1,537 matches
-
learning in the global context, Ashgate. Caffarella, R.S. (2002), „Identifying Program Ideas”, în Planning programs for adult learners- a practical guide for educators, trainers and staff developers, John Wiley & Sons Inc., New York. Calder, J. (1997), Programme Evaluation and Quality - a comprehensive guide to setting up an evaluation system, Kogan Page, Londra. Cole, G. (1993), Personnel Management, Theory and Practice, DP Publications, Londra. Danihelkova, H. (coord.) (2003), Management and Evaluation of the Course, Repronis, Ostrava. Dean, G.J.; Murk, P.J.; Del Prete, T.
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cum să-și organizeze și să-și trăiască viața, întâlnim destui adulți care au nevoie de ajutor și îndrumare specializate, pe care serviciul de consiliere psihopedagogică sunt îndreptățite și datoare să le furnizeze. Consilierea adulților este o dimensiune a educației comprehensive, desfășurate pe tot parcursul vieții individului uman. 6.2. Consilierea cariereitc "6.2. Consilierea carierei" Ionela Clipici, Mariana Crașovan 6.2.1. Delimitări conceptualetc "6.2.1. Delimitări conceptuale" Adulții, ca persoane mature și cu o anumită experiență de viață
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2003), „Metode ale consilierii carierei adulților”, în M. Jigău (coord.), Consilierea carierei adulților, Institutul de Științe ale Educației, Centrul Național de Rersurse pentru Orientare Profesională EuroGuidance, București. Dennery, M. (2001), Evaluer la formation, ESF, Issy-les-Moulineaux. Gladding, S. (1996), Counselling. A Comprehensive Profession, Prentice Hall, New Jersey. Gregory, A. (1997), Planning and Managing a Public Relations Campaign, Peterson’s, New Jersey. Gysbers, N.C.; Heppner, M.J.; Johnston, J.A. (1998), Careers Counselling Process, Allyn & Bacon, Boston. Gysbers, N.C. (2001), „School Guidance and Counselling
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spectatorii ce gustă cu story cu sufletul la gură,în stricul sens al termenului, Luna verde este atipic, afabulatoriu , fără dezinvoltura pe care o conține faptul de viață într-o temă extra uzuală, a unui cotidian privit mereu conflictual , întotdeauna comprehensiv cu un ochi ce râde și altul ce plange. Sentimentul de disconfort chiar de insatisfacție a celui amăgit în promisiuni, ce instalează repede, recunoști ce se întâmplă dar este mai mult un rezumat al întâmplărilor pe care le aștepți și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
regizor român Cristi Puiu, ilustrează o astfel de violență prin neglijarea individului, în sistemul de sănătate. Bufacchi (2005) vorbește despre două concepte ale violenței umane: unul „minimalist”, făcând referire la violență ca o forță distructivă intenționată, și un alt concept, „comprehensiv”, privind violența în raport cu nevoile umane, ca o violare, cu sau fără intenție, a drepturilor omului de a avea acces la cele necesare satisfacerii nevoilor inerente naturii umane. Găsim în aceste precizări legătură strânsă și subtilă în același timp, între legile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
socială care ar putea juca rolul de tutori ai rezilienței; persoane disponibile să mențină pe o lungă perioadă de timp o relație semnificativă și empatică cu subiectul intervenției, o rețea socială de sprijin ce poate crea un cadru securizant și comprehensiv, o adevărată „plasă de protecție”); implementarea unor programe de prevenire la cele trei nivele: primar (prevenirea apariției tulburărilor); secundar (identificarea primelor manifestări ale tulburărilor pentru a împiedica dezvoltarea lor în simptome caracteristice); terțiar (împiedicarea acutizării manifestărilor și a recidivei); implementarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Group Heterogenity: Voluntary Provisions versus Selective Incentives”, American Sociological Review, vol. LVII, nr. 3, pp. 329-350. Heckathorn, Douglas D. (1996), „The Dynamics and Dilemmas of Collective Action”, American Sociological Review, vol. LXI, nr. 2, pp. 250-277. Hess, Charlotte (1999), „A Comprehensive Bibliography of Common Pool Resources”, CD-ROM, Workshop in Political Theory and Policy Analysis, http://www.indiana.edu/Îiascp/order 10.htm. Jensen, M.C.; Meckling, W.H. (1976), „Theory of the Firm: Managerial behaviour, agency costs and ownership structure”, Journal of
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Lehmkuhl, Dirk (2002), „The national impact of European Union regulatory policy: Three europeanization mechanisms”, European Journal of Political Research, vol. XLI, pp. 255-280. Knill, Christoph; Lenschow, Andrea (2003), „Modes of Regulation in the Governance of the European Union: Towards a Comprehensive Evaluation”, European Integration online Papers (EIoP), vol. VII (I), http://eiop.or.at/eiop/texte/2003-001a.htm. Kohler-Koch, Beate (1997), „Organized Interests in the EC and the European Parlament”, European Integration online Papers (EIoP), vol. I (IX), http://eiop.or
