o altă poveste. Să fii boem În celebra sa Sonată pentru clarinet solo Tiberiu Olah juxtapune în chip armonios practica omofoniei cu ispitele polifoniei, hibridizarea sonatei cu fuga constituind una dintre contribuțiile de indiscutabilă originalitate ale compozitorului. În fond, postmodernismul este profund antidogmatic. Dar mai e și iconoclast. O răzvrătire ce îi conturează, o dată în plus, libertatea, conferindu-i totodată șansa unei comunicări rapide. Iar roadele acestei comunicări sunt fulgurațiile destructurante ori incursiunile fruste într-o direcție
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
postmodernismul este o cultură de așteptare. "Nu se sesizează mari curenți energetici, ci doar o infinitate de pulsări în zona eseisticii, o simultaneitate de concerte camerale ce se grupează și se despart în configurații aproximative și efemere". În acest peisaj compozitorul post-modern pândește la toate colțurile, fiind pregătit să răspundă oricărei provocări. Nu e ușor să reziști la un asemenea stres: îți trebuie o anume îndemânare, iscusință chiar în a dribla ceea ce nu te reprezintă și a deambula în zonele congruente
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
ca și în Simfonia a III-a, în Poarta sărutului, ca și în clasele de compoziție de tipul Echinocțiilor sau Invocațiilor Olah a știut să gestioneze cu dibăcie relația dintre obiectele și evenimentele sonore și modul de perpetuare al acestora. Compozitorul, spre deosebire de moda postmodernismului de nuanță hermesiană, nu numai că pune în discuție, problematizând anume ceva, ci chiar afirmă, dincolo de orice îndoială, enunțuri categorice. Este felul lui de a fi actual și autentic. Să fii consecvent! Jaques Lacan definește postmodernismul prin
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
bază un material brut și accidental ori impulsuri de varii genuri și pregnanțe, vădește o exemplară constanță și stabilitate. Nu e nici fluxul continuu, nestăvilit din sintactica niculesciană, dar nici clivajele ori incompatibilitățile din alcătuirile formale ale lui Aurel Stroe. Compozitorul refuză diagnosticarea curentă a muzicii actuale ca patologică. Legat osmotic de tradiție, el lucrează temeinic la instaurarea unei euforii a sunetului ca o manifestare concludentă a postmodernismului în raport cu sublimul. Iar dacă Tiberiu Olah poate fi asociat esteticii postmoderniste, este și
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
ticurile nervoase pînă la "simt enorm și văd monstros". În schimb, Juno dorește să-și încredințeze copilul unei familii perfecte ilustrate ca în reclamele cu zîmbetul pînă la urechi de Vanessa Loring (Jennifer Gardner) și Mark Loring (Jason Bateman), ultimul "compozitor" pentru reclame și un bovaric visînd să devină un star rock. Numai că acest cuplu beton este mai fragil decît și-a închipuit fragila Juno, el se destramă sub ochii ei punînd în ecuație întrebări cu mult mai grave decît
Maternitatea pe înțelesul copiilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8589_a_9914]
-
orice alte posibile evadări, care să-mi fi tulburat starea sufletească. B.T.: Și iată că acest topos hibrid, al lui „aici” și „acolo” îngemănate s-a dovedit a fi o soluție fertilă, iar din 1982 te-ai alăturat suitei de compozitori români care și-au găsit împlinirea și validarea dincolo de graniță; printre ei Aurel Stroe, Lucian Mețianu, Costin Miereanu (aniversat la 70 de ani), Corneliu Dan Georgescu (sărbătorind 75 de ani), Eugen Wendel, Adriana Hölszky (aniversată și ea în 2013 la
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
o grefă care ți-a dat forță pentru adaptare! Dar creația oricărui autor contemporan absoarbe și filtrează influențe, recalibrează esențe, actualizează tehnici. Cu alte cuvinte, regăsim reflectate, ca într-un joc de oglinzi convexe și concave, trimiteri la muzica altor compozitori. Care sunt personalitățile artistice care te-au marcat în mod decisiv și care se reflectă mai mult sau mai puțin vizibil în muzica pe care ai scris-o? V.D.: Dacă te referi la lecția de compoziție în sine, eu o
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
mai anevoios dacă eram atenți să „simțim” dacă reușim sau nu. Toate celelalte întâlniri muzicale au fost punctuale. Importantă a fost posibilitatea de a asculta, de a vedea partituri noi, cărți, și alte lumi... Am avut nenumărate ocazii să întâlnesc compozitori din alte generații și din alte zone de pe glob (din Africa de Sud, ..., din Statele Unite) și pot spune că fiecare întâlnire mi-a deschis alte orizonturi și am tot învățat să le descopăr. Încă din 1986 predau continuu și pot spune că