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instituții care concentrează puterea și aplică deciziile, referindu-se, În esență, la instituțiile oficiale ale statului, iar guvernarea la intervenția centrală bazată pe autoritate (Stoker, 1998)2 și căreia, În procesul elaborării politicilor, i se potrivește modelul deciziei raționale și comprehensive (A. Miroiu, 2001), În schimb, guvernanța 3 este o „altfel de guvernare”, o alternativă la acțiunea guvernamentală, care vizează (re)distribuirea puterii În spațiul public printr-o renegociere a autorității și o abordare incrementală a deciziei În rețele parteneriale: parteneriate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să reprezinte o alternativă la mecanismele politic și al politicilor feminismului de stat: modelului accesului interior pe agenda instituțională să Îi opună unul al inițiativei exterioare 1, modelului politicilor fără public, unul al politicilor cu public 2, modelului rațional și comprehensiv al deciziei, unul al deciziei incrementale 3, iar celui al implementării de sus În jos a politicilor, unul al implementării de jos În sus4. Dezvoltarea În spațiul autohton a unei culturi a guvernanței socioeconomice nu este posibilă decât printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
concepția ideal] despre Legea Moral] a lui Kant. Cu toate acestea, pentru un hindus, dharma sugereaz] o „form] de viat]” a c]rei sancțiune dep]șește preferințele individuale sau colective. Legiuitorii au concretizat noțiunea de dharma prin crearea unui sistem comprehensiv de reguli sociale și morale pentru fiecare grup și diviziune a acestuia (caste, conduc]tori etc.) în cadrul sistemului social hindus, precizând și o serie de datorii universale care îngreuneaz] respectarea celor de mai sus. Nișele vocaționale, datoriile, normele, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe mistic, corupt] din punct de vedere etic și chietist] (Danto, 1972, p. 99). Cel puțin așa se spune despre sistemele Vedanta și Yoga. Pe cât ar putea fi de adev]rât] aceast] acuzație, exist] o list] a celor trei virtuți comprehensive pream]rite în Upanișade (și familiare cititorilor lui T.S. Eliot), care merit] menționat], si anume: damyata, datta, dayadhvam, semnificând st]pânirea de sine, d]ruirea sau sacrificiul și compasiunea. Dar, din nou, dup] atingerea eliber]rii, nu exist] alte reguli
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1993). Teoriile modernizării sunt preocupate în general de transformarea societăților preindustriale în societăți industriale și de consecințele acestui proces. Modernizarea e văzută ca o consecință naturală și firească a istoriei, ea înseamnă dezvoltare: "termenul modernizare o rudă conceptuală mult mai comprehensivă a termenului "dezvoltare economică" se referă la faptul că schimbările tehnologice, economice și ecologice se ramifică în întreg sistemul social și cultural" (Smelser, 1966:111). O serie de asumpții vezi Sztompka (1993:129-32) și Smith (1973:60-75), Appelbaum (1970:36-54
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
filosofice și sociologice atât românești dintre care amintim psihologia energetică lui Rădulescu-Motru și filosofia culturii a lui Blaga -, cât și universale și aici putem să ne gândim de exemplu la Durkheim, cu a sa sociologie a conștiinței colective, la sociologia comprehensivă a lui Weber sau la școala interacționistă și cea etnometodologică americană, la Cooley, Mead sau Garfinkel. Concepția noologică a lui Bădescu adusă în sociologie încearcă a fi un sistem de sociologie sofianică, a cărui cheie e înainte de orice metafora revelatoare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trebuie spus, de asemenea, că, deși "stilul" nu poate fi decât judicativ, "modalitățile" (sau procedurile) se pot abate de la convențiile stricte ale dictaturii judicativului. O astfel de înaintare asigură dobândirea unui loc din care putem privi cu mai multă șansă comprehensivă non-judicativul însuși; fiindcă acesta trebuie considerat și prin sine, nu doar prin judicativ; altfel spus, trebuie spart orizontul care ne desparte de el, pentru a-i cuprinde relieful măcar cu o intenție schematică. Această operație nu ne este însă permisă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
una care explicitează punând în lumină și, ca atare, este una care determină. (...) Exprimându-se, un Dasein se împărtășește altui Dasein; asta înseamnă că Dasein-ul, printr-un enunț ce pune în lumină ceva, împărtășește cu un alt Dasein aceeași raportare comprehensivă la ființarea despre care se enunță ceva." PFF, pp. 338-339. 165 FT, pp. 18-19. 166 A se vedea, FT, § 33 "Enunțul ca mod derivat al explicitării", pp. 211-219. 167 Heidegger, Despre esența temeiului, în vol. Repere pe drumul gândirii (împreună cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cerințe și solicitări intense și diverse, fără a evita nici una dintre componentele psihiatriei, de la istoricul acesteia și până la abordările terapeutice de ultimă generație. Profesorul a susținut și a impus o abordare individualizată a cazurilor, care implică o analiză complexă și comprehensivă a diferitelor situații posibile, bazată, în primul rând, pe profundul respect pe care îl acorda ființei umane aflată în stare de nevoie. Comportamentul ființei umane, care nu poate fi evaluat decât în relație cu membrii grupului și societății de care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
individuale 227 Științele evoluției - științele temporale având ca obiect o clasă generală de fenomene 231 Capitolul 13. Funcțiile istoriei 236 Semnificația socială a timpului 236 Funcțiile istoriei 244 Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea 247 Variații pe tema comprehensiunii 248 Limitele metodei comprehensive 252 Valoarea metodei comprehensive 262 Capitolul 14. Explicație evenimențială și explicație structurală 267 Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281 Criteriile evoluției și ale progresului 288 Bibliografie 299 3
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
științele temporale având ca obiect o clasă generală de fenomene 231 Capitolul 13. Funcțiile istoriei 236 Semnificația socială a timpului 236 Funcțiile istoriei 244 Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea 247 Variații pe tema comprehensiunii 248 Limitele metodei comprehensive 252 Valoarea metodei comprehensive 262 Capitolul 14. Explicație evenimențială și explicație structurală 267 Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281 Criteriile evoluției și ale progresului 288 Bibliografie 299 3. INCERTITUDINEA - O PERSPECTIV| PSIHOSOCIOLOGIC
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
socialului, dar în nici un caz factor unic. Ele explică mai degrabăprocesul subiectiv de constituire a socialului, adică mai mult cum se constituie socialul, și nu de ce se constituie într-un fel sau altul. Aceasta este rațiunea pentru care atât metoda comprehensivă, cât și etnometolodologia și interacționismul simbolic sunt tratate mai curând ca perspective complementare explicației sociologice, decât ca abordări în sine. În schimb, așa cum am încercat pe larg să argumentez în „Incertitudinea. O abordare psihosociologică”, trăsăturile proceselor cognitive reprezintă unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a formulat un amplu program epistemologic al cărui obiectiv este de a demonstra faptul că explicația prin cauze obiective este o strategie caracteristică în mod special științelor naturii, în timp ce științele umane, datorită specificității obiectului lor, trebuie să utilizeze o metodologie comprehensivă. Există puncte de vedere foarte diferite în legătură cu natura și eficacitatea comprehensiunii. Înainte de a încerca să punem în evidență caracteristicile generale ale acestei metodologii, valoarea și limitele sale, este util să trecem pe scurt în revistă câteva dintre încercările mai sistematice
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologie a comprehensiunii. Ca sociolog cu o orientare științifică pozitivă, el nu mai poate opune comprehensiunea explicației, ci caută să le împletească, ca două momente necesare ale analizei. În acest sens, el consideră că metoda sociologiei trebuie să fie „explicația comprehensivă” sau „comprehensiunea explicativă” (Weber, 1965). Importanța pe care Weber o acordă comprehensiunii este o consecință a concepției sale asupra acțiunii umane, mai precis a rolului pe care el îl acordă subiectivității, spontaneității, creativității în stabilirea scopurilor. Ceea ce este comun orientării
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
observația directă a acțiunilor umane devine mult mai importantă decât culegerea de date subiective. În această perspectivă, este căutată explicația în situația obiectivă, în lumea reală naturală și socială care înconjoară și modelează acțiunea umană. Limitele metodei comprehensivetc "Limitele metodei comprehensive" Înainte de a stabili ce se poate obține cu ajutorul comprehensiunii, este mai util să analizăm limitele acestei metode, ce nu poate ea realiza. Tipul de fenomene la care poate fi aplicată. Cu cât ne îndepărtăm de evenimentele a căror substanță este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ea realiza. Tipul de fenomene la care poate fi aplicată. Cu cât ne îndepărtăm de evenimentele a căror substanță este acțiunea individuală, cu atât metoda este mai inaplicabilă, până când devine principial inoperantă. Câteva tipuri de fenomene istorice imposibil de pătruns comprehensiv vor lămuri această afirmație. a) Formele de organizare socială - familia monogamă, cetatea antică grecească, organizarea feudală, sistemul economic capitalist etc. - nu sunt produse conștiente, programe ale colectivității. Ele sunt produse ale unei activități colective, desfășurate pe generații, în care intențiile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale interacțiunii unei mase mari de oameni și care nu reprezintă neapărat un efort comun, coordonat spre realizarea unui scop, ci mai mult efectul neașteptat al interacțiunii. Revoluțiile burgheze reprezintă cel mai bun exemplu. Cum am putea explica în mod comprehensiv Revoluția Franceză? Evoluția ei a fost foarte diferită de intențiile fiecărui participant în parte. Există mai de grabă o „logică” ascunsă a revoluției care scapă fiecărui participant. Dacă vrem să înțelegem revoluția, trebuie să înțelegem mai mult această logică obiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]