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
muzici (analiza muzicală), am redescoperit ce minunat este să zăbovești, să te reîntorci și să înțelegi anumite partituri. Este ca și când ai face o călătorie în propriul suflet muzical. Bineînțeles că aș putea acum să dau câteva nume de partituri și compozitori, dar asta ar presupune un discurs foarte lung. B.T.: Care ar fi atunci partiturile esențiale care ți-au dat un impuls spre avangardă, dincolo de întâlnirea privilegiată cu Myriam Marbe? V.D.: Aș putea vorbi de lumi muzicale pe care le-am
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
glisează la rândul lor spre visător. Toate acestea sunt create cu o putere de imaginație fascinantă. Le Rocher tremblant copleșește prin energia clară, ce erupe din visul imaginilor. Trebuie să privim deja înapoi spre adâncurile misterioase ale romantismului și a compozitorilor romantici de lied, pentru a trăi efecte asemănătoare. ‘Visele’ lui Richard Wagner din liedurile Wesendonck par să se audă. Și dacă privim mai în urmă în istoria muzicii, ne vine în minte opera Atys de Lully. În acest context avem
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
de data aceasta cu filmul Nosferatu al aceluiași cineast): De la creația camerală, corală, simfonică, la balet și la cea de operă sau operă de cameră ai acoperit întreaga plajă genuistică; ne poți spune care sunt exigențele fiecărui gen pentru un compozitor actual și cum pot fi aceste genuri înnoite în secolul XXI? V.D.: Dintr-un anumit punct de vedere o piesă solo implică la fel de mult actul de compoziție ca o piesă de orchestră... Nu se poate face o ierarhie din punctul
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
seamă prin calitate artistică. Să pășim însă și pe un tărâm unic prin candoarea lui. Așa cum a făcut-o în literatura pianistică Bartók (Mikrokozmosz), Debussy (Children’s corner) și mai recent Helmut Lachenmann (Ein Kinderspiel), Sofia Gubaidulina (Musical Toys) sau compozitorul clujean Dan Voiculescu (Carte fără sfârșit), pentru a ne limita la doar câțiva autori, te numeri printre creatorii cei mai dedicați muzicii pentru copii. Începând cu coruri (vezi In meinem Garten, pe versuri de Ana Blandiana), continuând cu piesele pentru
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
postul de angewandte Komposition la Universitatea din Oldenburg: de data aceasta, crearea unei arhive de muzică românească, integrată într-o arhivă de muzică est europeană. Între timp arhiva a crescut enorm. Tot din 1996 am inițiat colocviul pe teme de compozitori unde aproape o treime sunt invitați din România, iar din 2006, o serie de simpozioane internaționale cu subiecte românești. B.T.: Să nu uităm că ediția din anul 2010 a acestui simpozion celebra femeile compozitoare din România<footnote Simpozion desfășurat în
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
care doctoranzii mei le aprofundează, am să înșir câteva titluri: Vincent Rastädter scrie o teză cu titlul „Dans le caractère populaire roumain“ - Spuren der traditionellen Musik Rumäniens in den Sonaten von George Enescu, Martin Kowalewski sondează analitic creația a trei compozitori români - Strukturiererung des Musikalischen Raumes und der Gestaltpsychologie. Eine fenomenologische Analyse von Werken von George Enescu, Stefan Niculescu und Pascal Bentoiu, iar Roberto Reale își concentrează demersul asupra operei „Oedipe”: Formen und Elemente musikalischer Klage in der Oper Œdipe von
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
fast exterior a poporului polonez, asupra căruia abundența și excesul de forme ale barocului au lăsat urme neșterse. Delegații țărilor străine au ținut discursurile de preamărire a lui Chopin - și subsemnatul însuși a adus într-o cuvântare omagiul României marelui compozitor. Coroanele depuse de delegații diferitelor țări (și din partea României) au încheiat lanțul festivităților. Cu ocazia serbărilor a apărut și frumoasa revistă "Muzica", de subt conducerea lui M. Glinsky, într-un număr special dedicat muzicei europene. Un capitol aparte despre muzica
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
invitații speciali Adrian Romcescu (a revenit la Revistă după 40 de ani de la debutul la Boema!), Sanda Ladoși, Alexandru Lulescu au Paula Rădulescu. Coregrafia a fost semnată de Cornel Popovici, regia artistică de Cezar Ghioca, iar conducerea muzicală îi aparține compozitorului Dan Dimitriu, dirijorul Orchestrei care a evoluat în fiecare sâmbătă seară pe scena Grădinii “Herăstrău”. A fost o serie de spectacole musical - umoristice cu cele mai reușite momente artistice selectate de-a lungul anilor din repertoriul revuistic, pe texte de
Succesul SERILOR de la REVIST? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83862_a_85187]
-
fiecare dată, într-o capitală cu adevărat europeană. Incredibila, surprinzătoarea efervescență multiculturală creată într-o vreme în care orizontul nostru vital părea să se întunece cu pași repezi, deschidea totuși perspectiva și speranța într-un gând vechi și drag al compozitorului român despre ”menirea sfântă a muzicii” - aceea de a aduce ”dragoste și înfrățire printre cei pe care îi despart credinți și obiceiuri deosebite.” Faptul că, timp de două săptămâni sau mai mult, trăiam și respiram același aer cu artiști legendari
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
ediția a X-a din 1985 au fost cântate de exemplu 25 de lucrări de George Enescu). Ideea - salutară în sine - a fost preluată și de către organizatorii edițiilor de după 1989. S-a instituit astfel o tradiție din a propaga creațiile compozitorilor români, cu scopul de a face cunoscute oaspeților străini preocupările și tendințele lor stilistice, formale, estetice, oferind în același timp oportunitatea unei evaluări comparative a artei autohtone și a situării ei cât mai exacte în contextul european al epocii. Destinul
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
din 2013 a Festivalului Internațional ”George Enescu” (1-28 Septembrie) ar fi fost cea mai reușită, ”un mix cultural unic”, invocându-se chiar șase argumente în favoarea acestei afirmații. Unul dintre ele era acela că Enescu a fost ”pus în valoare alături de compozitori faimoși ca Wagner, Verdi, Schönberg, Britten, Mahler” sau că opus-urile sale vor putea fi auzite ”în interpretarea unică a unor orchestre faimoase precum Concertgebouw, London Philharmonic, Royal Philharmonic London” și altele de același calibru. La o analiză atentă vom
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
altele de același calibru. La o analiză atentă vom observa însă că ea s-a situat la același nivel de performanță artistică și conceptuală cu celelalte trei care au precedat-o, întrucât Enescu a fost anturat și până acum de compozitori renumiți ai lumii, creațiile lui au fost frecvent tălmăcite de către instrumentiști, orchestre, ansambluri camerale de renume mondial de peste hotare, un număr important de concerte s-a desfășurat și în trecut pe podiumurile Filarmonicilor din principalele orașe ale țării, iar Piața
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
spectacolelor de operă și balet - multe dintre acestea juxtapuse ori precedate, la orele dimineții și prânzului, de workshop-uri desfășurate în ciclul Enescu și contemporanii săi, ca și de seminarii și conferințe despre Muzica secolului XXI (printre conferențiari, acad. Cornel Țăranu, compozitorii Octavian Nemescu, Dan Dediu, Adrian Pop, Gabriel Iranyi, Peter Ruzicka, dirijorul și compozitorul Jörg Widmann, pianistul Thierry Huillet). Chiar dacă oferta repertorială și interpretativă a fost de natură să stimuleze și întrețină euforia publicului și chiar dacă a corespuns unui număr variat
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
dimineții și prânzului, de workshop-uri desfășurate în ciclul Enescu și contemporanii săi, ca și de seminarii și conferințe despre Muzica secolului XXI (printre conferențiari, acad. Cornel Țăranu, compozitorii Octavian Nemescu, Dan Dediu, Adrian Pop, Gabriel Iranyi, Peter Ruzicka, dirijorul și compozitorul Jörg Widmann, pianistul Thierry Huillet). Chiar dacă oferta repertorială și interpretativă a fost de natură să stimuleze și întrețină euforia publicului și chiar dacă a corespuns unui număr variat de preferințe, au existat totuși zile în care melomanii au fost puși în
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
Duis (pian); recitalul pianistului Jean-Claude Pennetier, la ora 17,00, cu un program compus din pagini de Fauré, Busoni, Enescu, Debussy, Messiaen. La 19,30, Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam, dirijată de Mariss Jansons a redefinit conceptul de empatie dintre compozitor și interpreți, pe care-l mai percepusem, în toată autenticitatea și splendoarea lui, în cuplul pianistic Daniel Barenboim/ Radu Lupu, dar și în cealaltă ipostază a celor doi, aceea de dirijor/pianist. Formația olandeză nu și-a dezmințit noblețea sonorității
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]